VIDEO. Regizorul Cristian Ilișuan, la „Clujăreală”: O POVESTE care stă bine în picioare îți generează COMEDIE

Se spune că în spatele fiecărui bărbat de succes se află o femeie puternică. Cum în spatele lui Mircea Bravo se află prietenul său bun, regizorul Cristian Ilișuan, bănuim că femeia puternică s-a mutat două rânduri mai în spate. Unul dintre cei mai cunoscuți regizori de comedie din România ultimilor ani este invitatul lui Marius Aciu la podcastul „Clujăreala”, unde vorbește despre parcursul său profesional, despre industria filmului românesc și despre provocarea de a aduce publicul în sălile de cinema.

Cunoscut pentru filmele Mirciulică, Nuntă pe bani, Moartea în vacanță și Vecina, Cristian Ilișuan se numără printre puținii regizori care au reușit să atragă un număr semnificativ de spectatori la cinema într-o perioadă dominată de platformele de streaming. Producțiile sale au fost vizionate de sute de mii de oameni, devenind repere ale comediei românești recente.

VIDEO. Regizorul Cristian Ilișuan, la „Clujăreală”: O POVESTE care stă bine în picioare îți generează COMEDIE

„M-am născut în Beclean, până la 19 ani am făcut școala acolo, apoi am venit la facultate aici, Teatru și Televiziune, specialitatea cinematografie-fotografie-media, pe care n-am terminat-o nici în ziua de azi. Am făcut trei ani de zile și m-am lăsat. Mai trebuie să mai fac doi și da, cred că trebuie să plătesc vreo 500 milioane ca să mă mai înscriu, că-s taxe din urmă, chestii, examene, apoi am zis că totuși mai bine nu”, spune zâmbind Cristi,

„Am făcut cam de toate”

În cadrul podcastului, regizorul vorbește despre începuturile sale în televiziune, despre tranziția către online și despre decizia de a face filme de lungmetraj, dar și despre diferențele dintre umorul de internet și cel destinat marelui ecran. „Am fost cameraman, apoi am fost reporter, apoi am fost coordonator de emisie, redactor, până la producător am fost. Deci am făcut cam de toate. Am fost și la un moment dat și moderator.

Nouă ani de zile am lucrat în televiziune și, până la urmă, în anul 2014, am început proiectul cu Mircea Bravo. Am filmat toate farsele, toate sketch-urile, toate vlog-urile, inclusiv filmele,.. Și 3 ani de zile m-am dus în paralel cu televiziunea. Deci, practic, am lucrat 3 ani de zile și cu Mircea și în televiziune și în 2017, sau de atunci, lucrez doar cu Mircea. Știu că dimineața filmam cu Mircea și seara mergeam la emisie ca producător. Cu Mircea făceam din pasiune, era un hobby și cumva mergeam la lucru să fac bani. Cam așa a fost”, spune Cristi.

„Nu-mi place umorul parodic”

Discuția abordează și modul în care publicul reacționează diferit în funcție de regiune, precum și impactul acestor diferențe asupra succesului unui film. „Îmi place umorul de situație, nu neapărat umorul de personaj. Ok, ajută și umorul de personaj. Nu mi-aș baza toată comedia pe umorul de personaj. Nu-mi place umorul parodic, neapărat. Îmi place ca umorul să iasă din situație. Și atunci, ca să reiasă din situație, trebuie să aibă acțiune, trebuie să aibă conflicte, trebuie să aibă intenții diferite personajele și de acolo o să se nască umorul.

Când fac o comedie urmăresc, în primul rând, povestea, personajele, dinamica… Povestea. Adică de acolo cred că trebuie să pornească. O poveste care stă bine în picioare, îți generează comedie. Dacă ești prea axat pe personaje, s-ar putea să ratezi acțiunea, povestea.”

„Îmi plac oamenii, îmi place să vorbesc cu ei, îmi place să-i descos, sunt foarte curios și în general pun întrebări indecente destul de repede oamenilor. Mi-au plăcut poveștile. Știu că am fost tot timpul atras de chestiile astea umaniste. Nu mi-a plăcut niciodată matematica. Așa am lucrat. Partea mea preferată din liceu a fost când am făcut extracurricular în revista școlii”, mai spune regizorul.

„Vecina s-a vândut mai bine în Cluj decât în București”

Cristian Ilișuan oferă, de asemenea, o perspectivă sinceră asupra procesului de producție: bugete, riscuri asumate, filme care au depășit așteptările și proiecte care au reprezentat mai degrabă lecții importante decât câștiguri financiare. Regizorul explică de ce comedia rămâne unul dintre puținele genuri capabile să creeze, încă, o experiență colectivă în sala de cinema.

„Pentru primul film ne-am propus undeva la 100.000 euro să cheltuim și, până la urmă, am cheltuit vreo 200.000. Vreo 60.000 de oameni au văzut filmul la București. Și ca număr de bilete am vândut mai bine în București decât în Cluj. Ultimul, Vecina, s-a vândut mai bine în Cluj decât în București”, spune Cristi.

Podcastul devine astfel o discuție aplicată despre cinema, public și realitățile industriei creative din România, dar și despre echilibrul dificil dintre viziunea artistică și nevoia de a ajunge la un public cât mai larg.

Episodul cu Cristian Ilișuan este disponibil online și poate fi urmărit integral pe platformele dedicate podcastului.