EDUCATIE
Studiu UBB: Peste jumătate dintre clujenii care nu au fost la UNTOLD cred că festivalul deranjează viața cotidiană a orașului
În contextul asumării de către Universitatea ”Babeș-Bolyai” (UBB) Cluj-Napoca a rolului de formator al bunăstării societății prin dezvoltarea tuturor variantelor de relație cu societatea, în cadrul componentei academice de servicii către comunitate, ținând cont de revenirea în actualitate a dezbaterilor privind rolul social și economic al festivalurilor pentru comunitățile locale, Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor din cadrul UBB, prin conf. univ. dr. Ovidiu I. Moisescu, pune la dispoziția publicului rezultatele unui studiu privind percepțiile și atitudinea clujenilor în raport cu festivalul Untold.
„UBB este principalul actor academic în ecosistemul clujean, de aceea încercăm prin astfel de demersuri să înțelegem, să susținem și să îmbunătățim prin știință evenimente majore ale ecosistemului, așa cum este și festivalul Untold, cu impact apoi pozitiv asupra bunăstării oamenilor și a imaginii orașului nostru” – a declarat Daniel David, Rectorul Universității Babeș-Bolyai.
„Astfel de studii sunt binevenite pentru a contribui la o imagine cât mai completă și relevantă asupra proceselor economice, de această dată având în discuție un festival, care au impact asupra comunităților și care devin exemple de bune practici în perspectivă” – a afirmat Răzvan V. Mustață, Decanul Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor.
Percepția clujenilor
Studiul a avut ca obiectiv evaluarea percepțiilor locuitorilor municipiului Cluj-Napoca în legătură cu beneficiile pe care festivalul Untold le aduce comunității locale (din punct de vedere social, economic, al imaginii și al identității comunitare), respectiv cu costurile sociale și de mediu generate de organizarea acestui festival în oraș (din perspectiva aglomerației, a disconfortului produs vieții cotidiene și a efectelor negative asupra mediului natural și a comportamentului infracțional).
Totodată, studiul a vizat evaluarea atitudinii clujenilor față de organizarea festivalului Untold în Cluj-Napoca, prin evidențierea măsurii în care locuitorii susțin organizarea festivalului în oraș și consideră dezirabilă susținerea acestuia de către autoritățile publice.
Peste 700 de personae chestionate
Cercetarea fost derulată prin metoda anchetei sociologice pe bază de chestionar online adresat tuturor locuitorilor municipiului Cluj-Napoca. În urma diseminării chestionarului online cu sprijinul instituțiilor de presă locale clujene și al mai multor persoane publice cu audiență ridicată în mediul online, eșantionul investigat a cuprins 739 de clujeni cu vârste cuprinse între 18 și 55 ani, cu reședința în diverse cartiere sau zone rezidențiale limitrofe ale municipiului.
Per ansamblu, studiul relevă că majoritatea clujenilor investigați tind să fie de acord cu faptul că organizarea festivalului Untold în municipiul Cluj-Napoca aduce orașului o serie de beneficii sociale, economice, de imagine și de întărire a identității comunitare.
Consecințe negative
Pe de altă parte, majoritatea celor chestionați tind să fie de asemenea de acord cu faptul că desfășurarea festivalului comportă și o serie de consecințe negative asupra orașului legate de aglomerație, disconfort adus vieții cotidiene (inclusiv prin suprasolicitarea spațiilor recreaționale ale orașului, limitarea accesului localnicilor la aceste spații, creșterea prețurilor și poluarea fonică), deteriorare a unor spații verzi ale orașului și creștere semnificativă a consumului de băuturi alcoolice și substanțe interzise în perioada festivalului.
În privința atitudinii generale față de festivalul Untold, majoritatea respondenților investigați tind să fie de acord cu faptul că Untold ar trebui să aibă loc în continuare în Cluj-Napoca, că beneficiile aduse orașului sunt superioare costurilor și problemelor generate, respectiv că autoritățile publice ar trebui să susțină organizarea festivalului în municipiu.
Diferențe de vârstă
Totuși, se remarcă diferențe semnificative privind percepțiile și atitudinea, în funcție de categoria de vârstă a respondenților și de experiența de participare la festival.
Astfel, percepțiile privind beneficiile sunt în general mai puțin favorabile în rândul celor cu vârste cuprinse între 36-55 ani, comparativ cu cei cu vârste cuprinse între 18-35 ani. Totodată, aceleași percepții sunt mult mai puțin favorabile în rândul celor care nu au participat la festival, comparativ cu cei care au avut o experiență Untold. Astfel:
- aproape 50% dintre respondenții cu vârste cuprinse între 36-55 ani și circa 55% dintre cei care nu au participat la Untold nu consideră că festivalul contribuie în mod real la îmbunătățirea calității vieții în Cluj-Napoca; în schimb, numai 30% dintre cei cu vârste între 18-35 ani și doar 14% dintre cei care au avut o experiență Untold se îndoiesc de acest beneficiu social al festivalului;
- circa 35% dintre respondenții cu vârste cuprinse între 36-55 ani și peste 30% dintre cei care nu au participat la Untold nu consideră că festivalul contribuie în mod real la dezvoltarea economică a orașului; în schimb, numai 13% dintre cei cu vârste între 18-35 ani și doar 7% dintre cei care au avut o experiență Untold se îndoiesc de acest beneficiu economic al festivalului;
- aproximativ 25% dintre respondenții cu vârste cuprinse între 36-55 ani și același procent din rândul celor care nu au participat la Untold nu consideră că festivalul contribuie în mod real la îmbunătățirea imaginii și reputației orașului; în schimb, numai 9% dintre cei cu vârste între 18-35 ani și doar 3% dintre cei care au avut o experiență Untold se îndoiesc de acest beneficiu de imagine al festivalului.
Produce aglomerație
În mod similar, percepția efectelor negative este mai pronunțată în rândul celor cu vârste cuprinse între 36-55 ani, comparativ cu cei cu vârste cuprinse între 18-35 ani, iar percepția acelorași consecințe negative este mult mai pregnantă în rândul celor care nu au participat la festival, comparativ cu cei care au avut o experiență Untold. Astfel:
- aproape 70% dintre respondenții care nu au participat la Untold tind să fie de acord cu faptul că festivalul produce aglomerație în mijloacele de transport în comun până la un nivel inacceptabil; în schimb, peste 50% dintre cei care au avut o experiență de participare la Untold se îndoiesc de acest impact negativ al festivalului;
- circa 55% dintre respondenții cu vârste cuprinse între 36-55 ani și aproximativ 65% dintre cei care nu au participat la Untold tind să fie de acord că festivalul deranjează viața cotidiană a localnicilor și o supune stresului; în schimb, numai 42% dintre cei cu vârste între 18-35 ani și doar 25% dintre cei care au avut o experiență Untold tind să perceapă acest impact negativ al festivalului ca fiind real;
- deteriorarea unor spații verzi ale orașului în timpul festivalului este percepută ca fiind o problemă reală de circa 65% dintre respondenții cu vârste cuprinse între 36-55 ani și de aproximativ 73% dintre cei care nu au participat la Untold; în schimb, numai 52% dintre cei cu vârste între 18-35 ani și doar 37% dintre cei care au avut o experiență de participare la Untold tind să fie de acord că acest impact negativ al festivalului este o realitate.
Să fie în continuare la Cluj-Napoca
Aceleași tipuri de diferențe se remarcă și în cazul atitudinii generale față de festival.
Astfel, deși 75% dintre respondenții cu vârste cuprinse între 18-35 ani și 90% dintre cei care au avut o experiență Untold tind să fie de acord că festivalul ar trebui să aibă loc în continuare în Cluj-Napoca, numai 57% dintre cei cu vârste cuprinse între 36-55 ani și doar 52% dintre cei care nu au participat la festival sunt de aceeași părere.
Rezultatele studiului indică totodată faptul că nu toate percepțiile locuitorilor referitoare la beneficiile sau efectele negative ale Untold sunt relevante pentru formarea atitudinii generale față de festival.
Astfel, percepțiile privind aglomerația sau efectele negative ale festivalului asupra mediului natural nu influențează în mod semnificativ atitudinea clujenilor față de Untold.
În schimb, percepțiile privind disconfortul produs vieții cotidiene (lipsa de acces la o serie de facilități și spații recreaționale, creșterea nivelului zgomotului ambiental urban, creșterea prețurilor și, în general, stresul căruia îi este supusă viața obișnuită a localnicilor) influențează în mod semnificativ și negativ atitudinea față de festival.
Pe de altă parte însă, percepțiile privind beneficiile asociate organizării Untold au asupra atitudinii față de festival un impact semnificativ și pozitiv, cea mai importantă și influentă percepție fiind cea referitoare la beneficiile sociale (oportunitatea clujenilor de a se distra alături de familie și prieteni, de a întâlni oameni noi, respectiv contribuția la creșterea bunăstării și calității vieții localnicilor).
Comunicarea importantă
Din perspectivă practică, rezultatele sugerează faptul că pentru modificarea atitudinii localnicilor față de festivalul Untold (în sens pozitiv sau negativ), acțiunile și comunicarea legate de festival ar trebui să se concentreze pe factorii care au cea mai mare influență asupra atitudinii locuitorilor față de festival: beneficiile sociale ale festivalului (din perspectiva pozitivă), respectiv disconfortul produs vieții cotidiene (din perspectiva negativă).
Ca o limită a studiului, trebuie evidențiat faptul că acesta a inclus în eșantionul investigat doar clujeni cu vârste cuprinse între 18 și 55 ani, datorită culegerii datelor exclusiv în mediul online.
Pe de altă parte, clujenii cu vârste peste 55 ani reprezintă aproximativ 35% din populația adultă rezidentă în municipiul Cluj-Napoca.
Mai mult decât atât, studiul a evidențiat tendința ca percepțiile și atitudinea în raport cu festivalul Untold să scadă în favorabilitate o dată cu vârsta respondenților.
Prin urmare, dacă eșantionul investigat ar fi inclus și un număr semnificativ de respondenți cu vârste peste 55 ani, este foarte probabil ca percepțiile și atitudinea măsurate să fi fost, per ansamblu, mai puțin favorabile festivalului.
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
Un clujean de 57 de ani a murit în Zaragoza, Spania, în noaptea de Înviere.
Alexandru Mihalca a fost ucis în urma unui scandal cu un bărbat din Republica Dominicană.
Un clujean a fost ucis în Spania cu lovituri de cuțit
Bărbatul, care este din Dej, a ieșit sâmbătă noaptea la un bar din Zaragoza pentru a se întâlni cu un prieten, scrie Dejeanul.ro.
Acolo, după o partidă de skandenberg cu dominicanul de 42 de ani, s-a iscat o certă între cei doi. Au ieșit afară din bar, iar bărbatul din Republica Dominicană l-a înjunghiat inimă pe clujean.
Criminalul a fost prins de polițiști, după ce a fost urmărit de mai mulți livratori de mâncare.
Trupul neînsuflețit al lui Alexandru Mihalca, care era stabilit în Spania de 26 de ani, va fi adus în țară.
Constructorul se pregătește de începerea lucrărilor la pasajul centurii metropolitane a Clujului.
Astfel, începând de marți, traficul în Florești va fi deviat în zona Spitalului Regional de Urgență.
Alternativă de circulație în Florești
Începând de marți, 22 aprilie, ora 11.00, traficul va fi deviat pe o bretea, anunță primarul comunei Florești, Bogdan Pivariu. Segmentul înlocuitor va avea tot două benzi de rulare nefiind astfel afectat traficul.
Odată cu deschiderea circulației în ambele sensuri pe strada Razoare, există posibilitatea de a evita acest tronson și de a ieși pe DN, fie lângă Metro, fie lângă Epinvest, a mai arătat primarul.
Centura metropolitană va decongestiona traficului pe cea mai aglomerată arteră din România.
Se lărgește drumul la 6 benzi
După construirea pasajului din zona viitorului Spital Regional de Urgență, se va trece la lărgirea drumului Cluj-Napoca – Florești de la 4 la 6 benzi, a anunțat recent și primarul Clujului, Emil Boc.
Lucrările la pasajul din Florești și la supralărgirea drumului spre Cluj-Napoca trebuie să fie gata la finalul anului 2025.
Foto: Primăria Florești
EVENIMENT
Cum va fi ales noul Suveran Pontif, după moartea Papei Francisc. Cardinalul maghiar Péter Erdő, printre candidații favoriți
Papa Francisc a murit luni, în a doua zi de Paști, după o lungă suferință. Acum, Biserica Romano-Catolică va începe ritualurile elaborate, pline de tradiție, care marchează sfârșitul unei papalități și conduc la începutul celei următoare.
Cele mai multe sunt guvernate de o constituție cunoscută sub numele de Universi Dominici Gregis, aprobată de Papa Ioan Paul al II-lea în 1996 și revizuită de Papa Benedict al XVI-lea în 2007 și 2013.
Cum va fi ales noul Suveran Pontif, după moartea Papei Francisc
Un cardinal cunoscut sub numele de camerlengo (șambelan), în prezent cardinalul irlandezo-american Kevin Farrell, va conduce afacerile ordinare ale Bisericii Romano-Catolice, care numără aproape 1,4 miliarde de membri, în timpul perioadei cunoscute sub numele de “sede vacante” (scaunul gol), potrivit Agerpres.
El confirmă oficial decesul papei, o chestiune simplă în zilele noastre, care implică un medic și un certificat de deces. Până undeva în secolul al XX-lea, acest lucru se făcea în mod ritual prin lovirea de trei ori a frunții papei cu un ciocan de argint. Camerlengo și trei asistenți aleși dintre cardinalii cu vârsta sub 80 de ani, cunoscuți sub numele de cardinali electori, decid când trupul papei va fi dus în Bazilica Sfântul Petru pentru ca publicul să își prezinte omagiile. De asemenea, ei se asigură că “Inelul Pescarului” și sigiliul de plumb al papei sunt rupte, astfel încât să nu mai poată fi folosite de nimeni. Nu se efectuează nicio autopsie.
Camerlengo încuie și sigilează reședința personală a papei. În trecut, aceasta se afla în apartamente din Palatul Apostolic, însă Francisc a locuit într-un mic apartament din pensiunea Vaticanului cunoscută sub numele de Santa Marta. Camerlengo și ceilalți cardinali nu pot lua decizii majore care să afecteze Biserica sau să schimbe învățăturile acesteia. Șefii majorității departamentelor Vaticanului demisionează până când noul papă îi confirmă sau îi înlocuiește.
Doliu de 9 zile
Ritualurile de doliu durează nouă zile, data funeraliilor și a înmormântării urmând să fie stabilită de cardinali. Universi Dominici Gregis spune că acestea ar trebui să înceapă între a patra și a șasea zi de la moartea sa.
Papa Francisc, care a evitat o mare parte din fastul și privilegiul de a conduce Biserica Catolică globală, a modificat și simplificat riturile funerare papale în 2024. Se așteaptă ca slujba de înmormântare să aibă loc în Piața Sfântul Petru, dar, spre deosebire de mulți predecesori, Francisc a cerut să fie înmormântat în Bazilica Santa Maria Maggiore din Roma, pentru a fi aproape de icoana sa preferată, Madona.
De asemenea, Francisc a cerut să fie înmormântat într-un sicriu simplu din lemn, spre deosebire de predecesorii săi, care au fost înmormântați în trei sicrie întrepătrunse din chiparos, plumb și stejar. El a cerut ca trupul său să nu fie expus pe o platformă ridicată, sau catafalc, în Bazilica Sfântul Petru pentru a fi văzut de vizitatorii din Roma, așa cum s-a întâmplat cu papii anteriori.
Conclavul
Cardinali din întreaga lume se adună la Roma în urma decesului unui pontif. Aceștia organizează întâlniri zilnice, cunoscute sub numele de congregații generale, pentru a discuta chestiuni legate de Biserică și pentru a prezenta caracteristicile pe care fiecare crede că ar trebui să le aibă noul papă. Cardinalii în vârstă de 80 de ani sau peste pot participa la congregațiile generale, dar nu li se permite să intre în conclavul pentru alegerea viitorului papă, care este o adunare a cardinalilor sub 80 de ani. O mare parte a discuțiilor are loc în cadrul interacțiunilor personale dintre cardinali.
În mod tradițional, o perioadă de doliu de 15 zile este respectată înainte de începerea unui conclav. Înainte de a demisiona în 2013, Papa Benedict a modificat constituția pentru a permite ca acesta să înceapă mai devreme, dacă cardinalii aleg acest lucru, sau la maximum 20 de zile după deces, dacă unii cardinali au dificultăți în a ajunge la Roma.
Conclavul are loc în Capela Sixtină
Până la cele două conclavuri din 1978 care i-au ales pe Ioan Paul I și Ioan Paul al II-lea, cardinalii au stat în camere improvizate în jurul Capelei Sixtine.
De la conclavul din 2005 care l-a ales pe Papa Benedict al XVI-lea, aceștia au votat în Capela Sixtină, dar s-au cazat în casa de oaspeți Santa Marta, cu aproximativ 130 de camere. Santa Marta este izolată și sunt duși cu autobuzul la Capela Sixtină.
Cuvântul conclav provine din latinescul ‘cu cheie’. Acesta provine dintr-o tradiție care a început în secolul al XIII-lea, în care cardinalii erau închiși pentru a-i forța să decidă cât mai repede posibil și pentru a limita interferențele externe.
În aceste zile, participanților le este interzisă orice comunicare cu lumea exterioară. Telefoanele, internetul și ziarele nu sunt permise, iar poliția Vaticanului folosește aparate electronice de securitate pentru a impune regulile. Cu excepția primei zile a conclavului, când există un singur vot, cardinalii votează de două ori pe zi. O majoritate de două treimi plus unu este necesară pentru alegeri. În cazul în care nimeni nu este ales după 13 zile, se organizează un tur de scrutin între cei doi candidați principali, dar este necesară în continuare o majoritate de două treimi plus unu. Acest lucru este menit să promoveze unitatea și să descurajeze căutarea de candidați de compromis.
“Habemus Papam”
Atunci când conclavul a ales un papă, acesta este întrebat dacă acceptă și ce nume dorește să poarte. Dacă refuză, procedura începe din nou. Noul papă îmbracă veșminte albe care au fost pregătite în trei mărimi și se așează pe un tron în Capela Sixtină pentru a-i primi pe ceilalți cardinali, care îi aduc omagiu și promit supunere.
Lumea va ști că un papă a fost ales atunci când un oficial va arde buletinele de hârtie cu substanțe chimice speciale pentru a face să iasă fum alb din coșul de fum al capelei. Fumul negru indică un vot neconcludent.
Cel mai mare elector dintre cardinalii diaconi, în prezent cardinalul francez Dominique Mamberti, urcă la balconul central al Bazilicii Sfântul Petru pentru a anunța mulțimii din piață “Habemus Papam”, ceea ce înseamnă Avem un Papă. Noul papă apare apoi și dă mulțimii prima sa binecuvântare ca Pontif.
Cine este favorit să conducă Biserica Catolică
Următorul Papă, ar putea fi pentru prima dată în sute de ani, un cleric din Africa sau Asia. Printre favoriți se află cardinalul Peter Turkson din Ghana și Fridolin Ambongo din Republica Democrată Congo, arhiepiscop de Kinshasa. Un alt candidal cu mari șanse este filipinezul Luis Tagle, fost arhiepiscop de Manila.
Cardinalul maghiarul Péter Erdő, Arhiepiscopul de Esztergom-Budapesta, se numără și el printre principalii candidați. Conservator, acesta susține unitatea între Bisericile Catolică și Ortodoxă.
Secretarul de stat al Sfântului Scaun, cardinalul Pietro Parolin, se află și el printre principalii favoriți la conducerea Bisericii Catolice. Acesta din urmă și Luis Tagle au, totuși, prima șansă la Scaunul Pontifical.
Foto: Vatican News
EVENIMENT
Românii se pregătesc pentru prima minivacanță după Paște: patru zile libere la început de mai
După sărbătorile pascale, angajații din România vor beneficia de o nouă minivacanță de patru zile, în perioada 1 – 4 mai 2025, datorită deciziei Guvernului de a acorda zi liberă și vineri, 2 mai, pentru salariații din sectorul bugetar.
Conform Codului Muncii, Ziua Muncii, 1 Mai, este zi liberă nelucrătoare. Pentru a crea o punte între această zi și weekendul imediat următor, Guvernul a decis ca și vineri, 2 mai, să fie zi liberă pentru bugetari.
Cine beneficiază de minivacanță
Minivacanța se aplică în principal angajaților din sectorul public, cu câteva excepții:
- personalul din locuri de muncă unde activitatea nu poate fi întreruptă din cauza specificului producției sau al serviciului;
- magistrații și personalul implicat în procese programate în data de 2 mai 2025.
Angajații din mediul privat vor avea liber doar pe 1 Mai, în funcție de politica fiecărui angajator.
Pauză binevenită și pentru elevi
Și elevii și cadrele didactice se vor bucura de această minivacanță. După revenirea la școală din vacanța de Paște, programată pentru luni, 28 aprilie, ziua de vineri, 2 mai va aduce o nouă pauză în calendarul școlar.
Deși ziua liberă este binevenită, aceasta va trebui recuperată până la finalul anului școlar 2024–2025, conform reglementărilor în vigoare.
Calendarul zilelor libere rămase în 2025, care nu sunt în weekend
Pe lângă minivacanța de început de mai, românii mai au parte de următoarele zile libere legale în cursul anului:
- 9 iunie – A doua zi de Rusalii (luni)
- 15 august – Adormirea Maicii Domnului (vineri)
- 1 decembrie – Ziua Națională a României (luni)
- 25 decembrie – Crăciunul (joi)
- 26 decembrie – A doua zi de Crăciun (vineri)
Profesorul clujean Vasile Pușcaș împlinește 72 de ani. A negociat intrarea României în Uniunea Europeană
VIDEO. Bartolomeu Anania şi-a prevestit moartea!? „Nu mi-e frică”. 13 ani de la trecerea sa la cele veşnice
E ziua ta. Istoricul şi criticul literar Mircea Popa, 85 de ani
Tragedie în noaptea de Înviere. Un clujean a fost ucis în Spania cu lovituri de cuțit
Încep lucrările la PASAJUL centurii metropolitane a Clujului. Trafic DEVIAT în Florești
Cum va fi ales noul Suveran Pontif, după moartea Papei Francisc. Cardinalul maghiar Péter Erdő, printre candidații favoriți
Românii se pregătesc pentru prima minivacanță după Paște: patru zile libere la început de mai
Eparhia de Cluj-Gherla, mesaj la moartea Papei Francisc: Rămâne o figură luminoasă, un păstor al iubirii și al unității
REPER Cluj-Napoca are un nou consilier local: Adela-Maria Șpaimoc se alătură echipei din Consiliul Local
BREAKING NEWS. Papa Francisc, liderul Bisericii Romano – Catolice, a murit în a doua zi de Paști
FOTO. Spectacolul naturii la Grădina Botanică din Cluj-Napoca. Au înflorit și lalelele
