ACTUALITATE
Studiu: România este zonă de RISC pentru bolile transmise de CĂPUȘE, la om. Ce facem în cazul unei MUȘCĂTURI

Conform cercetărilor realizate în cadrul inițiativei Protect Our Future Too, 78% dintre medicii veterinari europeni consideră că schimbările climatice au dus la o creștere a numărului de paraziți, iar 74% spun că paraziții sunt periculoși și în lunile mai reci.
Experții recomandă tratamentele preventive împotriva căpușelor și puricilor și în anotimpurile reci pentru a proteja animalele de companie, pe tot parcursul anului, de bolile răspândite de acești paraziți.
În cadrul inițiativei Protect Our Future Too, s-a demonstrat că puricii, căpușele, musculițele de nisip și țânțarii au devenit o problemă pe tot parcursul anului, nu doar în anotimpurile calde.
În perioada 2019-2021, a fost realizat un studiu specific pe căpușe – paraziți externi ai oamenilor și animalelor, care reprezintă vectori pentru numeroase virusuri, rickettsii, bacterii și protozoare. Studiul desfășurat în România a inclus 198 căpușe colectate de la 101 câini și 8 pisici, care proveneau din mai multe zone: Satu Mare, București, Iași, Bihor, Sibiu, Argeş.
Toate căpușele au fost supuse unui examen molecular pentru a identifica prezența unor patogeni care pot determina dezvoltarea mai multor infecții.
Cercetarea moleculară a căpușelor este importantă pentru identificarea factorilor potențial patogeni pentru care acești paraziți pot acționa ca vectori.
Această monitorizare oferă informații valoroase despre epidemiologia bolilor transmise prin intermediul căpușelor, facilitând astfel dezvoltarea unor metode eficiente pentru prevenirea răspândirii acestora la animale și la oameni.
Ce sunt căpuşele?
Căpuşele sunt insecte parazite ce se stabilesc pe suprafaţa corpului oamenilor sau al animalelor şi se hrănesc cu sângele gazdelor. Acestea fac parte din familia arahnidelor (la fel ca păianjenii şi scorpionii), din subclasa acarieni.
Muşcăturile de căpușă nu produc durere, de aceea prezenţa lor nu este simţită întotdeauna. Unele căpuşe nu sunt periculoase pentru sănătatea omului, însă altele pot produce boli grave, ca Lyme sau un tip particular de meningoencefalită.
Căpuşele sunt insecte mici, cheratinoase, cele tinere au 6 picioare (3 perechi), iar cele adulte au 8 picioare (4 perechi). Un organism poate fi infectat de o căpuşă doar prin contact fizic (căpuşele nu sar, nu zboară, dar se ataşează de corpul victimei).
Care sunt speciile de căpușe care apar în România
Studiul a arătat că cele mai frecvente specii de căpușe care atacă pisicile și câinii de la noi din țară sunt:
Ixodes ricinus – vectorul principal pentru microorganismele care determină borelioza (boala Lyme) și anaplasmoza granulocitară, la oameni și la animale;
Dermacentor reticulatus – vectorul capabil să transmită protozoarul Babesia, care determină babesioza la animale.
Obiectivul studiului a constat în evaluarea prevalenței acestor microorganisme la căpușele prelevate de la câini și pisici, din diferite zone din România.
Dintre probele examinate, cel mai mare procent de căpușe purtătoare de microorganisme care determină borelioza (boala Lyme) a fost determinat pentru cele prelevate din Bihor (5,6%), București (3,9%) și Iași (2,3%).
Cel mai mare număr de căpușe purtătoare de microorganisme care provoacă anaplasmoza granulocitară a fost observat în București (11,5 %), și Sibiu (10,9%).
De asemenea, cel mai ridicat număr de căpușe purtătoare ale protozoarului Babesia, care determină babesioza la animale, a fost prelevat de la câini din Sibiu (14,1%), București (11,5%) și Satu Mare (8,7%).
Babesioza este principala boală care se transmite prin intermediul căpușelor și la care sunt expuși câinii din România.
În plus, identificarea unui procent relativ ridicat de căpușe purtătoare de microorganisme care provoacă anaplasmoza granulocitară se traduce printr-un risc crescut în ceea ce privește incidența acestei boli infecțioase la oameni și la animale, în România.
În concluzie, acest studiu confirmă apariția endemică în România a căpușelor infectate cu patogenii care determină borelioza (boala Lyme), anaplasmoza granulocitară și babesioza.
Monitorizarea constantă a speciilor de căpușe și a agenților patogeni pe care acestea îi transportă și crearea hărților prevalenței lor în anumite zone din țară vor permite o analiză mai facilă a situației epidemiologice a bolilor transmise prin intermediul căpușelor.
Cum „tratăm” o muşcătură de căpuşă?
În cazul în care o persoană (sau un animal de companie) a fost înţepată de o căpuşă, trebuie intervenit imediat pentru îndepărtarea acesteia din corp.
Aceasta este o procedură sensibilă, care, dacă nu este făcută „ca la carte” poate crea probleme grave. Cel muşcat de căpuşă trebuie să o îndepărteze atent, cu mişcări lente, cu ajutorul unei pensete şi purtând mănuşi, iar locul trebuie dezinfectat.
În cazul în care capul căpuşei se rupe şi rămâne în corp, trebuie consultat urgent un medic.
Afecţiunile pe care le produc căpuşele în corpul unei persoane prezintă, cel mai frecvent, simptomele unei gripe: febră, cefalee, greaţă, vomă, mialgii.
Acestea pot debuta din prima zi de la muşcătură, însă pot apărea şi după 3 săptămâni.
Căpuşele pot provoca boala Lyme
Aceasta este o boală infecţioasă, articulară, neurologică şi cardiacă, al cărei agent este o bacterie din familia spirochetelor (Borrelia burgodoferi – transmisă prin înţepătura de căpuşă).
Boala Lyme se manifestă, la început, prin febră, dureri articulare şi musculare. Ulterior, apar simptome neurologice, cardiace şi inflamaţii articulare.
Ultima fază a simptomelor poate apărea la câţiva ani după înţepătură, cu reumatism cronic al articulaţiilor şi atingeri cerebrale.
În stadiu incipient, boala Lyme se tratează cu antibiotice, însă aceasta poate lăsa sechele pe toată durata vieţii.
Sursa: Alba24.ro
Urmărește știrile Cluj24.ro pe Google News
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger


Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a anunțat oficial joi că va finanța, în premieră, un program denumit „Rabla pentru termopane”. Programul urmează să fie finanțat prin Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) și va avea în acest an un buget de 50 de milioane de lei.
Rabla pentru termopane ar urma să sprijine înlocuirea ferestrelor vechi cu geamuri termoizolante moderne, pentru creșterea eficienței energetice și reducerea pierderilor de căldură din locuințe, scrie Alba24.
RABLA pentru termopane. Ferestre noi cu BANI de la stat
„Ne propunem să finanțăm în premieră și am instituit deja un grup de lucru la nivelul Ministerului Mediului pentru noul program, pe care îl vom numi Rabla pentru termopane”, a spus ministrul Mediului, Mircea Fechet, la finalul ședinței de Guvern de joi, 24 aprilie.
Conform declarațiilor ministrului aproximativ 40% din căldura produsă într-o locuință se pierde prin spațiile vitrate, prin ferestre. Mulți români au încă geamuri foarte vechi sau termopane din primele generații instalate în perioada de după Revoluție, care nu mai corespund standardelor actuale de eficiență energetică.
50 de milioane de lei buget alocat în 2025
Un aspect important subliniat de ministru este impactul pozitiv asupra economiei naționale. Spre deosebire de alte programe, precum cele pentru panouri fotovoltaice, pompe de căldură sau acumulatori, unde fondurile ajung preponderent la producători din afara țării, din China, industria termopanelor este bine reprezentată în România.
Deși bugetul alocat pentru acest an este considerat „infim” de către ministru – 50 de milioane de lei – acesta va permite:
– Elaborarea Ghidului de finanțare
– Parcurgerea procedurii de consultare publică
– Asigurarea unui program bine structurat
– Demararea unui proiect-pilot, posibil într-un județ din țară sau pentru o anumită categorie socială
Ministrul Mediului s-a arătat încrezător că programul își va dovedi utilitatea și că în anii următori fondurile ar putea fi suplimentate, posibil prin redirectarea unor fonduri de la alte programe.
Statul ar putea finanța și anveloparea locuințelor cu vată bazaltică
Mircea Fechet a menționat că acest program face parte dintr-o viziune mai amplă pentru îmbunătățirea eficienței energetice a locuințelor, sugerând că în viitor ar putea fi lansate și alte inițiative similare, cum ar fi finanțarea anvelopării locuințelor cu vată bazaltică, un alt material produs în România.
Această nouă inițiativă se înscrie în tendința de încurajare a economiei locale și de reducere a consumului energetic, având beneficii atât pentru mediu, cât și pentru bugetele familiilor române.
EVENIMENT
VIDEO FOTO. Zarzavat expirat și putrezit, vândut de un magazin Mega Image din Florești. Client: „Să vină Piedone și aici!”

Un cititor Cluj24 a avut parte de o surpriză neplăcută astăzi, când a cumpărat o cutie cu zarzavat de la magazinul Mega Image de pe strada Răzoare din Florești. Deși produsul părea în regulă la prima vedere, sub etichetă se ascundeau legume putrezite, iar produsul era expirat încă din 14 aprilie!
Clientul susține că pe raft se mai aflau doar două cutii și nu a observat la fața locului produsele degradare și data de expirare a acestora.
El anunță că va depune plângere la Protecția Consumatorilor: „Să vină Piedone și la Florești!”, a spus acesta.
Situația ridică serioase semne de întrebare asupra modului în care sunt verificate produsele puse la vânzare în marile lanțuri de magazine, mai ales când vine vorba de produse proaspete sau perisabile.
ADMINISTRAȚIE
VIDEO. Încă 25 de microbuze electrice pentru elevi au fost livrate Consiliului Județean Cluj și vor ajunge curând la primării

Încă 25 de microbuze electrice noi au fost livrate duminică, 27 aprilie, Consiliului Județean Cluj și urmează să ajungă în scurt timp la primăriile din județ.
Pas important pentru educația din mediul rural clujean. 25 de microbuze electrice noi au fost livrate duminică, 27 aprilie, Consiliului Județean Cluj. Acestea vor ajunge în scurt timp la primăriile din județ, oferind elevilor condiții moderne, sigure și prietenoase cu mediul pentru deplasarea la școală.
Încă 25 de microbuze electrice pentru elevi au fost livrate Consiliului Județean Cluj
Vehiculele moderne, electrice și prietenoase cu mediul, le vor oferi copiilor condiții de deplasare sigure, rapide și confortabile.
„Continuăm să oferim microbuze electrice pentru transportul elevilor din mediul rural. Acum o lună, Consiliul județean Cluj, din bani europeni, a oferit 34 de microbuze electrice școlilor și primăriilor din județul Cluj. Astăzi au mai sosit încă 25 de microbuze electrice pentru o educație de calitate.
Cea mai bună investiție pe care o putem face este în copiii noștri. Investiția în educație este o investiție care nu falimentează”, a transmis, într-un clip postat pe rețelele de socializare, vicepreședintele Consiliului Județean Cluj, Radu Rațiu.
Amintim că 34 de microbuze, cu o capacitate de 16+1 locuri, prietenoase cu mediul și eficiente din punct de vedere energetic, au ajuns deja în unitățile administrativ-teritoriale beneficiare, fiind livrate înaintea termenului prevăzut în contract. Valoarea contractului de furnizare a fost de 34.391.000 lei, TVA inclus.
EVENIMENT
Andrei Gheorghieș, cercetat pentru omor după accidentul mortal din Câmpia Turzii. S-a schimbat încadrarea juridică

Andrei Gheorghieș, tânărul din Câmpia Turzii care a provocat un accident mortal în care o tânără mamă și-a pierdut viața, pe strada Laminoriștilor, este cercetat pentru omor.
Organele de cercetare penală au decis schimbarea încadrării juridice din ucidere din culpă în omor, apreciind gravitatea faptelor comise. Ca urmare, dosarul a fost transferat de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Turda la Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj.
Tânărul rămâne în arest preventiv
Tribunalul Cluj a admis solicitarea procurorilor și a dispus prelungirea arestării preventive a lui Gheorghieș pentru încă 30 de zile, începând cu 27 aprilie și până la 26 mai 2025. Totodată, instanța a respins cererea inculpatului de înlocuire a arestului preventiv cu o măsură mai ușoară.
„În baza art. 236 alin. 1 C.p.p. admite propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj, astfel cum a fost precizată, şi, în consecinţă: În temeiul art. 236 alin. 2 C.p.p. prelungeşte măsura arestării preventive a inculpatului GHEORGHIEȘ DAN ANDREI, cercetat sub aspectul săvârșirii infracâiunii de omor, prev. de art. 188 alin. 1 C.p., măsură luată prin Încheierea penală nr. 43/26.02.2025 a Judecătoriei Turda, pronunțată în dosarul nr. 1579/328/2025, pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 27.04.2025 și până la data de 26.05.2025, inclusiv. Corelativ, respinge, ca nefondate, solicitările inculpatului de înlocuire a măsurii arestării preventive cu o măsură preventivă mai ușoară. Cu drept de contestaţie în termen de 48 de ore de la comunicare. Pronunţată în camera de consiliu, astăzi, 24.04.2025”, se arată în soluția pe scurt.
Pedeapsă mai mare în cazul condamnării
Diferența dintre cele două încadrări juridice este esențială: pentru ucidere din culpă, pedeapsa era între 2 și 7 ani, cu posibilitatea de reducere sau suspendare în anumite condiții. În schimb, pentru omor, Codul Penal prevede o pedeapsă între 10 și 20 de ani, fără posibilitatea suspendării executării.
Andrei Gheorghieș a contestat decizia Tribunalului Cluj.
Tânărul a provocat un accident în noaptea de 21 spre 22 februarie 2025, pe strada Laminoriștilor din Câmpia Turzii, lovind mortal o tânără mamă în timp ce circula cu viteză excesivă. Potrivit surselor, acesta ar fi participat într-o cursă ilegală de mașini în timpul producerii accidentului.