EVENIMENT
ALEGERI PREȘEDINTE 2024. În 24 noiembrie începe al 9-lea scrutin prezidenţial de după Revoluţie. Cine sunt cei 14 candidați
Românii sunt așteptați la urne, în aproximativ două săptămâni, pentru a-și alege președintele. Primul tur al alegerilor prezidențiale are loc în data de 24 noiembrie, iar pe listă sunt 14 candidați la funcția supremă în stat.
Este acelaşi număr de candidaţi ca la primul tur al scrutinelor din anii 2014 şi 2019.
ALEGERI PREȘEDINTE 2024. În 24 noiembrie începe al 9-lea scrutin prezidenţial de după Revoluţie
Turul al doilea al alegerilor prezidențiale, în cazul „n care niciun candidat nu are o majoritate de voturi, un lucrru care nu s-a întâmplat din anul 1989 până acum, va avea loc în data de 8 decembrie.
Acesta este al 9-lea scrutin prezidenţial de după Revoluţia din decembrie 1989, iar prezenţa la urne la turul I a scăzut la fiecare rundă de alegeri prezidenţiale, scrie Agerpres
Astfel, în 1990 au fost la urne 86,19% dintre cei cu frept de vot, în 1992 – 76,29%, 1996 – 76,01%, 2000 – 65,31%, 2004 – 58,51%, 2009 – 54,37%, 2014 – 53,18%, iar în 2019 – 51,18%.
Sunt 30 de zile de campanie, în care candidații trebuie să îşi convingă alegătorii că sunt pregătiţi să ocupe cea mai înaltă funcţie din statul român.
ALEGERI PREȘEDINTE 2024. Cine sunt candidații, în ordinea dde pe buletinele de vot
14 candidați s-au înscris în cursa pentru fotoliul de la Cotroceni. Patru dintre aceșitia candidează ca independenți, ceilalți fiind susținuți de partide politice.
În acest an, 3 femei candidează la funcția supremă în stat. De asemenea, 2 candidați au mai fost înscriși în cursa pentru funcția supremă în stat, dar nu au câștigat până acum alegerile.
Poziţia nr. 1 – ELENA LASCONI – Uniunea Salvaţi România (USR)
Elena Lasconi este în prezent primar al municipiului Câmpulung Muscel. S-a născut la 20 aprilie 1972, în Haţeg. A absolvit Liceul Pedagogic „Sabin Drăgoi” din Deva (1990), Şcoala BBC – Televiziune (1999) şi este economist licenţiat al ASE Bucureşti, Managementul turismului şi comerţului (2001). A urmat cursuri în domeniile absorbţie, legislaţie, reglementări Fonduri Europene în ţară şi la Bruxelles.
A fost realizator de radio şi director de programe la Radio T5 ABC (1995 – 1996), apoi jurnalist la PRO TV (1996 – 2020).
A câştigat alegerile din 2020 pentru Primăria municipiului Câmpulung Muscel reprezentând alianţa USR PLUS şi a fost realeasă cu aproape 70% dintre voturi în iunie 2024, reprezentând Alianţa Dreapta Unită.
Candidează cu sloganul electoral ”O Românie pentru toţi, nu doar pentru unii”.
Poziţia nr. 2 – GEORGE SIMION – Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR)
George Simion este deputat în Parlamentul României. S-a născut la 21 septembrie 1986, la Focşani. A absolvit Colegiul Naţional ”Gheorghe Lazăr” din Bucureşti (2005) şi este licenţiat în Administraţie şi Afaceri la Universitatea din Bucureşti (2008). A absolvit programul de masterat la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, având ca temă de cercetare „Crimele comunismului”.
A fost, în 2006, lider al grupării „Noii Golani”, care se dorea a fi o continuare a mişcării de stradă din 1990 şi care a promovat mesajul „Basarabia e România”. A înfiinţat, în 2011, Platforma Unionistă Acţiunea 2012 şi, în 2017, „Alianţa pentru Centenar”, alături de alte organizaţii din România, Republica Moldova şi diaspora.
Pe 1 decembrie 2019 a înfiinţat partidul Alianţa pentru Unirea Românilor, al cărui preşedinte a devenit pe 27 martie 2022.
În urma alegerilor parlamentare din 2020 a obţinut un mandat de deputat.
Candidează sub sloganul ”Facem istorie prin curaj!”.
Poziţia nr. 3 – MARCEL CIOLACU – Partidul Social Democrat (PSD)
Marcel Ciolacu este în prezent prim-ministru al României. S-a născut la 28 noiembrie 1967, în Buzău. A absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Ecologice din Bucureşti (1991 – 1995), cursuri postuniversitare în Management şi finanţare locală la Universitatea Ecologică din Bucureşti (2004) şi „Securitate şi bună guvernare” la Colegiul Naţional de Apărare Bucureşti (2008 – 2009), precum şi studii de masterat în Managementul finanţelor publice, la SNSPA Bucureşti (2010 – 2012).
Este preşedinte al Partidului Social Democrat din august 2020, fiind membru al partidului din 1990.
A fost consilier juridic în cadrul ALCOM SRL (1998 – 2007), prefect interimar al judeţului Buzău (noiembrie 2004), consilier judeţean (2004 – 2008), director executiv la URBIS SERV SRL (2007 – 2008), viceprimar al municipiului Buzău (2008 – 2012). A fost ales deputat din partea PSD în circumscripţia electorală nr. 10 Buzău la alegerile din 2012, 2016 şi 2020.
Ciolacu a fost vicepremier fără portofoliu (2017 – 2018) şi a deţinut şi funcţia de ministru interimar al Apărării (6 – 12 septembrie 2017). Pe 13 iunie 2023, preşedintele Klaus Iohannis l-a desemnat pentru funcţia de prim-ministru.
Candidează sub sloganul electoral ”Viziune pentru naţiune”.
Poziţia nr. 4 – NICOLAE CIUCĂ – Partidul Naţional Liberal (PNL)
Nicolae Ciucă este în prezent preşedinte al Senatului României. S-a născut la 7 februarie 1967, în Pleniţa, judeţul Dolj. A absolvit Liceul Militar „Tudor Vladimirescu” din Craiova (1985), Şcoala Militară de Ofiţeri Activi „Nicolae Bălcescu” de la Sibiu (1988), Cursul de perfecţionare de comandanţi companii cercetare, la Făgăraş (1990), Academia de Înalte Studii Militare, specialitatea Arme Întrunite (1995), şi mai multe cursuri în cadrul centrelor PfP Bucureşti şi Ankara (1997).
În cadrul Armatei, a avansat de la comandant de pluton (Regimentul 26 Mecanizat „Rovine”, Craiova, 1988 – 1989), ofiţer de stat major (Biroul operaţii, Craiova, 1992 – 1996 şi 1997 – 1998, misiunea „UNAVEM III”, Angola, 1996 – 1997), şef de stat major (Batalionul 26 Infanterie „Neagoe Basarab”, Craiova, 1998 – 2001, Batalionul 26 Infanterie – rezervă strategică SACEUR, 2000), comandant (2004 – 2014) la şef al Statului Major al Forţelor Terestre (2014), locţiitor al şefului Statului Major General (2014 – 2015) şi şef al Statului Major al Apărării (2015 – 2019).
A fost ministru al Apărării Naţionale (4 noiembrie 2019 – 14 martie 2020), prim-ministru interimar (2020) şi ministru al Apărării Naţionale (decembrie 2020; 2020 – 2021).
În urma alegerilor parlamentare din 6 decembrie 2020, a obţinut un mandat de senator pe listele Partidului Naţional Liberal.
A deţinut funcţia de prim-ministru al României (decembrie 2021 – 12 iunie 2023), iar pe 13 iunie 2023 a fost ales preşedinte al Senatului.
Este preşedintele PNL din 10 aprilie 2022.
Candidează cu sloganul ”Cu onoare şi credinţă în slujba ţării”.
Poziţia nr. 5 – HUNOR KELEMEN – Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR)
Hunor Kelemen este deputat. S-a născut la 18 octombrie 1967, în comuna Cîrţa, judeţul Harghita. A absolvit Facultatea de Medicină Veterinară a Universităţii de Ştiinţe Agricole Cluj-Napoca (1993), precum şi Facultatea de Filosofie din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai (1998).
Între 1990 şi 1997, a fost redactor la Radio Cluj, emisiunea în limba maghiară, iar între 1993 şi 1997 a fost redactor la revista culturală „Korunk”.
În 1997 a devenit membru UDMR, iar din 2011 este preşedinte al formaţiunii.
A fost secretar de stat în Ministerul Culturii (1997 – 2000), ministru al Culturii şi Patrimoniului Naţional (23 decembrie 2009 – 6 februarie 2012; 9 februarie 2012 – 7 mai 2012); vicepremier, ministru al Culturii şi Patrimoniului Naţional (martie – octombrie 2014), vicepremier (23 decembrie 2020 – 25 noiembrie 2021; 25 noiembrie 2021 – iunie 2023).
Este deputat UDMR începând din 2000.
A mai candidat la funcţia de preşedinte al României la alegerile din 2009, 2014 şi 2019.
La acest scrutin candidează sub sloganul „Respekt pentru toţi”.
Poziţia nr. 6 – MIRCEA GEOANĂ – candidat independent
Mircea Geoană a fost secretar general adjunct al NATO (2019 – 2024). S-a născut la 14 iulie 1958, la Bucureşti. A absolvit Facultatea de Mecanică din cadrul Institutului Politehnic Bucureşti şi a lucrat ca inginer la Trustul Energomontaj din Bucureşti (1983 – 1990). Din 1987, a urmat cursurile Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii din Bucureşti.
A intrat în corpul diplomatic în 1990, fiind repartizat ca referent în relaţia României cu Franţa. În 1991, a fost numit director al Departamentului de Afaceri Europene. În 1994, a absolvit cursul despre instituţii democratice al NATO. În 1995, a fost numit director al Direcţiei Generale pentru Europa, America de Nord, America Latină, Asia, Africa şi Orientul Mijlociu. A fost şi purtător de cuvânt al MAE (1993 – 1995).
În februarie 1996, a fost numit ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în Statele Unite ale Americii.
A fost ministru al Afacerilor Externe (2000 – 2004) şi preşedinte al Senatului (decembrie 2008 – noiembrie 2011).
Din funcţia de preşedinte al Partidului Social Democrat (2005 – 2010), a candidat la alegerile prezidenţiale din 2009, dar a pierdut în turul al doilea de scrutin în faţa lui Traian Băsescu.
Sloganul său electoral este ”Viziune. Respect”.
Poziţia nr. 7 – ANA BIRCHALL – candidat independent
Ana Birchall este avocat. S-a născut la 30 august 1973, în Mizil, judeţul Prahova. A absolvit Facultatea de Drept şi Relaţii Internaţionale ”Nicolae Titulescu” (1996), fiind licenţiată în Ştiinţe Juridice la Universitatea Bucureşti. A absolvit cursuri de masterat (2000) şi de doctorat (2002) la Yale Law School, SUA.
A fost şef Oficiu Juridic la Omniasig S.A. (1996 – 1998); avocat în cadrul firmelor White & Case LLP New York (2002 – 2003) şi al reprezentanţei din Bucureşti (2008 – 2010), Biriş Goran (2010 – 2012), Muşat şi Asociaţii (2012); consilier la MAE (2003 – 2004), lector universitar la Universitatea „Dimitrie Cantemir” Bucureşti (din 2005), consilier al prim-ministrului (iulie – decembrie 2012).
A fost membru PSD (2005 – 2019), fiind aleasă deputat în circumscripţia electorală nr. 39 Vaslui la alegerile din 2012 şi 2016.
A deţinut funcţia de reprezentant special pentru proiecte strategice şi relaţii internaţionale la Nuclearelectrica (2022 – 2024).
Candidează sub sloganul electoral ”Clădim România încrederii”.
Poziţia nr. 8 – ALEXANDRA BERTALAN-PĂCURARU – Partidul Alternativa pentru Demnitate Naţională
Alexandra Bertalan-Păcuraru este cofondator şi coordonator naţional al Partidului Alternativa pentru Demnitate Naţională. S-a născut la 30 iunie 1987, la Galaţi.
A prezentat emisiunea ”8 într-o barcă”, difuzată de TVR2. A fost realizator şi moderator al emisiunilor „România Suverană” şi „Caravana România Suverană” la postul de televiziune Realitatea.
Deţine calitatatea de asociat în cadrul companiilor ABP Consulting, Geopol International, Grup Financiar SA, Prestige Media Phg, Strategies Research Investments International şi Strategic Metals Investments.
Candidează sub sloganul electoral: ”România se înalţă cu demnitate”.
Poziţia nr. 9 – SEBASTIAN CONSTANTIN POPESCU – Partidul Noua Românie (PNR)
Sebastian-Constantin Popescu este preşedintele Partidului Noua Românie. S-a născut pe 12 februarie 1982, în Balş, judeţul Olt. A absolvit Facultatea de Medicină Veterinară din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului din Timişoara (2006).
A profesat timp de cinci ani ca medic veterinar în Bucureşti, înainte să se îndrepte spre domeniul media. Este administrator al PR Media RTP şi preşedinte al Asociaţiei Romanian Tenis Premium.
În 2015, a fondat PNR.
A mai candidat la alegerile prezidenţiale din 2019.
Sloganul său electoral, de la aceste alegeri, este: ”Un preşedinte în slujba României”.
Poziţia nr. 10 – LUDOVIC ORBAN – Forţa Dreptei (FD)
Ludovic Orban este deputat şi preşedinte al formaţiunii Forţa Dreptei. S-a născut la 25 mai 1963, la Braşov. Este absolvent al Facultăţii de Tehnologia Construcţiilor de Maşini din cadrul Universităţii Braşov (1988) şi de studii postuniversitare la Facultatea de Ştiinţe Politice din cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (1993).
A debutat ca inginer stagiar la Izolatorul Târgu Secuiesc (1988 – 1990), apoi a fost inginer tehnolog la „Tractorul Braşov” (1990 – 1991); redactor la cotidianul „Viitorul Românesc” (1991 – 1992); director Relaţii Publice în cadrul Agenţiei de Politici Energetice din România (1997 – 1998); secretar general la Secretariatul de Stat pentru Persoanele cu Handicap (1998 – 1999); secretar de stat, şef al Departamentului Informaţiilor Publice al Guvernului (1999 – 2000); secretar de stat, preşedinte al Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici (2000 – 2001); viceprimar general al Capitalei (2004 – 2007), ministru al Transporturilor (2007 – 2008).
În 1992, a devenit membru al PNL, ocupând funcţiile de preşedinte al PNL Bucureşti (2002 – 2010), prim-vicepreşedinte al PNL (2009 – 2010) şi preşedinte al PNL (2017 – 2021).
Începând din 2008, a câştigat trei mandate consecutive de deputat în circumscripţia electorală nr. 42 Bucureşti. A fost preşedinte al Camerei Deputaţilor (2020 – 2021).
A fost prim-ministru al României (noiembrie 2019 – martie 2020; martie – decembrie 2020).
În decembrie 2021, a fondat partidul Forţa Dreptei.
Candidează cu sloganul ”Cinstit cu românii”.
Poziţia nr. 11 – CĂLIN GEORGESCU – candidat independent
Călin Georgescu este cadru didactic asociat la Universitatea din Piteşti (din septembrie 2021). S-a născut la 26 martie 1962, la Bucureşti. A absolvit studii de masterat la Facultatea de Îmbunătăţiri Funciare şi Ingineria Mediului (1986) şi de doctorat în Pedologie (1999), în cadrul Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti, urmând studii în securitate şi apărare naţională în cadrul Colegiului Naţional de Apărare (2007).
A fost inginer la IEELIF Făgăraş (1986 – 1990) şi la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Îmbunătăţiri Funciare (1990 – 1991); şef al Biroului senatorial pentru Mediu din Parlamentul României (1991); consilier al ministrului Mediului (1992); preşedinte al Asociaţiei Tineretului Ecologist din România (1993 – 1996); secretar general în Ministerul Mediului (1997 – 1998); director al Direcţiei de Organizaţii Economice Internaţionale din MAE (2004 – 2005); manager de proiect în cadrul Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (1996 – 1997, 1998 – 2008); director executiv al Institutului de Proiecte pentru Inovaţie şi Dezvoltare, coordonator al proiectului ”Reprofesionalizarea României” (2006 – 2012) şi al Centrului Naţional pentru Dezvoltare Durabilă (2000 – 2011), raportor special al ONU pentru efectele adverse ale transportului de produse şi deşeuri toxice şi periculoase asupra drepturilor omului la OHCHR Geneva (2011 – 2013), preşedinte al Centrului European de Cercetare al Clubului de la Roma (2013 – 2015), consilier special al directorului general al ONU (2015 – 2016).
Din 2016, este consultant internaţional pe probleme de protecţia mediului şi dezvoltare durabilă.
Sloganul său electoral este ”Refacem România”.
Poziţia nr. 12 – CRISTIAN DIACONESCU – candidat independent
Cristian Diaconescu este avocat. S-a născut la 2 iulie 1959, la Bucureşti. Absolvent al Facultăţii de Drept a Universităţii Bucureşti (1983), a urmat cursurile de specializare ale Centrului de Prevenirea Conflictelor în domeniul Măsurilor pentru Creşterea Încrederii şi Securităţii în Europa (1992) şi mai târziu studii de doctorat în Ştiinţe juridice (2007).
A fost judecător la Judecătoria Sectorului Agricol Ilfov, la Judecătoria Sectorului 4 şi la Tribunalul Bucureşti (1983 – 1990). Diplomat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, inclusiv la Misiunea Permanentă a României pe lângă OSCE (1990 – 2004), a fost secretar general adjunct şi ambasador la Organizaţia de Cooperare Economică la Marea Neagră (2000 – 2001).
A obţinut un mandat de senator de Constanţa pe listele Uniunii Naţionale PSD+PUR, în urma alegerilor din 2004.
În 2004, a fost numit ministru al Justiţiei, finalizând negocierile privind Justiţia şi Afacerile Interne pentru aderarea României la Uniunea Europeană; apoi a deţinut portofoliul de ministru al Afacerilor Externe (2008 – 2009; 2012). A mai deţinut funcţia de consultant pentru relaţii externe şi şef al Cancelariei Administraţiei Prezidenţiale (2012 – 2014).
A fost vicepreşedinte al PSD (2005 – 2010), preşedinte de onoare al UNPR (2010 – 2012). În 2013, s-a aflat printre iniţiatorii proiectului Fundaţia Mişcarea Populară, iar în 2014 s-a înscris în Partidul Mişcarea Populară.
Din 2013, este membru al Grupului Eminent al CTBTO din cadrul ONU şi profesor de Drept Internaţional, iar din 2016 profesor invitat la Universitatea Americană din Kuweit.
În aprilie 2024, a fondat platforma independentă „Respect pentru România”, în calitate de preşedinte.
Candidează cu sloganul electoral: ”Preşedinte pentru România respectată”.
Poziţia nr. 13 – CRISTIAN TERHEŞ – Partidul Naţional Conservator Român (PNCR)
Cristian Terheş este europarlamentar în Grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni. S-a născut la 4 decembrie 1978, la Zalău. De profesie teolog şi specialist în comunicare, Cristian Terheş a fost preot şi director de business intelligence.
În 2019, a fost ales europarlamentar pe lista PSD, iar în 2024 – pe lista AUR.
A fost membru al Partidului Social Democrat (2019 – 2020) şi al Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat (2020 – 2023), iar de la 1 decembrie 2023 este membru al Partidului Naţional Conservator Român. A fost membru al Grupului Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European (2019 – 2020).
Sloganul său electoral este ”Credincios Naţiunii Române”.
Poziţia nr. 14 – SILVIU PREDOIU – Partidul Liga Acţiunii Naţionale (PLAN)
Silviu Predoiu a fost ofiţer de informaţii externe. S-a născut în 1958, la Bucureşti. A absolvit Facultatea de Geologie-Geografie a Universităţii din Bucureşti.
Şi-a început cariera managerială în 1998, ca şef de birou şi apoi şef de serviciu; a fost numit şef de direcţie la Combaterea criminalităţii organizate transfrontaliere (2000); după 11 septembrie 2001 a condus Direcţia de anti-terorism, iar din 2003 a fost şef de direcţie în structura de securitate a SIE. În 2005, a fost numit prin hotărâre CSAT prim-adjunct al directorului SIE, funcţie pe care a ocupat-o până la trecerea în rezervă pentru limită de vârstă, în 2018. În această perioadă, a deţinut o perioadă funcţia de director interimar al SIE.
A înfiinţat Asociaţia „România implică-te” şi, ulterior, Partidul Liga Acţiunii Naţionale (PLAN).
Candidează cu sloganul ”Meriţi un preşedinte în serviciul tău!”.
Ce atribuții are președintele României
Conform articolului 80 din Constituţiei României, preşedintele reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării. Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate.
Preşedintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegătorilor înscrişi în listele electorale.
În cazul în care niciunul dintre candidaţi nu a întrunit această majoritate, se organizează al doilea tur de scrutin, între primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului de voturi obţinute în primul tur. Este declarat ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi.
Nicio persoană nu poate îndeplini funcţia de preşedinte al României decât pentru cel mult două mandate, fiecare de 5 ani. Acestea pot fi şi succesive, precizează Legea fundamentală.
35 de ani de alegeri libere în România
După Revoluția Română, din decembrie 1989, au fost organizate, până acum, 8 tururi de alegeri pentru președinte. Inițial, mandatul unui președinte era de 4 ani, dar din anul 2003 este de 5 ani.
În ultimii 35 de ani de alegeri libere, în turul I al prezidenţialelor au candidat:
- 1990 – Ion Iliescu, Ion Raţiu, Radu Câmpeanu
- 1992 – Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Gheorghe Funar, Ioan Mânzatu, Caius Traian Dragomir, Mircea Druc
- 1996 – Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Petre Roman, Corneliu Vadim Tudor, Gheorghe Funar, Gyorgy Frunda, Nicolae Manolescu, Radu Câmpeanu, Adrian Păunescu, Ioan Pop de Popa, Tudor Mohora, George Muntean, Constantin Niculescu, Constantin Mudava, Nuţu Anghelina, Nicolae Militaru
- 2000 – Ion Iliescu, Corneliu Vadim Tudor, Theodor Stolojan, Mugur Isărescu, Gyorgy Frunda, Petre Roman, Teodor Meleşcanu, Gheorghe Eduard Manole, Graziela-Elena Bîrlă, Paul-Philippe Hohenzollern, Ion Sasu, Niculae Cerveni
- 2004 – Adrian Năstase, Traian Băsescu, Corneliu Vadim Tudor, Marko Bela, Gheorghe C. Ciuhandu, George Becali, Petre Roman, Gheorghe Dinu, Marian Petre Miluţ, Ovidiu Tudorici, Aurel Rădulescu, Raj Tunaru
- 2009 – Crin Antonescu, Mircea Geoană, Kelemen Hunor, Traian Băsescu, Sorin Oprescu, George Becali, Ovidiu Iane, Eduard Manole, Corneliu Vadim Tudor, Remus Cernea, Constantin Potârcă, Constantin Rotaru
- 2014 – Victor Ponta, Klaus Iohannis, Călin Popescu-Tăriceanu, Elena Udrea, Monica Macovei, Dan Diaconescu, Corneliu Vadim Tudor, Kelemen Hunor, Teodor Meleşcanu, Szilagyi Zsolt, Gheorghe Funar, William Brînză, Constantin Rotaru, Mirel Mircea Amariţei
- 2019 – Klaus Iohannis, Theodor Paleologu, Dan Barna, Kelemen Hunor, Viorica Dăncilă, Cătălin Ivan, Ninel Peia, Sebastian-Constantin Popescu, John-Ion Banu, Mircea Diaconu, Bogdan Stanoevici, Ramona-Ioana Bruynseels, Viorel Cataramă, Alexandru Cumpănaşu.
Foto: Arhivă
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
CULTURA
VIDEO FOTO. ”Un veac de singurătate”, val de aplauze și ovații la concertul din deschiderea festivalului SoNoRo la Cluj-Napoca
Festivalul de muzică SoNoRo se desfășoară la Cluj-Napoca în perioada 12-17 noiembrie cu tema ,,Ex Libris”, explorând legătura dintre muzică și literatură, iar fiecare concert va fi inspirat din opere literare celebre. În deschidere a avot loc concertul ”Un veac de singurătate” după romanul lui Gabriel Garcia Marquez.
Deschiderea a avut loc marți seară, de la ora 19:30 la Casino-ul din Parcul Central, unde artiști renumiți precum Francesco Ionașcu (vioară), Aylen Pritchin (vioară), Ștefan Șimonca-Oprița (vioară), Răzvan Popovici (violă), Justus Grimm (violoncel), Marianna Shirinyan (pian) și Thorsten Johanns (clarinet) au interpretat lucrări semnate de de Heitor Villa-Lobos, Alberto Ginastera, Johannes Brahms și Ernest Chausson.
Lucrările au fost inspirate din cartea ,,Un veac de singurătate” de Gabriel García Márquez.
Seară senzațională
Răzvan Popovici, violist, director executiv si fondator al festivalului SoNoRo a declarat despre prima seară de concert că a fost una ”senzațională”.
”Am început cu dreptul, publicul entuziast. Noi, muzicienii, am fost încântați pentru modul în care a fost primită această reinterpretare a cărții <<Veacului de singurătate>> de Gabriel García Márquez.
A fost remarcabil, și simți când un public vibrează, când sala vibrează, când liniștea e atât de magică încât o ,,tai cu cuțitul” și au fost momente de acest fel pe tot parcursul concertului. Și acesta este un mare compliment pentru public, pentru că a creat magia aceasta într-o sală de concert”, a spus Popovici.
Întrebat despre cum a fost aleasă linia sonoră pe baza acestei cărți, Răzvan Popovici a mărturisit că piesele au fost alese pentru a sugera cât mai sofisticat, dar și mai elegant și potrivit atmosfera din carte.
”Asta este și frumos în muzica noastră, că ceea ce facem noi e să deschidem porți, iar fantezia ascultătorilor o poate lua razna în toate direcțiile’’, a precizat directorul SoNoRo.
Ansamblul Janoska la Cluj
Un punct culminant al festivalului va fie concertul ,,The New Old” din data de 13 noiembrie, ora 19:30 susținut de Ansamblul Janoska la Sala Auditorium Maximum a Universității Babeș-Bolyai, care va interpreta „Cele patru anotimpuri” de Antonio Vivaldi în stilul Janoska, o abordare modernă, Deutsche Grammophon, cei trei frați și cumnatul lor fiind maeștri ai improvizației.
De asemenea, în acest an, festivalul ,,SoNoRo” va susține pentru prima dată un concert la Casa NUMAÀ, o clădire al cărei istoric începe în 1884 și care a fost restaurată timp de 20 de ani pentru a fi redată clujenilor și turiștilor.
Vernisajul va avea loc miercuri, 13 noiembrie, de la ora 16:00. Tot aici vor avea o expoziție a fotografiilor a lui Iosif Trif din Brașov. Acesta a realizat o serie de 21 de fotografii din timpul concertelor care au avut loc în școlile minorităților maghiare sau săsești din Transilvania, reflectând încântarea și entuziasmul tinerilor care au ocazia, de multe ori pentru prima dată, să se bucure de muzica clasică interpretată live.
Această colecție reușește să capteze momentele unice ale experienței lor culturale și impactul emoțional al muzicii în viețile copiilor din comunități mai puțin expuse la astfel de evenimente.
Concerte pentru copii
În această ediție, concertele SoNoRo Kids, care fac parte din programul „SoNoRo Open House – promovează diversitatea prin inspirație” sunt interpretate lucrări aparținând compozitorilor de etnie maghiară (Béla Bartók), rromă (melodii lăutărești din repertoriul de muzică clasică) sau evreiască (precum piese din folclorul idiș, adunate de Max Eisikovits), pentru a evidenția importanța moștenirii culturale a acestora.
Acest program va fi susținut în cadrul școlilor minorităților maghiare, săsești și în zonele cu acces limitat la evenimentele culturale.
,,În definitiv, muzica este pentru toată lumea, iar limbajul ei deschide mințile și unește sufletele”, a susținut Răzvan Popovici.
Concertele din următoarele zile
JANOSKA ENSEMBLE – THE NEW OLD – miercuri, 13 noiembrie 2024, ora 19:30, Universitatea Babeș-Bolyai – Auditorium Maximum
TO THE LIGHTHOUSE – joi, 14 noiembrie 2024, ora 19:30, Biserica Evanghelică-Luterană
COMOARA DIN INSULĂ – vineri, 15 noiembrie 2024, ora 19:30, Casa Boema
EL AMOR EN LOS TIEMPOS DE SONORO – sâmbătă, 16 noiembrie 2024, ora 11:00, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei
A FOST ODATĂ CA NICIODATĂ – sâmbătă, 16 noiembrie 2024, ora 19:30, Casa NUMAÀ
SoNoRo TALKS & MUSIC – duminică, 17 noiembrie 2024, ora 11:00, Oberjin Club
PORTRAIT OF AN ARTIST AS A YOUNG MAN – duminică, 17 noiembrie 2024, ora 19:30, Universitatea Babeș-Bolyai – Auditorium Maximum
Abonamente și bilete
Abonamentele și biletele la concertele din Cluj-Napoca se pot achiziționa de pe site-ul Eventbook, prețul unui bilet fiind cuprins între 80 și 120 de lei, iar abonamentul 580 de lei. De asemenea, posesorii oricărui card UniCredit Bank pot achiziționa abonamente și bilete cu o reducere de 20%.
Pensionarii, studenții, elevii și persoanele cu handicap beneficiază de o reducere de 50% și pot achiziționa biletele exclusiv de la Cinema Florin Piersic din Cluj-Napoca.
Andreea Paparuș
EVENIMENT
Clujeanul Kiss Oliver, gata de o nouă aventură. Pleacă singur pentru o lună în India, Pakistan și Afganistan
Jurnalistul clujean de la cotidianul de limbă maghiară Szabadsag, Kiss Oliver, va pleca, joi, singur, pentru o lună, într-o nouă aventură, urmând să bifeze, ca simplu turist trei țări îndepărtate, și anume India, Pakistan și Afganistan, ocazie cu care își va și serba ziua de naștere departe de casă.
Oliver Kiss a declarat pentru Cluj24 că în țările pe care le vizitează caută legătura cu oamenii, frumuseţea existenţei lor într-un alt registru de valori, caută experienţe cu localnicii, ”nu clădiri, oricât de frumoase ar fi ele”.
”În țările occidentale, oamenii sunt ospitalieri, doar că, în momentul în care se uită în ochii tăi, caută semnul euro, în timp ce în țările arabe/ musulmane când un om se uită în ochii tăi îți caută inima și sufletul, fără să vrea nimic în schimb. De acea caut astfel de locuri, pentru că îți oferă un contact uman real și sincer.
Eu încerc să fiu călător, nu doar turist, și vreau doar să urc câteva trepte pe scara cunoaşterii. Caut noi experienţe gastronomice, gusturi, oricât de necunoscute sau ciudate, chiar ar fi ele. Caut şocuri culturale, care mă fac mai tolerant, înţeleg mai mult din lume. Am mai fost în Liban, Uzbekistan, am fost în luna martie în Irak și merg acum în India, Pakistan și Afganistan”, a spus Oliver.
Acesta s-a decis să călătorească în India după ce a găzduit prin sistemul couchsurfing, care înseamnă cazare gratis acasă la localnici, două fete indience, Sneha din New Delhi și pe Esha din Mumbai, care l-au invitat în țara lor.
”Dacă tot merg în India, am zis să ajung și în Pakistan, iar de acolo până în Afganistan. Situația cu talibanii din Afganistan pare stabilă, nu mai sunt atentate”, a precizat clujeanul.
Traseul călătoriei
Acesta va lua, joi, avionul din Cluj spre Abu Dhabi, unde va sta 2 zile, și își va petrece ziua de naștere, după care va zbura spre Mumbai, iar biletele de avion l-au costat doar 151 de euro.
În Mumbai va locui acasă la niște localnici, ceea ce înseamnă, pentru el, o adevărată imersiune în societatea indiană pe care are ocazia s-o cunoască în profunzime, urmând să petreacă cât mai mult timp cu ei.
Din Mumbai va pleca cu trenul, spre Ahmedabad, o experiență unică, după care se va îndrepta spre Jaipur, apoi va urma New Delhi și granița cu Pakistanul.
Aici va poposi în orașul Lahore, după care va sta câteva zile în Islamabad, iar apoi va ajunge în Peshawar, de unde va obține viza de Afganistan.
”Voi trece granița pe jos și mă voi opri Jalalabad și apoi mă voi îndrepta cu autobuzul spre Kabul. Din Kabul merg spre Mazar – i – Sharif și spre Kandahar, de unde voi lua avionul unei companii afgane spre Abu Dhabi, iar de acolo înapoi acasă, la Cluj, unde voi ajunge în 12 decembrie.
Pentru această aventură mi-am luat concediu fără plată”, a explicat Oliver Kiss.
Acesta a ținut să-i mulțumească Dianei Lesko din Debrețin, o bloggeriță care are blogul globtrotterdetective.com, care l-a ajutat cu informații despre Afganistan.
Este excepțional când filmele românești reușesc să câștige simpatia publicului. Astfel, aflăm că ultima realizare a lui Mircea Bravo, conform cinemagia.ro, a fost pe locul I, recent la încasări.
Top 10 filme în România în săptămâna 28 octombrie – 3 noiembrie 2024, (cinemagia.ro) 1. Moartea în vacanţă; 2. Venom: The Last Dance (Venom: ultimul dans); 3. Terrifier.
Există o lege/principiu de manipulare care spune că avem tendința de a ne comporta în funcție de atitudinile și acțiunile care se regăsesc în grupul majoritar de indivizi. Se numește în tratatele de specialitate principiul ”Dovezii Sociale”!
Se lucrează atât de intens în Campania electorală cu acest principiu în a induce oamenilor ideea că nu are rost să ne irosim voturile decât pentru unii candidați care au șanse să câștige. Deci nu cumva să votăm după valoarea și realizările vreunui candidat, sau pur și simplu pe cel care ne place mai mult, trebuie votat cel care are șanse. Spiritul de turmă nu este doar monopolul oilor.
Revenind la ”oile noastre” cinematografice, vedem că și la cinema sau la un film anume suntem influențați de acest principiu. De exemplu, dacă faci parte din lumea bună a Clujului înseamnă că ai văzut filmul ”Oppenheimer”! NB: dacă nu l-ai văzut nu dispera, o să vă spunem un mare secret precum evreul pe patul de moarte fiului său că există posibilitatea ca vinul să se facă și din struguri. Există încă posibilitatea să vedeți filme mai bune decât ”Oppenheimer” (pe care, vai! așa de repede l-am uitat).
Când ai talent, ai
”Moartea în vacanță” este un film pe care nu îl veți uita repede pentru că pornește de la un înfiorător fapt real în care, din dorința de a- și maximize profitul rubedeniile ascund cadavrul bunicii și îl trafichează ilegal peste granițe. Când ai talent ai, iar Mircea Bravo chiar dacă nu are înalte studii cinematografice reușește să trateze aceste abominabile fapte într-o cheie umoristică dinspre ideea lui Roberto Benigni în ”La vita e bella” sau Radu Mihăileanu în ”Trenul vieții”!
Se râde fără scrupule, fără programare la acest film în ciuda titlului neatractiv, înspăimântător, desigur doar dacă nu ești din ”lumea bună” și recunoști când un film este pentru elite sau nu. În Cluj (și peste tot) e grele problema cu elitele.
Recunoști imediat și că Mircea Bravo nu este actor, dar figura lui simpatică de golănaș care vrea s-o tragă în piept pe bunicuța din Chinteni, se pliază la prea multe situații să facem din aceasta un caz. Cândva comicul Grigore Vasiliu Birlic a stricat înmormântarea unei mătuși dragi pentru că publicul obișnuit să râdă la grimasele lui, a râs la îngropăciune. Când îl vezi pe Mircea Bravo în groapa din cimitir la debutul filmului nu te sperii, știi că va urma ceva de râs.
Intriga filmului
Mircea Bravo este în rolul unui ajutor de notar, Adrian, cu chirie la Rodica, o băbuță cu chef de băieți tineri, iar Adrian cu greu evită compromisul reducerii chiriei contra iubire și până când? Până când apar în scenă Mihăiță, un verișor de-al lui Adrian, plin de poante, dar mai ales de datorii și Patricia, o agentă imobiliară la granița dintre vârste care sunt dispuși să facă mari concesii mândriei pentru a se înfrupta din averea băbuței languroase.
Patricia și bogătașa pleacă în vacanță în Grecia, dar de frică de a nu scăpa ”găina de aur” imediat pleacă și Adrian și Mihăiță.
În canicula din Grecia, Rodica își dă duhul, iar cei trei aspiranți la moștenire, Adrian, Mihăiță și Patricia, ascund cadavrul într-un portbagaj autosuspendat și-l transport în secret și cu peripeții peste toate granițele înapoi în România.
Reușesc să scape greu, și în râsetele spectatorilor, de toate belele drumului, falsifică un testament, urmează înmormântarea și anunțarea clauzelor testamentului. Șocul final este extraordinar, răstoarnă toate așteptările, dar cred că s-a vorbit deja prea mult despre acțiunea filmului și nu vrem să răpim nimănui savoarea de a se bucura de o comedie reușită.
Despre actori
Actorul Costel Bojog, Mihăiță din film, gigolo de două parale, este de premiat, are un rol foarte mare încât îți pare rău că nu îl vezi mai des în filme decât în juriul de la iUmor, concurs care a lansat-o pe Maria Popovici care a prestart foarte bine în rolul Patriciei, mult mai mult decât cei 50 de euro din film, prețul standard pentru corupția balcanică.
Mihaela Deceanu, actrița care îi dă viață Rodicăi cea bogată și nerușinată, i-a dat viață excelent, desigur, doar până unde i-a permis scenariul și inventează o nouă Bubulinaca în filmul Zorba, doar că 75 % din film e moartă, dar nouă ne amintește că la Turda, trăiește Teatrul Municipal cu actori deosebiți cum este domnia sa.
Un scurt pasaj al notarului din film atenționează ce mare actor ar fi fost Ioan Isaiu dacă nu și-ar fi interrupt cariera un timp și ce talent zace în Alin Florea care joacă un vameș abuziv și corrupt (modele a avut, poate nici nu a fost așa greu).
Film la care se râde
Filmul lui Mircea Bravo este ca un banc bun de pe vremea comunismului, nu rezolvă problema, dar râzi, îți face greutatea zilei mai frumoasă. Este ca o prestație reușită a unei brigăzi artistice studențești, poate nu sunt de meserie, dar dau în clocot de talent și pasiune.
Nu trebuie să mergem la ”Moartea în vacanță” pentru că într-o anume săptămână a avut audiența cea mai mare deși nu are vulgaritatea hăhăită din filmul românesc ”Teambuilding” care ar deține recordul de încasări.
”Moartea în vacanță!” este un film care merită văzut în grup sau singur, la orice oră, la orice vârstă, pentru că este o comedie care îți poate face o zi mai frumoasă, ne aduce zâmbete de haz care nu au nevoie nici de aprobare, nici de falsă pudoare. Mircea Bravo cred că asta a și vrut.
EVENIMENT
Cum a murit Silviu Prigoană la restaurantul din Bran. Medicii de pe ambulanță nu l-au putut salva
Omul de afaceri Silviu Prigoană, născut la Gherla, care a murit marți, nu a putut fi salvat de medicii de pe ambulanță care au intervenit la restaurantul din Bran unde acesta servea masa. Lui i s-a făcut rău la scurt timp după ce a intrat în restaurant, iar cei care îl însoțeau și angajații restaurantului au încercat să îi acorde primul ajutor până a sosit echipajul SMURD. Primele concluzii ale medicilor este că Prigoană a suferit un infarct, arată Mediafax.
Primul care a intervenit în cazul lui Silviu Prigoană a fost echipajul SMURD, aflat în apropierea restaurantului din satul Simon, comuna Bran.
La sosirea echipajului, bărbatul era în stop cardio-respirator.
„Au început manevrele de resuscitare și s-a solicitat sprijin unui echipaj superior. Din păcate, pe toată durata măsurilor de resuscitare nu s-a obținut niciun răspuns și în consecință, la ora 15.30 s-a declarat decesul. Din declarațiile celor prezenți, pacientul era cunoscut cu antecedente cardiace și neurologice și că acum stopul cardio-respirator s-a instalat, probabil, din aceste motive”, spune. la Antena 3 CNN, dr. Liviu Stelea, de la SAJ Brașov.
Venea săptămânal la masă
La rândul său, Bogdan Pascu, reprezentant al restaurantului unde i s-a făcut rău lui Silviu Prigoană, spune că omul de afaceri s-a prăbușit la foarte scurt timp după ce a intrat în restaurant.
„Domnul Silviu Prigoană era client de-al nostru fidel, venea săptămânal la noi la masă. (…) Dânsul a sosit la masă, iar după câteva minute i s-a făcut rău. Am sunat la 112, ambulanța a ajuns destul de repede, au încercat foarte-foarte mult să îl resusciteze. Din păcate, nu au reușit. Venea la masă săptămânal”, a spus Pascu.
Întrebat dacă a apucat să mânânce, Pascu a spus că Prigoană nu a mâncat, ci doar a băut un pahar cu apă.
„La câteva minute s-a întâmplat”, a mai spus el.
Pascu a mai spus că atât cei care îl însoțeau pe Prigoană, cât și angajații din restaurant au încercat să îi acorde primul ajutor acestuia până la sosirea echipajului de prim-ajutor medicale, însă din păcate, fără rezultat.
Silviu Prigoană, în vârstă de 60 de ani, a murit, marți, la un restaurant din Bran. În primele momente după aflarea veștii s-a crezut că acesta s-a înecat cu mâncare. Necropsia va edifica ce a dus, cu exactitate, la decesul acestuia.