ACTUALITATE
Totul despre vaccinarea anti-COVID în România. Vaccinarea este gratuită și nu este obligatorie
Comitetul Național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV) anunță principalele activități din cadrul Strategiei de Vaccinare împotriva COVID-19 desfășurate în perioada imediat următoare, în vederea finalizării pregătirilor de tip logistic și medical pentru recepționarea vaccinului împotriva COVID-19, BNT162b2, produs de BioNTech și Pfizer.
Astfel, luând în considerare că Agenția Europeană a Medicamentului a anunțat data de 23 decembrie 2020 ca dată probabilă pentru acordarea autorizației condiționate de punere pe piață pentru vaccinul împotrivaCOVID-19produs de BioNTech și Pfizer, CNCAV are în vedere primirea vaccinului în România în perioada 26-31 decembrie 2020.
Menționăm că, în România, centrul național de primire și stocare al dozelor de vaccin este Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino” din București.
Dozele de vaccin alocate primei tranșe “simbolice” vor fi alocate pentru vaccinarea personalului medical din cele 10 unități medicale de fază I, conform ordinului MS nr 555 din 3 aprilie 2020 privind aprobarea Planului de măsuri pentru pregătirea spitalelor în contextul epidemiei de coronavirus COVID-19, a Listei spitalelor care asigură asistența medicală pacienților testați pozitiv cu virusul SARS-CoV-2 în faza I și în faza a II-a și a Listei cu spitalele de suport pentru pacienții testați pozitiv sau suspecți cu virusul SARS-CoV-2:
Unde se asigură asistența pacienților pozitivi
- Brașov – Spitalul Clinic de Boli Infecțioase
- București – Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș“
- București – Spitalul Clinic de Boli Infecțioase „Dr. Victor Babeș“ (inclusiv secția externă modulară Pipera)
- Cluj – Spitalul Clinic de Boli Infecțioase, Cluj-Napoca
- Constanța- Spitalul Clinic de Boli Infecțioase, Constanța
- Dolj – Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Victor Babeș“, Craiova
- Iași – Spitalul Clinic de Boli Infecțioase
- Maramureș – Spitalul de Pneumoftiziologie „Dr Nicolae Rustea”, Baia Mare
- Suceava – Spitalul Județean de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou“ Suceava
- Timiș – Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Dr. Victor Babeș“, Timișoara (inclusiv secția exterioară a acestui spital – secția clinică de recuperare cardiovasculară – din cadrul Institutului de Boli Cardiovasculare Timișoara)
Se montează ultracongelatoare de stocare la -80 de grade Celsius
Avizarea Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino” din București ca centru național de stocare al vaccinurilor împotriva COVID-19 este în curs de realizare, fiind finalizate toate etapele de amenajare a spațiilor, inclusiv montarea ultracongelatoarelor de stocare la -80 ° C, iar până vineri, 18 decembrie 2020, vor fi finalizate la nivelul CNCAV procedurile de lucru care privesc activitățile medicale și logistice desfășurate pe parcursul campaniei de vaccinare.
De asemenea, în această perioadă vor începe activitățile de training a personalului vaccinator. Se estimează că toți membrii echipelor de vaccinare vor realiza acest training până cel târziu pe data de 25 decembrie 2020.
Comitetul Național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva COVID-19 este un organism interministerial, fără personalitate juridică, în subordinea directă a Secretariatului General al Guvernului și coordonarea prim-ministrului.
Întrebări și răspunsuri
Guvernul a transmis și o serie de întrebări pe care le-ar putea pune românii precum și răspunsurile aferente care vizează vaccinul și campania de vaccinare.
De ce să mă vaccinez împotriva COVID-19?
Vaccinarea împotriva COVID-19 este importantă pentru că reduce riscul de îmbolnăvire și riscul de a dezvolta o formă severă de boală. Vaccinarea este un instrument important pentru a opri răspândirea pandemiei, scădea supraîncărcarea unităților sanitare, permițând, astfel, redeschiderea unităților sanitare pentru pacienții non-COVID. Astfel, vor fi create condițiile pentru redeschiderea activităților socio-economice și înlesnirea liberei circulații.
Cum sunt protejate datele cu caracter personal privind vaccinarea împotriva COVID-19?
Monitorizarea nivelului de acoperire vaccinală, a siguranței și eficacității vaccinurilor împotriva COVID-19 se realizează cu ajutorul platformelor electronice, respectându-se legislația cu privire la protecția datelor cu caracter personal. Conform strategiei privind vaccinarea împotriva COVID-19 în România se va dezvolta un modul dedicat vaccinării împotriva COVID-19 în cadrul Registrului Electronic Național de Vaccinare (RENV), care va constitui baza de date electronică referitoare la vaccinare, cu respectarea prevederilor legale privind protecția datelor cu caracter personal.
Ce document se va elibera în momentul vaccinării?
Fiecare persoană care se va vaccina va primi o adeverință doveditoare de vaccinare care va cuprinde următoarele informații: numele și prenumele persoanei vaccinate, data nașterii, vârsta, județul de domiciliu, număr și serie CI, date despre vaccin: doza 1 (tip vaccin, produs, serie/lot, data expirării), doza 2 (tip vaccin, produs, serie/lot, data expirării), date despre centrul de vaccinare (nume centru de vaccinare, județ, medic coordonator/vaccinator), semnătura electronică a Registrului Electronic Național al Vaccinărilor.
Dovada vaccinării este pusă la dispoziția persoanei vaccinate fie electronic, fie pe suport de hârtie pentru a-i permite acesteia să își țină evidența între cele două vizite la centrul de vaccinare (doză inițială și rapel) și pentru a-i pune la dispoziție informațiile esențiale despre caracteristicile vaccinului administrat. Precizăm că vaccinarea este gratuită, voluntară/ neobligatorie, iar adeverința doveditoare nu este eliberată cu scopul de a condiționa sau restricționa ulterior drepturile persoanelor vaccinate.
Dacă am fost infectat cu SARS-CoV-2, mai este necesară vaccinarea?
În studiile clinice, vaccinul a fost administrat și unor persoane care prezentau un nivel detectabil de anticorpi anti SARS-CoV-2 și nu s-au detectat efecte adverse, ci doar o creștere a nivelului de răspuns imun. Vaccinarea este disponibilă, pe baza consimțământului, indiferent dacă a existat sau nu infectarea.
De unde mă pot informa cu privire la vaccinurile candidate?
La nivelul Uniunii Europene, vaccinurile care vor fi folosite în campaniile de vaccinare împotriva COVID-19 sunt cele care au primit aprobarea din partea Agenției Europene a Medicamentului. Toate detaliile cu privire la procesul de evaluare și aprobare sunt disponibile și actualizate constant pe site-ul Agenției Europene a Medicamentului.
Cu cine iau legătura dacă vreau să mă vaccinez?
Conform Strategiei pentru vaccinarea împotriva COVID-19 în România, vaccinarea se va realiza în etape, respectând grupele populaționale. Pentru etapa I, vaccinarea se va organiza la locul de muncă și prin centrele de vaccinare fixe și mobile, iar pentru etapele II și III vaccinarea se va organiza prin centre de vaccinare fixe și mobile, echipe mobile, rețeaua de medicină de familie, centre drive-through.
Pot refuza să mă vaccinez?
Da, conform strategiei pentru vaccinarea împotriva COVID-19 în România vaccinarea este voluntară și ne-obligatorie.
Vaccinarea este gratuită?
Da, conform strategiei pentru vaccinarea împotriva COVID-19 în România vaccinarea este gratuită.
Dacă mă vaccinez, mai este necesar să respect celelalte măsuri igienico-sanitare?
Administrarea unui vaccin împotriva COVID-19 reprezintă unul dintre instrumentele critice pentru limitarea efectelor pandemiei, alături de celelalte instrumente: respectarea restricțiilor și a măsurilor igienico-sanitare (purtarea măștii, spălatul pe mâini și distanțarea fizică).
Persoanele cu condiții medicale preexistente sunt eligibile pentru vaccinare?
Conform strategiei naționale de vaccinare împotriva COVID-19, persoanele aflate în evidență cu boli cronice, indiferent de vârstă, sunt prioritare în vederea vaccinării, luându-se în considerație indicațiile și contraindicațiile vaccinurilor utilizate.
O persoană care a fost infectată cu SARS-CoV-2 se poate vaccina?
Da, o persoana care a fost infectată cu SARS-CoV-2 poate fi vaccinată în mod voluntar, atunci când întrunește criteriile legate de prioritizare. Nu se are în vedere excluderea de la vaccinare a persoanelor cu infecție anterioară cunoscută și nici testarea persoanelor înaintea vaccinării.
În momentul de față nu se știe pentru cât timp după infecție suntem protejați și nici nivelul de anticorpi necesar pentru a fi protejați. Studii recente arată că la majoritatea persoanelor, anticorpii neutralizanți (cei care pot bloca infectarea celulelor) persistă cel puțin câteva luni de la infecția inițială. De asemenea, studiile arată că răspunsul imun în urma infecției naturale poate varia foarte mult în funcție de individ și de severitatea bolii.
Autoritățile de reglementare nu recomandă excluderea participanților la studiile clinice din Faza 3 pe baza dovezilor despre o infecție anterioară astfel încât majoritatea producătorilor au vaccinat deja și persoane care au trecut prin boală, fără a fi raportate reacții adverse severe.
Ce sunt centrele de vaccinare drive-through?
Centrele de vaccinare drive-through sunt centre de vaccinare fixe amenajate în mod special pentru etapa a III-a a procesului de vaccinare care este adresată populației generale. Conform recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății, organizarea și amenajarea acestor centre se vor face în marile aglomerări urbane, în zone care permit accesul persoanelor cu mijloace auto proprii.
Organizarea și amenajarea centrelor de vaccinare drive-through se vor face cu respectarea tuturor normelor de siguranță și a normelor igienico-sanitare, pentru a facilita accesul persoanelor la vaccinare, a eficientiza procesul de vaccinare, a evita supraaglomerarea sau sacrificarea dozelor de vaccin. Organizarea unor astfel de centre drive-through este propusă prin strategia Organizației Mondiale a Sănătății.
Ce sunt centrele mobile de vaccinare?
Centrele mobile de vaccinare sunt centre de vaccinare/caravane mobile organizate în diferite etape ale procesului de vaccinare. Organizarea și amenajarea acestor centre mobile de vaccinare se vor face, atunci când este necesar, pentru a facilita accesul la vaccinare al persoanelor ce deservesc activități esențiale, al persoanelor aflate în centre rezidențiale și medico-sociale și, după caz, al persoanelor din rândul populației generale pentru care accesul la vaccinare este limitat.
Organizarea și amenajarea centrelor mobile de vaccinare se vor face cu respectarea tuturor normelor de siguranță și a normelor igienico-sanitare, pentru a facilita accesul persoanelor la vaccinare, a eficientiza procesul de vaccinare, a evita supraaglomerarea sau sacrificarea dozelor de vaccin.
Ce este o autorizație condiționată de punere pe piață (CMA)?
În cadrul Uniunii Europene, o autorizație condiționată de punere pe piață permite autorizarea unor medicamente care se adresează unei nevoi neacoperite încă, pe baza unor date mai puțin complete decât cele solicitate în mod uzual.
Acest lucru se întâmplă în condiții de urgență de sănătate publică, precum pandemia de Covid-19, doar dacă beneficiile cântăresc mult mai mult decât posibilele riscuri create de faptul că nu sunt disponibile încă toate datele. Autorizațiile condiționate sunt utilizate în cazul pandemiei de Covid-19 pentru a răspunde urgenței legate de sănătatea publică.
Chiar și așa, datele furnizate trebuie să indice în mod clar faptul că beneficiile medicamentului sau ale vaccinului prevalează în fața posibilelor riscuri. Cerința ca beneficiile să fie mult mai mari în raport cu posibilele riscuri este cu atât mai explicită în cazul vaccinurilor ce se vor administra persoanelor sănătoase.
O dată ce o astfel de autorizație condiționată a fost emisă, companiile trebuie să furnizeze mai multe date, din studii aflate în desfășurare sau din studii noi, la termene prestabilite, pentru a demonstra, în continuare, că beneficiile sunt mai mari decât riscurile.
Ce se întâmplă după ce o companie depune cererea de autorizare de punere pe piață a unui vaccin?
În cazul în care Agenția Europeană a Medicamentului va ajunge la concluzia că beneficiile vaccinului sunt mai mari decât riscurile, va recomanda Comisiei Europene acordarea autorizației condiționate de punere pe piață. Comisia va accelera apoi procedurile de decizie și, în câteva zile, autorizația ar putea fi adoptată la nivelul statelor membre UE și al statelor EEA.
Ca și pentru alte medicamente, autoritățile de reglementare ale UE vor continua să adune și să evalueze noi informații și după punerea pe piață și să ia măsuri dacă și atunci când este nevoie. Respectând planul european pentru monitorizarea siguranței vaccinurilor împotriva COVID-19, monitorizarea se va face mai des și va include activități specifice pentru aceste vaccinuri.
De exemplu, în plus față de actualizările periodice cerute de legislație, companiile vor furniza rapoarte lunare care monitorizează siguranța și vor realiza studii pentru monitorizarea siguranței și eficacității vaccinurilor COVID-10, chiar și după autorizarea lor.
Aceste măsuri le vor permite autorităților de reglementare să evalueze date care provin din surse diferite și să ia măsurile care se impun pentru protejarea sănătății publice, dacă este cazul.
Cum funcționează vaccinurile pentru care au fost depuse cereri de obținere a autorizațiilor de punere pe piață? (BNT162b2 și RNA1273)
Vaccinurile vor pregăti organismul uman să se apere împotriva COVID-19. Pentru a pătrunde în organism și pentru a cauza boala, virusul SARS-CoV-2 utilizează o proteină aflată pe învelișul său, proteină denumită proteina S (spike).
Vaccinurile conțin instrucțiunile genetice (ARN mesager) necesare pentru generarea proteinei S. Când o persoană este vaccinată, celulele sale vor ”citi” instrucțiunile genetice din ARN-ul mesager și vor sintetiza proteina S. Sistemul imun al persoanei respective va recunoaște această proteină ca fiind străină și va declanșa mecanismele de apărare imună, producând anticorpi și celule T specifice.
Dacă mai târziu, persoana vaccinată va intra în contact cu virusul SARS-CoV-2, sistemul său imun va recunoaște virusul și, prin intermediul anticorpilor și al celulelor T specifice, va neutraliza virusul, prevenind, astfel, intrarea în celulele sănătoase ale corpului și distrugând eventualele celule infectate. Astfel, se va asigura protecția împotriva COVID-19.
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
Vineri, 13 iunie, începe cea de-a 24-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (13–22 iunie 2025), cel mai important eveniment cinematografic din România.
Este startul unui maraton de 10 zile cu 200 de filme în program (172 de lungmetraje și 28 de scurtmetraje) din 53 de țări, selectate dintr-un total de peste 1.000 de titluri vizionate de echipa curatorială condusă de directorul artistic Mihai Chirilov.
Proiecții în locații inedite, la TIFF.24
Proiecțiile vor avea loc în 12 spații, atât în cinematografele din centrul orașului – Cinema Victoria, Cinema Florin Piersic și Cinema Arta, dar și în Parc Poligon Florești, Iulius Parc Open Air din Gheorgheni, la Cinema Mărăști sau Cinema Dacia Mănăștur.
Printre invitații primului weekend de TIFF se numără Danis Tanović, distins cu Oscar și Globul de Aur, care va fi prezent la proiecția în aer liber din Piața Unirii a celui mai recent film al său, Vara mea târzie (My Late Summer), Uberto Pasolini, regizor și producător renumit, un obișnuit al festivalului, care își va prezenta cel mai nou film, Întoarcerea (The Return), cu Ralph Fiennes și Juliette Binoche în rolurile principale, dar și o parte din echipa filmului Marco, adevărul inventat (Marco): regizorii Aitor Arregi și Jon Garaño, alături de actorul Eduard Fernández, premiat cu Goya pentru acest rol.
Concerte și expoziții de fotografie
Sâmbătă debutează seria de concerte de la Muzeul de Artă, cu un show live susținut de trupa Eyedrops, și tot aici vor putea fi vizitate 3 expoziții de fotografie, dintre care două semnate Cosmin Bumbuț și Hajdu Tamás.
În prima zi a weekendului de la Castelul Bánffy se vede filmul cult Rocky Horror Picture Show și va avea loc un concert al duo-ului britanic de post-punk The KVB. Duminică are loc o proiecție de neratat: Lupta invizibilă (The Invisible Fight, r. Rainer Sarnet), o combinație inedită și captivantă de death metal și arte marțiale, iar concertul serii e asigurat de legendara trupă de rock psihedelic și punk din Europa Centrală, VHK.
Este doar startul a 10 zile pline, programul complet este disponibil pe tiff.ro
EVENIMENT
Restricții de circulație la Cluj, pentru desfășurarea Sports Festival, TIFF și a Marșului Pride. Piața volantă, relocată temporar
Primăria municipiului Cluj-Napoca anunță relocarea temporară a pieței volante și restricții de circulație pe mai multe străzi din centrul orașului, pe perioada evenimentelor Sports Festival, TIFF.24 și Cluj Pride 2025.
Piața volantă de lângă Cluj Arena se va muta sâmbătă, 14 iunie, pe platoul Sălii Sporturilor Horia Demian, pe durata desfășurării Sports Festival. Programul rămâne neschimbat: între orele 7.00-16.00.
Pentru buna desfășurare a evenimentelor Sports Festival, TIFF.24 și Cluj Pride 2025 se impun următoarele restricții de circulație:
Până în data de 16 iunie, ora 5.00 – închiderea traficului rutier pe Aleea Stadion
Din 12 iunie, ora 16.00 până în data de 15 iunie 2025, ora 23.00:
- închiderea traficului rutier pe str. George Coşbuc de la intersecția cu str. Cardinal Iuliu Hossu până la intersecția cu Splaiul Independenței (când situația o impune, cu excepția CTP)
- închiderea traficului rutier (cu excepția CTP) pe str. Splaiul Independenței de la intersecția cu Pod Garibaldi până la intersecția cu str. George Coșbuc pe sensul de mers dinspre Pod Garibaldi spre Pod Napoca din data de 12 iunie 2025, ora 16.00 până în data de 15 iunie 2025, ora 23.00 (când situația o impune).
În 13 iunie, în intervalul orar 19.00 – 19.30:
- închiderea traficului rutier pe str. George Coșbuc de la intersecția cu str. Cardinal Iuliu Hossu până la intersecția cu Splaiul Independenței (când situația o impune, cu excepția CTP)
- str. Splaiul Independenței de la intersecția cu Pod Garibaldi până la intersecția cu str. George Coșbuc pe sensul de mers dinspre Pod Garibaldi spre Pod Napoca (când situația o impune, cu excepția CTP)
În 13 iunie – închiderea circulaţiei rutiere, în intervalul orar 20.30 – 23.45 (când situaţia o impune), pe str. Napoca, Piaţa Unirii (latura de Sud şi latura de Est), Bulevardul Eroilor
În 14 iunie – restricţionarea parţială şi secvenţială a circulaţiei rutiere în intervalul orar 15.15 – 16.15, pe următorul traseu: latura de Est a Pieței Unirii (pe o bandă de circulație rutieră) – str. Regele Ferdinand (pe o bandă de circulație și pe trotuar) – str. George Barițiu (pe trotuar și pe o bandă de circulație rutieră în sensul de mers înspre strada Splaiul Independenței) – str. Emil Isac – Calea Moților – str. Petru Maior (pe o bandă de circulație rutieră și pe trotuar) – Piața Lucian Blaga (pe o bandă de circulație rutieră și pe trotuar) – str. Napoca – sosire Piața Unirii (latura de Sud)
În perioada 14 – 22 iunie – închiderea circulaţiei rutiere, în intervalul orar 21.30 – 23.30 (când situaţia o impune), pe str. Napoca, Piaţa Unirii (latura de Sud şi latura de Est) și Bulevardul Eroilor
În 15 iunie – închiderea traficului rutier în intervalul orar 8.00 – 11.00, pe următorul traseu: Cluj Arena – Splaiul Independenţei – Str. George Coșbuc – Parcul Central „Simion Bărnuțiu” – Pod Napoca – Bulevardul 1 Decembrie 1918 – str. Sigismund Toduță – str. Gavril Muzicescu – Bulevardul 1 Decembrie 1918 – Pod Napoca – str. Splaiul Independenței – Cluj Arena
Până în 25 iunie – restricționarea circulației rutiere pe banda trei de pe latura de est a Pieței Unirii, când situația o impune.
Barometrul Sportului în România a fost lansat joi, 12 iunie, în cadrul Sports Festival, în deschiderea sesiunilor Sports Talks 2025.
Studiul, realizat de IRES (Institutul Român pentru Evaluare și Strategie), scoate la iveală cifre revelatoare: 32% dintre români aproape jumătate dintre români nu fac niciun tip de activitate fizică sport deloc, iar odată cu înaintarea în vârstă, motivația scade drastic. Însă un procent ridicat de persoane care nu fac niciun fel de activitate fizică se remarcă și în rândul respondenților între 36 și 50 de ani. Cei mai mulți dintre românii care nu fac sport sau mișcare declară că nu au timp pentru aceste activități, dar când e vorba despre ceilalți, cred că pur și simplu nu au voință.
Cercetare privind activitatea fizică a românilor
Este prima dată când o cercetare oferă o imagine comprehensivă și actualizată despre practicarea sportului în România, oferind informații detaliate despre activitatea fizică, motivațiile și barierele care influențează comportamentele populației.
Datele au fost prezentate în cadrul unui panel special moderat de Mihnea Măruță, cu participarea sociologului Bianca Dobre (sociolog cercetător IRES) și a lui Mirel Alexa (director executiv Sports Festival).
Analiza cuprinde cinci mari capitole de cercetare:
- Obiceiurile românilor de practicare a mișcării și a sportului;
- Precepții, motivații și atitudini față de sport și stilul de viață sănătos;
- Bariere în practicarea activităților fizice;
- Accesibilitatea practicării sportului în România;
- Percepții și atitudini privind promovarea mișcării și a stilului de viață sănătos.
Fotbalul este cel mai practicat sport în România
Fiecare dintre cele cinci mari teme de cercetare relevă concluzii interesante și valoroase, precum:
- 32% dintre români declară că nu fac deloc sport, iar 28% spun că practică activități sportive de cel puțin 5 ori pe săptămână;
- Fotbalul este cel mai practicat sport în România – 52% dintre cei care practică un sport în mod regulat îl aleg;
- Principalele bariere invocate sunt lipsa timpului și și starea precară de sănătate;
- Mulți români evită să facă sport în spații publice din cauza rușinii sau a temerii de a fi judecați în funcție de aspectul fizic sau de modul în care execută exercițiile;
- Doar 1 din 10 români are un abonament la sală;
- 68% dintre respondenți spun că și-ar fi dorit să facă mai multă mișcare în ultimul an;
- 78% dintre români cred că sportul și stilul de viață sănătos sunt prea puțin promovate în România.
De ce avem nevoie de un Barometru al Sportului?
Promovarea activității fizice și a sportului reprezintă o componentă esențială a politicilor publice moderne, orientate spre sănătatea populației și coeziunea socială. Într-un context european în care sedentarismul este recunoscut ca factor major de risc pentru sănătatea publică, România are nevoie de date solide și recurente despre obiceiurile și percepțiile legate de mișcare și stil de viață activ.
Până acum, datele disponibile erau fragmentare și rare. Eurobarometrul Sport și Activitate Fizică (ultimul fiind publicat în 2022) plasează România în rândul țărilor cu cele mai ridicate procente de sedentarism din UE, dar nu oferă detalii despre motivațiile, barierele sau atitudinile populației față de sport. Alte cercetări realizate de Ministerul Sportului sau de instituții de sănătate publică vizează mai ales infrastructura sau date de ordin medical, dar nu investighează percepțiile ori comportamentele pe de o parte, iar pe de altă parte motivațiile care stimulează practicarea activității fizice ori barierele ori factorii care îi împiedică pe oameni să facă mișcare.
Mirel Alexa, director executiv Sports Festival: „Sports Festival e mai mult decât un eveniment – e o platformă care își asumă activ misiunea de a schimba relația românilor cu sportul și ideea de mișcare. Vrem ca sportul să fie perceput nu doar ca un mijloc pentru sănătate, ci ca o resursă esențială pentru încredere, apartenență, reziliență și educație, motiv pentru care investim constant în inițiative precum Urban Playfield, caravana care transformă piețele orașelor în spații de joacă, sau Transylvania Open, turneul internațional care aduce la Cluj excelența sportivă. Barometrul lansat astăzi este încă un pas necesar pentru a înțelege real percepțiile, fricile și barierele din calea mișcării și pentru a construi, împreună, o cultură sportivă sustenabilă.”
Sportul ca fenomen social
Barometrul realizat de IRES oferă o perspectivă complexă a reprezentărilor pe care românii le au despre sport, ca fenomen social.
Bianca Dobre, cercetător sociolog IRES, coordonatoare studiului: „În esență, Barometrul Sportului în România își propune să fie un instrument de informare și conștientizare care să ofere o imagine clară și multi-dimensională asupra modului în care românii percep și practică sportul, dincolo de clișee și discursuri generale, să genereze o dezbatere realistă asupra publică cu privire la nevoia dezvoltării sportului ca fenomen social și de sănătate publică, nu doar din perspectiva performanței și, nu în ultimul rând de a furniza date solide pentru politici publice mai bune și mai incluzive în domeniul sportului și stilului de viață sănătos. Iar SportsFestival este cadrul cel mai nimerit pentru a începe această dezbatere necesară pentru viitorul societății noastre”.
De ce este important acest studiu?
Percepțiile influențează comportamentele. Fără o înțelegere profundă a motivațiilor și a barierelor reale cu care se confruntă oamenii, nicio campanie de promovare a sportului nu poate fi eficientă. Barometrul arată clar că în România:
- Rușinea este un obstacol real, mai ales pentru femei și categorii vulnerabile;
- Sportul este perceput, de multe ori, ca un „lux” inaccesibil;
- Sportul este asociat aproape exclusiv cu sănătatea, prea puțin cu beneficiile sociale sau de comunitate.
O politică sportivă eficientă trebuie să fie construită pornind de la aceste realități. Barometrul Sportului vine în sprijinul acestui demers, oferind o bază solidă pentru decidenți, profesioniști și liderii din domeniul sănătății publice, sport și educație.
Despre Barometrul Sportului în România
Barometrul Sportului în România a fost realizat de IRES în lunile aprilie–mai 2025, prin chestionar telefonic, pe un eșantion reprezentativ național de 1.085 persoane adulte. Marja de eroare este de ±3%. Studiul face parte din programul de responsabilitate socială al Sports Festival și va fi publicat integral pe site-ul oficial al festivalului.
Inițiatorii își doresc ca Barometrul Sportului în România să devină un proiect anual de referință pentru înțelegerea relației dintre populație și activitatea fizică. Prin actualizare constantă, studiul va contribui la politici publice mai bine fundamentate, campanii de promovare mai eficiente și investiții mai relevante în infrastructura sportivă din România.
Joi, 12 iunie, Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca a primit vizita delegației Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) România.
Delegația OMS a fost condusă de Caroline Clarnival, Director General al OMS România, însoțită de Silvia Gatscher, Health Operations Manager și Anneliese Bauer, Public Health and Laboratory Consultant. Din partea universității, oaspeții au fost întâmpinați de prof. dr. Anca Dana Buzoianu, rectorul UMF „Iuliu Hațieganu”, alături de prof. dr. Sorin Claudiu Man, prorector pentru dezvoltare academică și administrație universitară.
Această vizită reprezintă o recunoaștere a rolului activ și esențial pe care universitatea clujeană îl are în formarea și dezvoltarea profesioniștilor din domeniul sănătății. Discuțiile purtate au fost concentrate pe conturarea unor direcții concrete de colaborare între UMF „Iuliu Hațieganu” și OMS cu accent pe dezvoltarea profesională și umană a viitorilor medici.
Printre temele abordate s-au numărat:
- Introducerea unor module de curs dedicate comunicării pentru studenți, rezidenți și medici specialiști;
- Dezvoltarea unui modul în curricula universitară privind recunoașterea și prevenirea violenței de gen;
- Organizarea de workshopuri pentru rezidenți și medici specialiști, axate pe gestionarea stresului profesional și prevenirea burnoutului;
- Identificarea de oportunități pentru colaborări în proiecte comune dedicate sănătății publice.
„Această vizită reconfirmă angajamentul comun pentru un sistem medical mai empatic, mai bine pregătit și mai rezilient, iar deschiderea Organizației Mondiale a Sănătății spre parteneriat cu instituțiile de învățământ superior este un semnal încurajator pentru viitorul educației medicale din România. Ne bucurăm de această întâlnire și considerăm că vizita OMS la UMF «Iuliu Hațieganu» reprezintă o validare a excelenței academice și a contribuției noastre continue la sănătatea publică națională și internațională”, a transmis conducerea universității.
Profesorul clujean Vasile Pușcaș împlinește 72 de ani. A negociat intrarea României în Uniunea Europeană
VIDEO. Bartolomeu Anania şi-a prevestit moartea!? „Nu mi-e frică”. 13 ani de la trecerea sa la cele veşnice
E ziua ta. Istoricul şi criticul literar Mircea Popa, 85 de ani
Începe TIFF.24. Ce nu trebuie să ratezi în primul weekend de festival
Restricții de circulație la Cluj, pentru desfășurarea Sports Festival, TIFF și a Marșului Pride. Piața volantă, relocată temporar
FOTO. Barometrul Sportului în România, lansat în premieră la Sports Festival 2025!
FOTO. UMFIH a primit vizita delegației Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) România
Două persoane din Cluj-Napoca, reținute după ce au furat mai multe unelte electrice dintr-o mașină parcată
VIDEO. A început „Târgul coaselor”. Localitatea clujeană Negreni, destinația colecționarilor și iubitorilor de tradiții
VIVO! Cluj-Napoca dă startul REDUCERILOR de vară cu 2 zile de petrecere și surprize
TIFF 2025 x Iulius Mall: zece seri de film în aer liber, Q&A cu regizori și proiecții speciale
