EDUCATIE
Studiu UBB: Peste jumătate dintre clujenii care nu au fost la UNTOLD cred că festivalul deranjează viața cotidiană a orașului

În contextul asumării de către Universitatea ”Babeș-Bolyai” (UBB) Cluj-Napoca a rolului de formator al bunăstării societății prin dezvoltarea tuturor variantelor de relație cu societatea, în cadrul componentei academice de servicii către comunitate, ținând cont de revenirea în actualitate a dezbaterilor privind rolul social și economic al festivalurilor pentru comunitățile locale, Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor din cadrul UBB, prin conf. univ. dr. Ovidiu I. Moisescu, pune la dispoziția publicului rezultatele unui studiu privind percepțiile și atitudinea clujenilor în raport cu festivalul Untold.
„UBB este principalul actor academic în ecosistemul clujean, de aceea încercăm prin astfel de demersuri să înțelegem, să susținem și să îmbunătățim prin știință evenimente majore ale ecosistemului, așa cum este și festivalul Untold, cu impact apoi pozitiv asupra bunăstării oamenilor și a imaginii orașului nostru” – a declarat Daniel David, Rectorul Universității Babeș-Bolyai.
„Astfel de studii sunt binevenite pentru a contribui la o imagine cât mai completă și relevantă asupra proceselor economice, de această dată având în discuție un festival, care au impact asupra comunităților și care devin exemple de bune practici în perspectivă” – a afirmat Răzvan V. Mustață, Decanul Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor.
Percepția clujenilor
Studiul a avut ca obiectiv evaluarea percepțiilor locuitorilor municipiului Cluj-Napoca în legătură cu beneficiile pe care festivalul Untold le aduce comunității locale (din punct de vedere social, economic, al imaginii și al identității comunitare), respectiv cu costurile sociale și de mediu generate de organizarea acestui festival în oraș (din perspectiva aglomerației, a disconfortului produs vieții cotidiene și a efectelor negative asupra mediului natural și a comportamentului infracțional).
Totodată, studiul a vizat evaluarea atitudinii clujenilor față de organizarea festivalului Untold în Cluj-Napoca, prin evidențierea măsurii în care locuitorii susțin organizarea festivalului în oraș și consideră dezirabilă susținerea acestuia de către autoritățile publice.
Peste 700 de personae chestionate
Cercetarea fost derulată prin metoda anchetei sociologice pe bază de chestionar online adresat tuturor locuitorilor municipiului Cluj-Napoca. În urma diseminării chestionarului online cu sprijinul instituțiilor de presă locale clujene și al mai multor persoane publice cu audiență ridicată în mediul online, eșantionul investigat a cuprins 739 de clujeni cu vârste cuprinse între 18 și 55 ani, cu reședința în diverse cartiere sau zone rezidențiale limitrofe ale municipiului.
Per ansamblu, studiul relevă că majoritatea clujenilor investigați tind să fie de acord cu faptul că organizarea festivalului Untold în municipiul Cluj-Napoca aduce orașului o serie de beneficii sociale, economice, de imagine și de întărire a identității comunitare.
Consecințe negative
Pe de altă parte, majoritatea celor chestionați tind să fie de asemenea de acord cu faptul că desfășurarea festivalului comportă și o serie de consecințe negative asupra orașului legate de aglomerație, disconfort adus vieții cotidiene (inclusiv prin suprasolicitarea spațiilor recreaționale ale orașului, limitarea accesului localnicilor la aceste spații, creșterea prețurilor și poluarea fonică), deteriorare a unor spații verzi ale orașului și creștere semnificativă a consumului de băuturi alcoolice și substanțe interzise în perioada festivalului.
În privința atitudinii generale față de festivalul Untold, majoritatea respondenților investigați tind să fie de acord cu faptul că Untold ar trebui să aibă loc în continuare în Cluj-Napoca, că beneficiile aduse orașului sunt superioare costurilor și problemelor generate, respectiv că autoritățile publice ar trebui să susțină organizarea festivalului în municipiu.
Diferențe de vârstă
Totuși, se remarcă diferențe semnificative privind percepțiile și atitudinea, în funcție de categoria de vârstă a respondenților și de experiența de participare la festival.
Astfel, percepțiile privind beneficiile sunt în general mai puțin favorabile în rândul celor cu vârste cuprinse între 36-55 ani, comparativ cu cei cu vârste cuprinse între 18-35 ani. Totodată, aceleași percepții sunt mult mai puțin favorabile în rândul celor care nu au participat la festival, comparativ cu cei care au avut o experiență Untold. Astfel:
- aproape 50% dintre respondenții cu vârste cuprinse între 36-55 ani și circa 55% dintre cei care nu au participat la Untold nu consideră că festivalul contribuie în mod real la îmbunătățirea calității vieții în Cluj-Napoca; în schimb, numai 30% dintre cei cu vârste între 18-35 ani și doar 14% dintre cei care au avut o experiență Untold se îndoiesc de acest beneficiu social al festivalului;
- circa 35% dintre respondenții cu vârste cuprinse între 36-55 ani și peste 30% dintre cei care nu au participat la Untold nu consideră că festivalul contribuie în mod real la dezvoltarea economică a orașului; în schimb, numai 13% dintre cei cu vârste între 18-35 ani și doar 7% dintre cei care au avut o experiență Untold se îndoiesc de acest beneficiu economic al festivalului;
- aproximativ 25% dintre respondenții cu vârste cuprinse între 36-55 ani și același procent din rândul celor care nu au participat la Untold nu consideră că festivalul contribuie în mod real la îmbunătățirea imaginii și reputației orașului; în schimb, numai 9% dintre cei cu vârste între 18-35 ani și doar 3% dintre cei care au avut o experiență Untold se îndoiesc de acest beneficiu de imagine al festivalului.
Produce aglomerație
În mod similar, percepția efectelor negative este mai pronunțată în rândul celor cu vârste cuprinse între 36-55 ani, comparativ cu cei cu vârste cuprinse între 18-35 ani, iar percepția acelorași consecințe negative este mult mai pregnantă în rândul celor care nu au participat la festival, comparativ cu cei care au avut o experiență Untold. Astfel:
- aproape 70% dintre respondenții care nu au participat la Untold tind să fie de acord cu faptul că festivalul produce aglomerație în mijloacele de transport în comun până la un nivel inacceptabil; în schimb, peste 50% dintre cei care au avut o experiență de participare la Untold se îndoiesc de acest impact negativ al festivalului;
- circa 55% dintre respondenții cu vârste cuprinse între 36-55 ani și aproximativ 65% dintre cei care nu au participat la Untold tind să fie de acord că festivalul deranjează viața cotidiană a localnicilor și o supune stresului; în schimb, numai 42% dintre cei cu vârste între 18-35 ani și doar 25% dintre cei care au avut o experiență Untold tind să perceapă acest impact negativ al festivalului ca fiind real;
- deteriorarea unor spații verzi ale orașului în timpul festivalului este percepută ca fiind o problemă reală de circa 65% dintre respondenții cu vârste cuprinse între 36-55 ani și de aproximativ 73% dintre cei care nu au participat la Untold; în schimb, numai 52% dintre cei cu vârste între 18-35 ani și doar 37% dintre cei care au avut o experiență de participare la Untold tind să fie de acord că acest impact negativ al festivalului este o realitate.
Să fie în continuare la Cluj-Napoca
Aceleași tipuri de diferențe se remarcă și în cazul atitudinii generale față de festival.
Astfel, deși 75% dintre respondenții cu vârste cuprinse între 18-35 ani și 90% dintre cei care au avut o experiență Untold tind să fie de acord că festivalul ar trebui să aibă loc în continuare în Cluj-Napoca, numai 57% dintre cei cu vârste cuprinse între 36-55 ani și doar 52% dintre cei care nu au participat la festival sunt de aceeași părere.
Rezultatele studiului indică totodată faptul că nu toate percepțiile locuitorilor referitoare la beneficiile sau efectele negative ale Untold sunt relevante pentru formarea atitudinii generale față de festival.
Astfel, percepțiile privind aglomerația sau efectele negative ale festivalului asupra mediului natural nu influențează în mod semnificativ atitudinea clujenilor față de Untold.
În schimb, percepțiile privind disconfortul produs vieții cotidiene (lipsa de acces la o serie de facilități și spații recreaționale, creșterea nivelului zgomotului ambiental urban, creșterea prețurilor și, în general, stresul căruia îi este supusă viața obișnuită a localnicilor) influențează în mod semnificativ și negativ atitudinea față de festival.
Pe de altă parte însă, percepțiile privind beneficiile asociate organizării Untold au asupra atitudinii față de festival un impact semnificativ și pozitiv, cea mai importantă și influentă percepție fiind cea referitoare la beneficiile sociale (oportunitatea clujenilor de a se distra alături de familie și prieteni, de a întâlni oameni noi, respectiv contribuția la creșterea bunăstării și calității vieții localnicilor).
Comunicarea importantă
Din perspectivă practică, rezultatele sugerează faptul că pentru modificarea atitudinii localnicilor față de festivalul Untold (în sens pozitiv sau negativ), acțiunile și comunicarea legate de festival ar trebui să se concentreze pe factorii care au cea mai mare influență asupra atitudinii locuitorilor față de festival: beneficiile sociale ale festivalului (din perspectiva pozitivă), respectiv disconfortul produs vieții cotidiene (din perspectiva negativă).
Ca o limită a studiului, trebuie evidențiat faptul că acesta a inclus în eșantionul investigat doar clujeni cu vârste cuprinse între 18 și 55 ani, datorită culegerii datelor exclusiv în mediul online.
Pe de altă parte, clujenii cu vârste peste 55 ani reprezintă aproximativ 35% din populația adultă rezidentă în municipiul Cluj-Napoca.
Mai mult decât atât, studiul a evidențiat tendința ca percepțiile și atitudinea în raport cu festivalul Untold să scadă în favorabilitate o dată cu vârsta respondenților.
Prin urmare, dacă eșantionul investigat ar fi inclus și un număr semnificativ de respondenți cu vârste peste 55 ani, este foarte probabil ca percepțiile și atitudinea măsurate să fi fost, per ansamblu, mai puțin favorabile festivalului.
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

EVENIMENT
FOTO. Lara Enache, asistenta medicală care vindecă trupul prin profesie și sufletul prin poezie

De aproape un deceniu, Lara Enache, asistentă medicală la Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj, își dedică zilele îngrijirii pacienților, iar serile, scrierii versurilor care ating sufletul cititorilor.
Lara Enache, asistentă medicală la Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj, își împarte viața între grijă pentru pacienți și pasiunea pentru poezie. După zile pline în Ambulatoriul de Chirurgie Generală, își găsește liniștea în versuri.
„Lara Enache este o figură distinctă în marea familie a Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj. De aproape 10 ani își dedică întreaga activitate ajutorării celor aflați în suferință, în calitatea ei de asistent medical în Ambulatoriul Chirurgie Generală I și II. După o activitate de zi cu zi destul de solicitantă, Lara își alocă timpul liber unei frumoasei pasiuni: aceea de a scrie versuri”, scrie Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj pe rețelele de socializare.
Și-a lansat cel de-al treilea volum
Pe 31 martie, la Casa de Cultură a Studenților din Cluj-Napoca, Lara și-a lansat cel de-al treilea volum de poezii, Infinitu’. Data nu a fost aleasă întâmplător, ci ca un omagiu adus inspirației sale, marele poet Nichita Stănescu, chiar în ziua în care acesta ar fi împlinit 92 de ani.
„De fapt, pentru Lara, a scrie este mai mult decât o pasiune. Se află la cel de-al treilea volum de versuri, adată cu recenta lansare a volumului Infinitu’, eveniment care a avut loc pe 31 martie, la Casa de Cultură a Studenților din Cluj-Napoca. Momentul ales pentru lansare nu este unul întămplător, Lara dorește prin acest lucru să aducă un tribut modelului ei artistic, marele poet Nichita Stănescu, în ziua în care se împlinesc 92 de ani de la naștere”, mai arată SCJU Cluj.
Vindecă trupul prin profesie și sufletul prin poezie
Pentru Lara, scrisul nu este doar o pasiune, ci o formă de terapie sufletească, un mod de a se descoperi și de a oferi alinare dincolo de granițele medicinei. Dacă în spital tratează rănile trupului, prin poezie vindecă suflete.
„Pentru Lara, poezia reprezintă atât o modalitate de evadare din cotidian, cât și o cale de cunoaștere profundă a propriei persoane și de descoperire a unor lucruri noi legate de ea. Consideră că ceea ce face ea este întru-totul pus în slujba oamenilor, profesia medicală o ajută să trateze dimensiunea fizică, iar versurile se adresează părții imateriale a omului – sufletul.
O felicităm pentru această nouă realizare și îi dorim mult succes în dubla misiune pe care și-a asumat-o, aceea de a trata trupul și sufletul!”, a mai transmis instituția.

Primăvara, vechile credințe ale satelor transilvănene prind viață. Oamenii locului au păstrat, din generație în generație, învățături despre schimbarea anotimpurilor, menite să protejeze sănătatea și să aducă belșug.
În satul Boju, din județul Cluj, bătrânii spun că primele semne ale primăverii trebuie respectate cu grijă, altfel natura își poate cere tributul.
„În satul clujean Boju, bătrânii spun că «primăvara, până nu plouă bine, să se curețe pământul de rugina iernii și, până nu tună tare, nu-i iertat să te culci pe jos, că te trage pământul și rămâi beteag pe toată viața». Aceste credințe, transmise din generație în generație, sunt întâlnite în multe sate din Transilvania”, se arată pe pagina Tradiții clujene.
„O formă de protecție împotriva bolilor”
Astfel de învățături, transmise din generație în generație, sunt întâlnite în multe sate transilvănene.
„«Vântul al rău vine primăvara când îi vreme bună, da-i hicleană. De te prinde culcat p-afară, te schimonosește!» – mai avertizează oamenii satelor. În spatele acestor vorbe stă un întreg sistem de observații asupra naturii, dar și o formă de protecție împotriva bolilor”, se mai arată în postare.
În lumea satului, fiecare anotimp are rostul său, iar semnele naturii sunt atent urmărite.
ADMINISTRAȚIE
Consiliul Județean Cluj dă startul înscrierilor pentru finanțări nerambursabile. Cea mai mare sumă merge către culte

Consiliul Județean Cluj dă startul perioadei de depunere a cererilor pentru finanțări nerambursabile. Începând din acest an, cererile pot fi depuse exclusiv online, prin aplicația Ghișeul Unic.
Consiliul Județean Cluj a publicat pe site-ul propriu informațiile pentru obținerea fondurilor nerambursabile din bugetul forului administrativ județean pentru anul 2025. Organizațiile neguvernamentale și entitățile publice din județ care implementează programe și proiecte din sfera tineretului și activităților socio-educaționale, a sportului, culturii, precum și a cultelor religioase, sunt invitate să pregătească și să depună cererile de finanțare.
Cererile pot fi depuse exclusiv online
Pentru sesiunea de finanțare din acest an cei interesați vor derula întregul proces de depunere a cererilor exclusiv online, accesând aplicația Ghișeul Unic (https://public.cluj.archi).
Depunerea solicitărilor de către entitățile eligibile se poate face într-un interval de 30 de zile, începând cu ziua de marți, 1 aprilie 2025 și până în ziua de miercuri, 30 aprilie a.c., ora 24.00, în aplicația Ghișeul Unic.
„Pentru a face un nou pas înainte în direcția digitalizării tuturor serviciilor pe care le oferim clujenilor, ne-am propus ca în această sesiune întregul proces de alocare a finanțărilor nerambursabile să se deruleze exclusiv în format digital, în platforma Ghișeul Unic. Este un pas important pe care îl realizăm, având toată convingerea că avantajele acestuia vor fi resimțite de ambele părți. Îi încurajez pe cât mai mulți clujeni să acceseze platforma și să descopere numeroasele facilități oferite de aplicație”, a declarat Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj.
Sumele alocate fiecărui domeniu, în 2025
În ceea ce privește sumele alocate pentru susținerea inițiativelor, acestea sunt
- 4.100.000 lei – unități de cult aparținând cultelor religioase recunoscute legal în România
- 1.600.000 lei – structuri sportive
- 1.200.000 lei – programele și proiectele din sfera tineretului și socio-educaționale
- 1.200.000 lei – proiectele și acțiunile organizate în domeniul cultural
Documentația necesară finanțării nerambursabile, respectiv formularele tip, documentele care trebuie anexate acestora, precum și regulamentele pe baza cărora se realizează evaluarea și selecția proiectelor poate fi consultată prin accesarea site-ului oficial al instituției www.cjcluj.ro.

Luni seara pe Cluj Arena, „U” Cluj a întâlnit CFR în ultima partidă din etapa a 2-a a play-off-ului Superligii de fotbal. Este primul derby al orașului din istorie ce s-a disputat în play-off. În cele două meciuri din sezonul regulat, „U” a câștigat cu 3-2. După un meci dominat total de „feroviari”, „studenții” înving cu 1-0, gol marcat de Blănuță în min.43.
Echipele de start:
„U” Cluj (4-3-1-2): Gertmonas – Boboc, Masoero, Van der Werff, Chipciu – Simion, Artean, Nistor – Thiam – Macalou, Blănuță
Rezerve: Lefter, Oancea, Mitrea, Codrea, Rață, Silaghi, Fabry, Bettaieb, Miranyan, D. Moldovan
Absenți: –
Antrenor Ioan Ovidiu Sabău
VIDEO FOTO. „U” Cluj – CFR Cluj, 1-0. Unii cu RATĂRILE, alții cu GOLUL
CFR Cluj (4-3-3): Hindrich – Graovac, Bolgado, M. Ilie, Rocha – Fică, Djokovic, Korenica – Păun, Munteanu, Kamara
Rezerve: M. Popa, Camora, Abeid, Sinyan, Name, Emerllahu, Tachtsidis, Nkololo, Deac, Sfaiț, Postolachi, Juric
Absenți: –
Antrenor Dan Petrescu
Stadion: Cluj Arena
Arbitru: Radu Petrescu // Asistenți: Sebastian Gheorghe, George Neacşu
Arbitru VAR: Sorin Costreie // Arbitru AVAR: Romică Bîrdeş
CFR începe meciul sus și agresiv, așa cum anunța Dan Petrescu. „U” s-a mulțumit să se apere pe două linii și să-ncerce contraatacul, ceea ce nu prea i-a ieșit.
Ocaziile i-au aparținut CFR-ului. Louis Munteanu îl încearcă pe Gertmonas în min.6, 13 și 31, iar Păun și Fică au și ei câte o ocazie bună. Dar, contrar cursului jocului, cei care înscriu sunt „studenții”. În min.43, Hindrich respinge în față un șut al lui Macalou și Blănuță înscrie pentru 1-0.
Repriza a doua începe cu un iureș la poarta lui Gertmonas. CFR șutează din toate pozițiile, fără efect, însă, pe tabela de marcaj. În min.52, Kamara ratează dintr-o poziție excelentă, apoi, în min.54, Rocha șutează în bară. În min.87, Bolgado trimite cu capul peste poartă.
Meciul se încheie cu cea de-a treia victorie din acest sezon a Universității Cluj. CFR a fost cu posesia și ratările, în timp ce „U” a fost cu golul.
Notele Cluj24:
„U”: Gertmonas 6 – Boboc 6, Masoero 5, Van der Werff, Chipciu 8 – Simion 6, Artean 7, Nistor 6 – Thiam 6 – Macalou 6, Blănuță 7, Oancea 6, Mitrea, Codrea 7, Rață, Silaghi 6
CFR: Hindrich 6 – Graovac 6, Bolgado 7, M. Ilie 7, Rocha 7 – Fică 6, Djokovic 6, Korenica 6 – Păun 6, Munteanu 6, Kamara 6, Abeid 6, Emerllahu 6, Tachtsidis, Nkololo, Postolachi 5