În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

O mămică din Cluj-Napoca a  împărtășit, sâmbătă, experiența sa extrem de neplăcută de la Pediatrie 1, din cadrul Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii de pe strada Moților din Cluj-Napoca. Mizerie, gândaci, rugină, asta a văzut în spital.

”Am fost internată timp de 5 zile la spitalul de Pediatrie 1 din Cluj-Napoca. Am ajuns acolo deoarece copilul meu de doar 2 luni a făcut laringită. Condițiile de igienă au fost ceva de nedescris.

Gândaci, mobilier vechi, 2 băi pentru toate saloanele de la etajul 1,” recent renovate”, în care era o cabina de duș cu perdea de care nu-ți venea sa te atingi, imposibil să faci duș deoarece se înfunda si ieșea mizerie.

În salon nu este apă caldă pentru a spăla copilașii, “cădița” bebelușului ruginită, pereții stropiți.

Lenjerii pătate, pânze de păianjen, scările de acces periculoase și lista continuă. Pe balcon au fost depozitate parti de mobilier, pătuțuri, televizor vechi și alte lucruri care nu mai sunt folosite.

Singurul loc în care poți arunca pampersul copilului este la baie, care se află la capătul coridorului. Copilul meu avand diaree a trebuit să merg de mai bine de 10 ori într-o zi până acolo.

Curățenie precară

Curatenia se face extrem de precar, totul șters superficial cu clor.

Mamele sunt constant mutate dintr-un salon în altul, fără a se lua in considerare ca pot fi transmise bolile de la un pacient la altul. Copii mici împreună cu copii mari.

Investigatii minime, toată lumea primea acelasi tip de antibiotic si tratament.

Când am cerut externarea și am spus că motivul plecării este faptul că nu pot ține copilul împreună cu gândacii, mi s-a raspuns ca și la apartament sunt gândaci. Doctorița care se ocupa de cazul nostru, Kiss Eva, total lipsită de empatie față de mame. Ar fi foarte multe de spus. O experiență dureroasă!”, a relatat Alexandra.

Actorul și politicianul Mircea Diaconu a murit, sâmbătă, acesta suferind de o boală cruntă. Peste 10 zile, pe 24 decembrie, ar fi împlinit 75 de ani. 

Diaconu s-a născut în 24 decembrie 1949, în localitatea Vlădești din județul Argeș. A fost actor, director al Teatrului „Nottara” din București, dar a cochetat și cu politica, fiind ales senator PNL în 2008, după care europarlamentar independent din 2014 până în 2019.

A jucat în peste 60 de filme, cele mai cunoscute roluri fiind cele din Mere roșii, Buletin de București, seria ardelenii, Asfalt Tango, Filantropica.

Mircea Diaconu fost căsătorit cu actrița Diana Lupescu.

Trupul neînsuflețit al actorului va fi depus luni la Teatrul ”Nottara”, înmormântarea urmând să aibă loc marți la Săftica, lângă București.

Clujenii Gabriel Bota și Rudolf Nyari au ajuns, sâmbătă, la Capul Horn, în America de Sud, unde au dus, pe biciclete, un exemplar al romanului ”Toate pânzele sus” de Radu Tudoran.

”Dragi prieteni, după 4 zile de navigație și multe întâmplări, deocamdată vă spunem doar atât: suntem primii oameni din istoria omenirii care au fost cu bicicletele pe insula Capul Horn! Este de necrezut! Suntem foarte fericiți!”, au transmis cei doi bicicliști clujeni.

Gabriel Bota a spus: ”Încă nu ne vine să credem, am venit la Capul Horn, cel mai sudic loc al planetei, să aducem o carte. Am ajuns, suntem aici, cu bicicletele. Este incredibil, sunt foarte emoționat. Suntem foarte fericiți”.

Cei doi clujeni au plecat în aventura sud-americană în 29 noiembrie.

Banca Naţională a României (BNR) lansează în circuitul numismatic, începând cu 16 decembrie 2024, o monedă din aur cu tema Istoria aurului – Tezaurul de la Apahida.

Tirajul maxim pentru moneda din aur este de 1.000 piese.

O cataramă din Tezaurul de la Apahida, bătută pe o monedă din aur lansată de BNR la Cluj.

Moneda, arată BNR, are o valoare nominală de 10 lei, forma rotundă, diametrul 13,92 de milmetri, greutatea de 1,224 de grame şi cant zimţat.

Aversul monedei prezintă o cataramă din Tezaurul de la Apahida, inscripţia „ROMANIA” în arc de cerc, valoarea nominală „10 LEI”, stema României şi anul de emisiune „2024”.

 Reversul monedei redă două aplice de şa, în formă de vulturi şi inscripţiile „TEZAURUL DE LA APAHIDA” şi „ISTORIA AURULUI”.

Care este prețul monedei de aur

Conform BNR, monedele din aur sunt ambalate în capsule de metacrilat transparent şi sunt însoţite de broşuri de prezentare şi certificate de autenticitate, redactate în limbile română, engleză şi franceză. Pe certificatele de autenticitate se găsesc semnăturile guvernatorului BNR şi casierului central.

Preţul de vânzare pentru moneda din aur este 940 de lei, exclusiv TVA, inclusiv broşura de prezentare şi certificatul de autenticitate.

Monedele din aur cu tema Istoria aurului – Tezaurul de la Apahida au putere circulatorie pe teritoriul României.

Lansarea în circuitul numismatic a acestor monede se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Constanţa, Dolj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

Tezaurul de la Apahida, datat în secolul V

Trei complexe fastuoase datate în a doua jumătate a secolului al V-lea şi atribuite neamului germanic al gepizilor, au fost descoperite în apropierea Clujului în 1889, 1968 și 1979 .

Este vorba de cele două morminte princiare de la Apahida şi de tezaurul de la Cluj-Someşeni.

Foto: BNR