Connect with us

ECONOMIE

Telemunca: implicații economice și sociale

Publicat


Munca la domiciliu o istorie nouă și veche

Septembrie 2020: vara se îngeamănă cu toamna. Vacanța și concediile sunt pe sfârșite și reînceperea activităților educaționale și ocupaționale reprezintă orizontul spre care ne îndreptăm atenția. O atenție cumpătată, grijulie, cu multe emoții, întrebări și necunoscute generate de pandemia de coronavirus.

De mai bine de o jumătate de an, viața oamenilor se desfăşoară după „scenariul” nescris, dar prezent și presant impus de aceasta. În relațiile de muncă s-a reactivat și consolidat opțiunea muncii la domiciliu. Pentru unii era o activitate absolut nouă, neacceptabilă și greu digerabilă. Dar, presiunea pandemică a modificat atitudinile și comportamentele lucrative și munca la domiciliu, atât de prezentă și activă de-a lungul secolelor, și-a reintrat și mai mult în drepturi. E adevărat numai parțial și nu în toate domeniile și ramurile economice. De altfel, ponderea acesteia a fost diferită de la o epocă la alta, iar persoanele implicate în aceste activități se diferențiau în funcție de rasă, gen, origine și poziționare socială. Multe activități casnice erau apanajul femeilor, cele agricole, pastorale și meșteșugărești, ale femeilor și bărbaților (ponderea era în funcție de activitate și zona geografică), cele comerciale și cămătărești/bancare ale bărbaților, iar cele educaționale, sanitare, navale și militare – exclusiv al bărbaților și așa mai departe.

O demarcație ocupațională nu s-a putut face până la apariția capitalismului. Dar și atunci frontiera nu a putut fi foarte bine delimitată. Unele ocupații includeau sau/și excludeau prin cutume, statute și legi, prin preocupări profesionale și rezultate economice cohortele de gen în timp și spațiu. Multe secole, femeilor -uneori și astăzi în societățile tradiționale sau în cele osificate social și religios- li s-au acordat numai importanța reproductivă și casnică.

Piața și banii, cele mai mari invenții economice au modificat atitudinile și comportamentele lucrative ale oamenilor. O incursiune exhaustivă este imposibil de realizat, dar o să încerc să surprind fenomenul prin exemple mai vechi sau mai noi.

Prezentam într-un articol mai vechi modificările din economia britanică după marea ciumă de la mijlocul secolului al XIV, când „oaia l-a mâncat pe om”, adică renunțarea, benevolă sau forțată, la agricultura cerealieră și orientarea, preponderentă, spre activitățile pastorale. O translare a forței de muncă dinspre sat și oraș, îndeosebi masculină și orientare/implicarea muncii feminine în activitățile de prelucrare a lânii (un produs extrem de căutat pe piața europeană a timpului)  pentru confecționarea hainelor, covoarelor, frânghiilor, pânzeturilor, parâmelor și multe altele. Uneltele casnice erau în mâinile femeilor, dar transportul, comercializarea și valorificarea mărfii intrau în atribuțiile bărbaților.

Ușor, ușor a avut loc o diviziune și specializare a muncii în care erau implicați proprietarii, crescătorii de oi, prelucrătorii lânii și negustorii produsului textil. Unii cu munca pe pășuni și fânațe, alții cu munca la domiciliu și în fine ultimii cu munca în târguri și piețe rurale și urbane. Este ceea ce s-a numit, în istoria economiei,  sistemul casnic (domestic system, cum a fost numit în Anglia) și a fost reprezentat de  manufactura dispersată prin existenţa mai multor verigi sau unităţi separate, care alcătuiesc împreună un sistem unitar de procurare a materiilor prime, de producţie şi desfacere a mărfurilor. Fiecare partener din acest angrenaj are nevoie de celă­lalt, realizându-se şi în acest caz diviziunea muncii şi colaborarea pentru realizarea produsului finit. S-a dezvoltat în mod deosebit în secolele XVII-XVIII în Olanda (care, după opinia unor specialişti,   s-a transformat într-o unică şi uriaşă manufactură dispersată) şi în Anglia, contribuind la impunerea în viaţa economică a unor inovaţii, precum deplasarea centrului de greutate a activităţilor manufacturiere din interiorul oraşelor spre periferia acestora şi constituirea într-o formă embrionară a zonelor industriale.

Aşa­dar, preocupările pentru dezvoltarea unor activităţi economice în regiunile cu un ridicat grad de libertate şi funcţionalitate economică şi preţul scăzut al forţei de muncă au creat dihotomia teritorială dintre activităţile comercial-bancare şi admi­nistrativ-politice (rămase de atunci preponderent în interiorul oraşelor) şi cele industriale (rămase de atunci preponderent în zonele periferice, periurbane sau limitrofe, astăzi în parcurile industriale). În acelaşi timp, acest proces a contribuit la expansiunea teritorială a oraşelor, la de­clan­şarea unui amplu program de amenajări teritoriale, con­strucţii de locuinţe, drumuri, canale, mijloace de transport în comun, spații comerciale etc.

Opțiuni și activități în secolul XX

Secolul al XX-lea a produs uriașe schimbări în structura și implicarea forței de muncă în funcție de pregătirea profesională, realitatea economică, cerințele pieței și multe altele. Munca la domiciliu deși se păstrează se reduce semnificativ. Relația rural-urban a avut un rol important în acestă ordine de idei.

În România, ca să dăm un exemplu din propria noastră „ogradă” unde ruralul a fost preponderent (în perioada interbelică 80% și astăzi în jur de 35-40%) munca la domiciliu a fost o realitate atât pentru femei, cât și pentru bărbați. În țările  dezvoltate, industrializarea și activitățile militare au modificat relațiile de muncă dintre sexe și au impus o altă abordare față de munca la serviciu și/sau acasă. Marile complexe industriale au concentrat producția și munca. Oferta uriașă spre și pentru piață a dus la implicarea, în aproape toate sectoarele economice, a muncii concentrate  din comerț, sisteme bancare, de asigurări și turism etc.

Prin anii 70 ai secolului al XX-lea s-a reiterat idei dispersiei ocupaționale datorită revoluție tehnico-științifice. Sintagma care a fost acceptată în mediile științifice, tehnice, politice și economice (indiferent de sistemele politice)  încerca să acopere realitățile generatoare de progres și valoare. În acest context s-a revenit la ideea muncii la domiciliu. Încă nu se folosea conceptul de  telemuncă.

Personal am citit despre munca de acasă în 1975 când a apărut și în limba română lucrarea sociologului american Alvin Toffler, Șocul viitorului (1970).  La acea vreme, abia intrat la facultate, nu prea am înțeles cum vine problema aceasta cu munca de acasă, și le-am împărtășit aceasta nedumerire și colegiilor mei. Atunci eram militari cu termen redus și eu am cumpărat și răsfoit cartea într-o permisie. Au trecut anii și Alvin Toffler a venit cu alte bestseller-uri unde și-a reiterat opiniile.

Ideea de bază era cea a reîntoarcerii, după 300 de ani de industrializare și industrialism, la munca de acasă. Sute și mii de ani cei mai mulți oameni nu credeau că o să-și părăsească casa, pământul, atelierul din bătătură sau din proximitate pentru a munci. Însă prin anii 1970 „lanțurile au fost rupte”, de îndată ce a apărut posibilitatea/oportunitatea transferului muncii în sens invers spre propria locuință sau spre o locație invizibilă configurată și întreținută de echipamente și programe informatice performante. „Casa electronică” (Alvin Toffler) era conceptul operațional atunci. Această „casă” s-a instalat treptat în multe case de pe mapamond, iar viața economică și socială au devenit „locatarii” ei.

O bogată  literatură, menită parcă să surprindă și să justifice fenomenele complexe alte revoluției digitale, s-a revărsat spre noi și se revarsă neîncetat. Se balează  între optimism și pesimist, între acceptare și respingere, între rezervare și implementare. Este suficient să vedem rapoartele Clubului de la Roma, cele ale Institutul pentru  Veghe Mondială (New York), cartea jurnalistei Solveig Godeluck Boom-ul neteconomie. Cum bulversează internet-ul regulile jocului economic (2000) și, mai recent, cea semnată de Jamie Susskind, Politica viitorului. Tehonologia digitală și societatea (2019).

Dincolo de universul și bogăția ideilor exprimate, am impresia că acestea sunt niște regulamente care ne dirijează viața, așa cum ordonanțele guvernamentale, ordonanțele militare și hotărârile din perioada pandemică ne transmit ce și cum trebuie să acționăm.

Provocări, incertitudini și controverse

Investigațiile întreprinse în ultimile două decenii în țările dezvoltate, dar și în cele emergente, ne arată că opțiunea pentru lucru la domiciliu, prin telemuncă,  poate  avea consecinţe pozitive însă și negative. Pe de-o parte se stimulează productivitatea și creativitatea angajaților și se reduc costurile directe în organizarea, gestionarea și întreținerea locațiilor firmelor. Dacă implementarea și desfășurarea activităților prin sistemul de telemuncă se realizează corect, prin acoperire legislativă, instituțională și logistică se poate ajunge la o mai mare  flexibilitate a muncii, la diminuarea stresului de la locul de muncă și costuri reduse cu transportul la și de la serviciu, cu îmbrăcămintea și hrana. Angajatorii își pot reduce cheltuielile pentru achiziționarea și întreținerea biroticii, precum și cele legate de chirie sau spații de firme și birouri.  Pe de altă parte, multe costuri pentru apă, gaze, energie electrică, rețele informatice și comunicaționale, încălzire, întreținere și altele trec în sarcina angajatului. Sunt diminuate și costurile colaterale care asigură funcționarea altor ramuri economice: comerț, organizare teritorială, transporturi, alimentație publică, habitat, confecții, industrie cosmetică etc.

Să ne oprim numai la ultimile două  exemple, confecții și  industrie cosmetică. Știrile venite în ultimile luni din țările dezvoltate, dar și de la noi, ne arată o contracție a cererii. Nu se mai cumpără haine pentru ținute office sau  elegante/șic pentru deplasarea la și de la locul de muncă, iar parfumurile și cosmeticele care dau frumusețe și atractivitate femeilor sunt mai puțin folosite. În lanțul valoric, aceste malformări se transmit și în sistemele bancare și fiscale.

În 2018, un studiu intitulat sugestiv: Noi modalități de lucru în administrația publică  apărut sub egida  Rețelei Europene de Administrație Publică și publicat de Ministerul pentru Serviciul Public din Austria ne informează că în 17 țări europene  flexibilitatea muncii variază între 2% și 40%, în funcție de țară, sector, ramură economică, opțiune, ocupație, poziție socială. Se pare că, în acea vreme, țările nordice (Danemarca, Norvegia, Suedia) erau cele mai deschise la ideea de a lucra de la distanță, iar sectorul administrației publice se plasează pe locul al treilea, ca flexibilitate, după IT și servicii financiare.

Același studiu precizează că în Europa telemunca este preferată de angajați cu înaltă calificare, care ocupă deseori funcții manageriale. După gen, femeile (57%) erau mai interesate de telemuncă, iar din punct ce vedere ocupațional, angajații din administrația publică. Se concluziona, fără să se previzioneze pandemia de astăzi, că telemunca va cunoaște o dezvoltare exponențială. Argumentele: autonomia și performanța salariaților, reducerea aglomerărilor sufocante ale traficului auto, opțiunea spre economia verde prin reducerea poluării. Dar, nu se avea  în vedere deficiențele în traficul informatic și insecuritatea informațiilor.

Atacurile cibernetice sunt de mult prezente în universul tehnologiei digitale. Mai mult, pregătirea capitalului uman, am spune, pregătirea continuă sau permanentă este o altă condiție a succesului în telemuncă. În viitor va crește exigența față de muncă, iar angajatorii o să caute persoane disciplinate și bine pregătite profesional. Atunci, prețul forței de muncă va cunoaște modificări semnificative.  Firmele și rețele de IT se vor angaja într-o competiție care implică costuri, care se vor regăsi în produsul final.

O problemă importantă va fi și cea legată de relaționarea între angajatori și angajați, și mai ales între aceștia din urmă. Atomizarea muncii, la domiciliu, poate conduce la scăderea afectivității în comunicarea interumană.  Deși noua generație de calculatoare poate să facă diferența dintre zâmbetul spontan și zâmbetul politicos, oamenii nu pot să trăiască sub presiunea febrei calculatoarelor. Dependența digitală este o realitate. Recent,  Manfred Spitzer, unul dintre cei mai importanți specialiști în neuroștiințe din Germania a fost mai radical, înlocuind sintagma de dependență digitală  cu cea de demență digitală. Prelegerea  susținută la Ateneul Român, în cadrul conferințelor Humanitas și  lucrarea  Demența digitală. Cum ne tulbură mintea noile tehnologii (Humanitas, 2020) au avut audiență semnificativă în mediile intelectuale din țara noastră.

Este limpede că omul, ca biopivot social, trebuie să dea dovadă de raționalitate pentru sociabilitate. Atunci când acestea au fost ignorate s-a ajuns la anxietăți, traume psihice, fizice și comportamentale cu consecințe imprevizibile. În timpul primei revoluții industriale, când mașinile au înlocuit munca manuală cu cea mecanică, au apărut primele boli industriale, cea mai răspândită fiind „febra de fabrică”. Speranța de muncă s-a redus, iar pensia (despre care am mai vorbit în alte texte),  a devenit un „pod prea îndepărtat” (William Goldman). Presiunea socială a devenit explozivă și s-a concretizat în mișcări de protest, greve, demonstrații, lupte stradale, războaie.

În anii 1980, când firma Toyota a introdus „munca”  celor 47.000 de roboți, progresul economic și profitul nu au putut atenua șocul atitudinal al angajaților. Pensionarea, reconversia profesională și programele sociale, pe termen lung, au trebuit să suplinească noul val tehnologic.  Exemplul robotizării a fost preluat și de alte  firme de pe alte meridiane, însă comportamentul organizațional nu a fost și nu este similar cu cel japonez. Presiunea angajaților s-a răsfrânt în mișcări protestatare, dar și în atitudinea „violentă” față de mașini și roboți, iar mai târziu față de… computere, considerate „vinovate” pentru concedieri și lipsa locurilor de muncă. Inevitabil, gândul te duce spre acțiunile luddiților (distrugătorilor de mașini) din Anglia începutului de secol XIX, sau cea  a sabotorilor francezi, care stricau mașinile cu ajutorul saboților de lemn.

Telemunca în România: opțiuni legislative

România a intrat mai târziu în vâltoarea telemuncii, dar a recuperat destul de repede, datorită ofertei educaționale și comerciale, a legislației generoase (unele exceptări fiscale pentru angajații IT) deschiderii spre piețele europene și internaționale etc. Pătrunderea companiilor/corporațiilor multinaționale pe piața românească a fost o oportunitate în acest sens.

Prin Codul muncii,  prin Legea 81/2018, actualizată în 2020, și alte acte adiționale a fost legiferată și în România telemunca. Aceasta a fost definită ca forma de organizare a muncii prin care salariatul, în mod voluntar, îndeplinește atribuțiile specifice funcției pe care o deține, în alt loc de muncă decât cel amenajat de angajator, cel puțin o zi pe lună, utilizând tehnologia informației și comunicațiilor. Angajatul sau telesalariatul are obligația de a-și stabili și organiza programul de lucru în acord cu angajatorul său, iar telemunca are caracter temporar. Mai mult, telemunca era condiționată de specificul/profilul activității care să permită desfășurarea acesteia de la distanță. Este limpede: voluntariatul și specificul activității primează prin limitarea precisă în timp.

Predicția 20% versus 80%

Opțiunea spre și pentru telemuncă a fost grăbită de coronavirus, la scară planetară. În mesajul său dedicat ediţiei din 2020 a „Zilei mondiale a telecomunicaţiilor şi a societăţii informaţionale” (17 mai a.c.), secretarul general al ONU,  Antonio Guterres, a declarat: „Tehnologia informaţiei poate constitui o rază de speranţă, permiţându-le miliardelor de oameni din jurul lumii să fie conectaţi. În timpul pandemiei de COVID-19, aceste conexiuni sunt mai importante ca oricând”. Este clar că în condițiile „Marii Închideri” piața telemuncii a recționat pozitiv și a grăbit lucrurile!!! Rămâne să vedem efectele în timp, mai ales că paradigma muncii la distanță sau de la distanță nu s-a validat peste tot și există la scară globală economii, ramuri și activități economice unde munca concretă nu poate fi înlocuită cu cea virtuală.

Predicția că într-un viitor al globalizării vom fi martorii instalării societății celor 20% pare să nu fie departe. Este vorba de cele 20 de procente din locuitorii Planetei care vor avea locuri de muncă, față de cei 80% care nu-și vor găsi de lucru!!! O predicție sumbră și neliniștitoare. Se pare că aceasta se concretizează în numeroasele mișcări sociale, proteste și acțiuni stradale, unele devastatoare și greu controlabile, amplificate de pandemia actuală, mai ales că se previzionează ca spre sfârșitul anului numărul șomerilor să ajungă, în Europa, la 40 milioane!!!

Aș dori, sincer, ca această informație să fie un fake news și să nu se confirme. Dar este de ținut minte și de meditat. Mai ales pentru cei care lucrează „de acasă” în comoditatea și confortul protector al telemuncii !!!

Prof.univ.dr. Ioan Lumperdean

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger




Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

ACTUALITATE

Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni

Publicat

În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

Sabău („U” Cluj): Totul se rezumă la a avea capacitatea de a face SACRIFICII. Familia „U” trebuie să fie și acolo, în tribune

Publicat

ioan ovidiu sabau1

Universitatea Cluj poate ajunge în premieră în play-off-ul Superligii. Mai are meci duminică, de la ora 14:30, cu FC Botoșani, ultima clasată, apoi în ultima rundă din sezonul regulat are joc în deplasare, la Voluntari.

Ardelenii sunt pe loc de play-off, după 1-0 cu Farul. La 3 puncte în spatele constănțenilor, la un punct în fața celor de la Sepsi, Hermannstadt și UTA, la 3 puncte de Petrolul.

Sabău („U” Cluj): Totul se rezumă la a avea capacitatea de a face SACRIFICII. Familia „U” trebuie să fie și acolo, în tribune

Ioan Ovidiu Sabău a vorbit despre așteptările pe care le are el de la duelul din week-end. A spus ce trebuie să facă echipa, ce trebuie să facă și el pentru ca U Cluj să nu rateze top 6 la finalul sezonului regulat. Fiindcă, a declarat și Neluțu Sabău, perspectiva unui nedorit play-out pentru „Șepcile roșii” ar reprezenta, apoi, să lupte pentru evitarea retrogradării.

„Este greu să-i refac fizic pe jucători. Avem, totuși, o zi în plus față de Botoșani. Dar totul se rezumă la a avea capacitatea de a face sacrificii. Trebuie să conștientizăm ceea ce putem câștiga și ceea ce putem pierde. Așteptările sunt mari, ne-am obișnuit fanii să spere la ceva mai bun.

Cred că putem câștiga fără probleme dacă avem capacitatea de a ne sacrifica. Sportiv, stăm bine, am crescut de la meci la meci. Sper să am la mine cuvintele potrivite, să le ating inima, ca să fie motivați. Fanii noștri sunt foarte importanți, duminică, avem nevoie mare de tot de ei. Familia U trebuie să fie și acolo, sus, în tribune.

„FC Botoșani e incomodă”

Împreună suntem puternici. Dacă fiecare gândește diferite, atunci se va destrăma tot. Nu s-au mai aruncat nici fumigene, banii ăia îi putem folosi pentru club, nu pentru altceva”, a admis antrenorul.

Tehnicianul alb-negrilor nu concepe ca „U” să piardă top 6 și să joace la fel ca în sezonul precedent în play-out. În primăvara 2023, după o absență de 8 ani din antrenorat, Neluțu Sabău a salvat „Șepcile roșii” de la retrogradare, îndeplinind obiectivul formației. Și a jucat finala Cupei României, pierdută cu Sepsi la penalty-uri.

„FC Botoșani e incomodă, aleargă foarte mult, m-am uitat pe datele ei. Nu cedează, nu abandonează lupta, cu un antrenor serios, meticulos. Principiile de joc rămân, dacă ești jucător inteligent trebuie să te adaptezi. FC Botoșani va risca tot duminică!

Un punct nu ajută pe niciuna. Astfel că fiecare echipă va ataca victoria. Asta trebuie să încarce orice jucător, dorința de a fi în play-off. E o luptă grea, fiindcă sunt 5-6 echipe pentru două locuri. Iar dacă nu ești în play-off, punctele se înjumătățesc și ești la retrogradare”, a mai declarat antrenorul ardelenilor.

Vine sau nu la „U” portarul lituanian Edvinas Gertmonas?

După ultimele zvonuri din presă legat de venirea portarului lituanian Edvinas Gertmonas la „U”, oficialii au transmis pentru GSP că n-au semnat niciun nou contract cu vreun jucător și că se bazează pe Gorcea și pe Iliev în continuare, ceea ce presupune ca fotbalistul lituanian să intre în discuții abia pentru sezonul următor.

Portar cu 9 selecții pentru țara sa, Gertmonas, 1,92 de metri înălțime, tocmai a devenit ieri liber de contract.

În 2015, francezii de la Rennes plăteau 300.000 de euro pentru a-l transfera de la Atlantas. N-a apucat să joace în Ligue 1, a bifat prezențe doar la echipa secundă.

Pentru Zalgiris a evoluat în ultima ediție inclusiv în cupele europene, 9 partide în total, pe lângă cele 25 din competiția internă.

Chestionat pe seama subiectului, Sabău a lăsat să se înțeleagă că portarul intră în discuții din proximul sezon. Mai ales că fereastra de mercato în Superliga s-a închis, iar balticul este liber de ieri.

„Nu știu nimic. Se discută o strategie pentru la anul, discuții sunt, dar nu știu să fii semnat vreun fotbalist. Trebuie să întreb conducerea. Noi am discutat strategia pentru la anul, nu mai vrem să lăsăm totul pe ultima sută de metri. Nu s-a pus problema să vină cineva în momentul de față”, a reacționat Sabău.

Citește mai departe

EDUCATIE

Începe simularea naţională la Bac. Peste 5.000 de elevi clujeni sunt pregătiţi

Publicat

De

examen scris

Luni începe simularea examenului de Bacalaureat la care sunt aşteptaţi peste 5.000 de elevi clujeni.

Peste 5.000 de elevi clujeni sunt pregătiţi

„În județul Cluj, 5.022 elevi ai claselor a XII-a/a XIII-a vor susține, începând de luni, 4 martie 2024, simularea Examenului Național de Bacalaureat, 2024

Simularea examenului național de bacalaureat începe luni, 4 martie 2024, cu proba scrisă la Limba și literatura română. Marți, 5 martie 2024, va avea loc proba obligatorie a profilului, urmată de proba la alegere a profilului și a specializării care se se va desfășura miercuri, 6 martie 2024. Joi, 7 martie 2024, elevii claselor a XII-a, care studiază în limba minorităților naționale vor susține proba scrisă la Limba și literatura maternă.

Centre de examen

Simularea probelor scrise în cadrul examenului național de Bacalaureat, sesiunea martie 2024, pentru cei 5.022 de elevi se desfășoară în 58 de centre de examen, organizate la nivelul județului Cluj.

În conformitate cu legislația în vigoare, O.M.E. nr.6760/2023, privind organizarea simulării probelor scrise ale examenului național de bacalaureat, comunicată unităților de învățământ preuniversitar, rezultatele obținute la simularea examenului național de bacalaureat, sesiunea martie 2024 nu se contestă, nu vor fi publice și nu vor fi afișate. Acestea vor fi comunicate direct elevilor, de către cadrele didactice care predau la clasă, în data de15 martie 2024, conform calendarului Ministerului Educației.

La solicitarea scrisă a elevului sau a părintelui/tutorelui, notele pot fi trecute în catalog. Nota fiecărei lucrări din cadrul simulării examenului național de bacalaureat 2024 se stabilește în conformitate cu prevederile art.12, alin. (1) și (2) din O.M.E., nr. 6156/2023, privind organizarea și desfășurarea examenului național de bacalaureat, în anul școlar 2023-2024″, arată Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj.

Noutatea de la simularea pentru Bac

Elementul de noutate al acestei sesiuni a simulării examenului național de bacalaureat constă în faptul că, la finalul fiecărei probe de examen, lucrările elevilor vor fi scanate și încărcate pe platforma națională destinată evaluării digitalizate a lucrărilor scrise, urmând ca acestea să fie distribuite, aleatoriu, unor profesori evaluatori, din alte județe, decât cel de proveniență a lucrărilor.

„Probele încep la ora 9:00, iar accesul elevilor în săli este permis până la ora 8:30. Elevii vor fi așezați câte unul în bancă, în ordine alfabetică, pe unitate școlară.

Timpul alocat elaborării unei lucrări scrise este de trei ore, din momentul în care s-a încheiat distribuirea subiectelor fiecărui elev. Toate sălile de clasă în care se vor susține probele scrise din cadrul simulării examenului național de bacalaureat 2024 sunt dotate cu sisteme de supraveghere video și audio.

Pentru rezolvarea subiectelor, elevii claselor a XII-a/a XIII-a vor folosi numai cerneală sau pastă de culoare albastră, iar pentru executarea schemelor și a desenelor vor utiliza numai creion negru.

În acord cu prevederile legale în vigoare, comisiile din unitățile de învățământ preuniversitar în care se desfășoară simulările examenelor naționale îndeplinesc atribuții specifice și asigură organizarea și desfășurarea optimă a întregului proces”, mai arată ISJ Cluj.

Rezultatele obținute de către elevi la simularea examenului național de Bacalaureat, sesiunea martie 2024 sunt analizate la nivelul fiecărei unități de învățământ preuniversitar, prin discuții individuale cu elevii, dezbateri la nivelul clasei, ședințe cu părinții, precum și la nivelul consiliului profesoral, în vederea adoptării unor măsuri pentru îmbunătățirea performanțelor școlare.

Cazurile speciale

Cele 50 de cazuri speciale, existente la nivelul județului Cluj, vor fi gestionate la nivelul unităților de învățământ preuniversitar, centre de examen din județul Cluj, potrivit Procedurii cu privire la asigurarea condițiilor de egalizare a șanselor pentru elevii cu deficiențe de vedere, deficiențe de auz și tulburări de neurodezvoltare care susțin examenele naționale, care conține cadrul procedural unitar pentru asigurarea condițiilor de egalizare a șanselor pentru elevii cu deficiențe de vedere, deficiențe de auz și tulburări de neurodezvoltare (tulburare de spectru autist cu sau fără tulburări de sănătate intelectuală asociate, tulburări specifice de învățare, tulburări cu deficit de atenție/hiperactivitate, tulburări de dezvoltare intelectuală și alte tulburări de neurodezvoltare), care susțin examenele naționale.

Simularea probelor scrise ale examenului național de bacalaureat 2024 se organizează la următoarele disciplinele: limba și literatura română, limba și literatura maternă (pentru elevii de la toate filierele, profilurile şi specializările, care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităților naționale), matematică, istorie, fizică, chimie, biologie, informatică, geografie, logică, argumentare și comunicare, psihologie, economie, sociologie și filosofie.

Subiectele sunt elaborate pe baza conținuturilor şi a competențelor asociate acestora, conform programelor de examen valabile pentru simularea examenul național de bacalaureat, sesiunea martie 2024, aprobate de Ministerul Educației, https://www.edu.ro/simulare_2024_microghid_informativ

Subiectele și baremele se afișează în fiecare zi a probelor de examen, la ora 15:00, pe site-ul Ministerului Educației.

Ce spune şeful ISJ Cluj

„Simularea examenelor naționale este foarte importantă pentru ca elevii să se acomodeze cu condițiile de desfășurare a unui examen național, cu structura subiectelor, cu completarea datelor pe foile tipizate de examen, cu încadrarea în timpul de lucru destinat redactării probelor scrise.

Deopotrivă, în acest an școlar, în care evaluarea lucrărilor este digitalizată, consider că este binevenită această simulare și pentru cadrele didactice implicate în această activitate, pe de o parte, profesorii asistenți, care vor scana lucrările și le vor încărca în platforma creată de minister în acest scop, iar pe de altă parte, profesorii evaluatori, care se vor conecta pe platformă și vor descărca seturile de lucrări transmise lor spre evaluare.

Totodată, simularea examenului național de bacalaureat permite elevilor și cadrelor didactice elaborarea unui plan de măsuri pentru îmbunătățirea nivelului de pregătire a elevilor, până la data desfășurării examenelor propriu-zise,” a declarat doamna Marinela Marc, inspector școlar general al Inspectoratului Școlar Județean Cluj.

Citește mai departe

EVENIMENT

U Cluj se apropie de CFR. Clasamentul la zi

Publicat

De

După ultimele meciuri din Superliga la fotbal, U Cluj a ajuns pe locul 6 în clasamnet, loc de play off, la 11 puncte în spatele rivalei sale din Cluj, CFR, echipă care s-a îndepărtat la 12 puncte de liderul FCSB.

Rezultate:

Vineri 27 februarie

FCU 1948 Craiova – FC Politehnica Iaşi 1-1 (1-1), Stadion ”Ion Oblemenco” – Craiova
Au marcat: Jibril Ibrahim (19), respectiv Adel Bettaieb (45+1).
Cartonaş roşu: Mihai Bordeianu (Poli Iaşi, 90+1).
Arbitru: Horaţiu Mircea Feşnic (Cluj-Napoca); arbitri asistenţi: Alexandru Cerei (Cluj-Napoca), Ciprian Florin Danşa (Satu Mare); al patrulea oficial: Sorin Vădana (Cluj-Napoca)
Arbitru video: Marcel Bîrsan (Bucureşti); arbitru asistent video: Iulian Dima (Bucureşti)
Observatori: Cristina Babadac (Reşiţa) – CCA, Ion Cîţoi (Bucureşti) – LPF

Dinamo Bucureşti – AFC Hermannstadt 1-0 (1-0), Stadion Arcul de Triumf – Bucureşti
A marcat: Goncalo Gregorio (25).
Arbitru: Iulian Călin (Ştefăneşti/Argeş); arbitri asistenţi: Vasile Marinescu (Bucureşti), Ferencz Tunyogi (Zalău); al patrulea oficial: Robert Avram (Piteşti)
Arbitru video: Marian Barbu (Făgăraş); arbitru asistent video: Stelian Slabu (Braşov)
Observatori: Alexandru Deaconu (Bucureşti) – CCA, Paul Mincu (Bucureşti) – LPF

SC Oţelul Galaţi – FC CFR 1907 Cluj 2-2 (1-1), Stadion Oţelul – Galaţi
Au marcat: Alexandru Mihai Pop (36), Juri Cisotti (90+6 – penalty), respectiv Philip Otele (45), Panagiotis Tachtsidis (88 – penalty).
Arbitru: Andrei Florin Chivulete (Bucureşti); arbitri asistenţi: Mircea Mihail Grigoriu (Bucureşti), Sebastian Eugen Gheorghe (Suceava); al patrulea oficial: George Cătălin Găman (Craiova)
Arbitru video: Viorel Nicuşor Flueran (Craiova); arbitru asistent video: Claudiu Marcu (Constanţa)
Observatori: Andrei Ioniţă (Bucureşti) – CCA, Marin Barbu (Bixad/Satu Mare) – LPF

Miercuri 28 februarie
FC Universitatea Cluj – FC Farul Constanţa 1-0 (1-0), Cluj Arena – Cluj-Napoca
A marcat: Dan Nistor (34).
Cartonaş roşu: Cristian Ganea (Farul, 90+5).
Arbitru: Istvan Kovacs (Carei); arbitri asistenţi: Ovidiu Artene (Vaslui), Mihai Marius Marica (Bistriţa); al patrulea oficial: Florin Ovidiu Mazilu (Satu Mare)
Arbitru video: Florin Andrei (Târgu Mureş); arbitru asistent video: Imre-Laszlo Bucsi (Sfântu Gheorghe)
Observatori: Dan Victor Berbecaru (Râmnicu Vâlcea) – CCA, Claudiu Boaru (Mediaş) – LPF

FC Rapid Bucureşti – AFC UTA Arad 4-1 (2-1), Giuleşti Superbet Arena – Bucureşti
Au marcat: Albion Rrahmani (1, 82), Robert Bădescu (13), Borisav Burmaz (90+6), respectiv Claudiu Micovschi (44).
Arbitru: Cătălin Popa (Piteşti); arbitri asistenţi: George Florin Neacşu (Câmpulung Muscel), Adrian Popescu (Craiova); al patrulea oficial: Ovidiu Robu (Chitila)
Arbitru video: Rareş George Vidican (Satu Mare); arbitru asistent video: Andrei Moroiţă (Ploieşti)
Observatori: Corneliu Fecioru (Bucureşti) – CCA, Viorel Anghelinei (Galaţi) – LPF

Joi 29 februarie
AFC Botoşani – ACS Sepsi OSK Sfântu Gheorghe 1-2 (0-2), Stadion Municipal – Botoşani
Au marcat: Enzo Lopez (78), respectiv Nicolae Păun (24), Gabriel Debeljuh (31).
Eduard Florescu (FC Botoşani) a ratat un penalty în min. 65 (a apărat Dinu Moldovan).
Cartonaş roşu: Andrei Dumitrescu (Sepsi OSK, 90+9).
Arbitru: Andrei Antonie; arbitri asistenţi: Valentin Avram, Andrei Constantinescu; al patrulea oficial: Bogdan Dumitrache (toţi din Bucureşti)
Arbitru video: Horia Gabriel Mladinovici (Bucureşti); arbitru asistent video: Marius Omuţ (Satu Mare)
Observatori: Sorin Boca (Iaşi) – CCA, Cătălin Cursaru (Ploieşti) – LPF

FC Petrolul Ploieşti – Universitatea Craiova 2-3 (1-2), Stadion ”Ilie Oană” – Ploieşti
Au marcat: Marian Huja (45+1), Gheorghe Grozav (47), respectiv Jovan Markovic (32), Ştefan Baiaram (40, 59).
Andrei Ivan (Universitatea) a ratat un penalty în min. 83 (a apărat Lukas Zima).
Cartonaş roşu: Basilio Ndong (Universitatea, 90+9).
Arbitru: Ionuţ Coza (Cernica); arbitri asistenţi: Vladimir Urzică (Piatra Neamţ), Alexandru Vodă (Alba Iulia); al patrulea oficial: Cristian Moldoveanu (Sfântu Gheorghe)
Arbitru video: Ovidiu Haţegan (Arad); arbitru asistent video: Cristina Mariana Trandafir (Bucureşti)
Observatori: Marian Salomir (Cluj-Napoca) – CCA, Marin Petrache (Săbăreni/Giurgiu) – LPF

FC Voluntari – FC FCSB 1-2 (1-0), Stadion ”Anghel Iordănescu” – Voluntari
Au marcat: Andrei Dumiter (16), respectiv Florinel Coman (48, 54).
Arbitru: Sebastian Colţescu (Bucureşti); arbitri asistenţi: Ionel Valentin Dumitru (Gherghiţa/Prahova), Cosmin Vatamanu (Bucureşti); al patrulea oficial: Ionela Alina Peşu (Craiova)
Arbitru video: Radu Petrescu (Bucureşti); arbitru asistent video: Valentin Porumbel (Olteniţa)
Observatori: Augustus Constantin (Râmnicu Vâlcea) – CCA, Eduard Alexandru (Ploieşti) – LPF

Clasament

loc echipa M V E Î GM-GP P
1 FCSB 28 18 7 3 52-24 61

2 Rapid 28 14 9 5 50-31 51

3 CFR Cluj 28 14 7 7 52-28 49

4 Universitatea Craiova 28 12 9 7 44-36 45

5 Farul Constanţa 28 11 8 9 36-37 41

6 Universitatea Cluj 28 9 11 8 34-38 38

7 Sepsi OSK 28 10 7 11 37-33 37

8 FC Hermannstadt 28 8 13 7 32-29 37

9 UTA 28 9 10 9 33-40 37

10 Petrolul Ploieşti 28 7 14 7 28-29 35

11 Oţelul Galaţi 28 6 15 7 29-31 33

12 FC U Craiova 1948 28 9 4 15 40-45 31

13 Politehnica Iaşi 28 7 10 11 32-43 31

14 FC Voluntari 28 6 9 13 31-45 27

15 Dinamo 28 7 4 17 21-41 25

16 FC Botoşani 28 3 11 14 30-51 20

 

Citește mai departe

EVENIMENT

FOTO. Dinos and Sea Monsters: EXPOZIȚIE de animale marine gigant și DINOZAURI animatronici, în Iulius Parc din Cluj-Napoca

Publicat

O parte dintre misterele erei mezozoice pot fi descoperite, în Iulius Parc, la o expoziție de animale marine gigant și dinozauri animatronici. „Călătoria” fascinantă printre Sea Monsters precum Mosasaur, Megalodon, Mososaurus, dar și alții durează toată luna martie. Programul de vizitare este zilnic, în intervalul orar 10.00-20.00. Așa că, ia cu tine pofta de cunoaștere și hai să pătrunzi în lumea celor mai impresionante creaturi ale tuturor timpurilor.

Iulius Parc devine și primăvara aceasta ținutul celor mai prietenoase animale gigant din toate timpurile pentru că, în luna martie, găzduiește expoziția Dinos and Sea Monsters.

FOTO. Dinos and Sea Monsters: EXPOZIȚIE de animale marine gigant și DINOZAURI animatronici, în Iulius Parc din Cluj-Napoca

Aici veți întâlni 35 de exponate animatronice, printre care:

– Mosasaur, un animal marin asemănător unei șopârle uriașe, perfect adaptat pentru a înota în mare precum un șarpe;

– Megalodon, un rechin ce a dispărut în urmă cu 2,6 milioane de ani. Este considerat unul dintre cei mai mari prădători marini din istoria planetei;

– Mososaurus, o șopârlă din epoca dinozaurilor care trăia în mare. Avea dinți striați, diferiți de cei ai oricăror reptile cunoscute;

– Plesiosaurus, un dinozaur de dimensiune gigantică ce ar putea fi strămoșul balenelor și delfinilor din prezent;

– Diplodocus, cea mai înaltă creatură care a existat vreodată pe Pământ. Se ridică la o înălțime de peste 11 metri echivalentul a două girafe puse una peste cealaltă;

– Dimetrodon – strămoșul terapsidelor (grupa de animale din care au evoluat mamiferele). Se evidențiază prin creasta semicirculară, poziționată deasupra prelungirilor vertebrelor de pe spate așa că o să-l identifici ușor.

Expoziția poate fi vizitată zilnic în perioada 1 – 31 martie,  în intervalul orar 10.00 – 20.00, iar taxa de intrare este de 30 lei. De asemenea, princhindeii cu vârstă mai mică de 3 ani au intrarea liberă. Toți copiii care vin în grupuri mai mari de 10 persoane plătesc 25 de lei/copil. Însoțitorul are  intrare liberă. Acces gratuit au și persoanele cu dizabilități, alături de un însoțitor.

În luna martie, Iulius Parc este locul ideal pentru iubitorii de istorie, dinozauri și…. distracție!

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate

Știri din Alba

Publicitate
Publicitate
Publicitate

Parteneri Alba24.ro , România24.ro, Ardeal24.ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Cluj24.ro powered by MEDIA CLUJ24 SRL Cluj Napoca & INDEPENDENT MEDIA Alba Iulia. Cluj24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax