Connect with us

ACTUALITATE

SPECIAL / Hoștezenii: harnici, curați, oameni de cuvânt. Incursiune în istoria unei misterioase comunități din Cluj

Publicat


Hoștezenii. Cine sunt ei? De unde au venit? De unde le vine numele? Cu ce se ocupau? Ce s-a întâmplat cu ei în timpul regimului comunist? Câți mai trăiesc acum la Cluj? Sunt întrebări la care cluj24.ro încearcă să răspundă în textul de mai jos.

Hoştezenii sunt grădinarii legendari ai Clujului, care îi aprovizionau pe orășeni cu legume și zarzavaturi proaspete, vin, murături, lapte sau alte bunătăţi, obţinute în propriile gospodării cu grădini cultivate cu dragoste și înțelepciune.

Cluj24.ro a stat de vorbă cu avocatul Bányai József, un „hoştezean sută la sută”, cum mândru se declară el, pentru a afla informații despre această misterioasă comunitate. Bányai József este și iniţiatorul unui muzeu dedicat memoriei acestei comunităţi.

Cluj24.ro: De unde vine denumirea de „hoștat”?

Bányai József: Numele „hoștat” vine din Evul Mediu, atunci când s-a și format Clujul medieval, cu zidurile de împrejmuire și celelalte. Dincolo de ziduri, s-a așezat atunci o populație de origine săsească prigonită de invaziile tătărăști și turcești din acea perioadă.

Cu timpul, această populație s-a amestecat sau a fost decimată de incursiunile otomane sau tătare. Mai apoi, s-a produs o modificare a componenței etnice, în sensul că au venit mai mulți maghiari, mai multe persoane din zona actuală a Sălajului, a Câmpiei Transilvaniei, inclusiv din Secuime.

Acestea, în proporție foarte mare, erau o populație maghiară. Revenind la întrebare, cel mai probabil „hoștat” provine dintr-un termen săsesc pentru suburbie, „hoffstadt”, devenit în maghiară „hóstát”.

Foto: Deak Fery

Este și o componență slavă, respectiv bulgară, în structura acestei comunități?

Da, și una foarte mare! Ne referim, în principal, la îndeletnicirea hoștezenilor: agricultura. Până în secolul al XIX-lea, hoștezenii au practicat o agricultură extensivă. Terenurile erau suficiente, se aflau în apropierea orașului, piața de desfacere era în regulă.

Însă de la bulgarii care trăiau pe atunci în Cluj, ei au preluat tehnicile pentru o agricultură intensivă. Hoștezenii nu s-au născut cu această știință, ci au învățat-o de la alții mai buni ca ei. După plecarea bulgarilor, ei au devenit principalii furnizori ai pieții, pentru că aveau știința agriculturii intensive, iar concurență nu era.

Foto: Muzeul hoștezenilor

„La marginile Clujului, trăiește retras, în modestie, un popor chibzuit, muncitor, gospodar: hoștezenii. În zonele Hídelve și Kétvízközi, în părți ale străzilor Maghiară și Honved, precum și răspândiți pe strada Pietroasa, azi hoștezenii înconjoară complet orașul din sud până în nord est”.

Sandor Gabor (1920 – 19477)

Casă de hoștezean, pe lista demolărilor din perioada comunistă. Foto: Muzeul hoștezenilor

Unde era localizată populația hoștezeană?

În afara zidurilor medievale ale oraşului, în prelungirea principalelor străzi ale acestuia, unde au fost întemeiate gospodării sau ferme, considerate drept „cămara” Clujului. În documentele de limbă maghiară din secolele XVI – XIX, aceste domenii apar sub denumirea colectivă de „Hóstát”.

Aici includem zone periferice situate la estul, nord-estul şi nord-vestul vechiului Cluj: Hídelve (str. Horea, str. Decebal, Piața Gării), Kétvízközi (str. Someșului, str. Galați, str. Gheorghe Lazăr, str. Paris, str. Scorțarilor, str. Mărășești), zona Külső-Közép (Calea Dorobanților, str. Traian Moșoiu, str. bld. N. Titulescu, str. A. Suciu, str. Pitești, str. Petofi Sandor), Külső-Magyar (bld. 21 Decembrie 1989, str. Buftea, str. Crinului, str. Iazului) şi Monostori Hóstát.

Vorbim de cartierele Mărăşti, Dâmbul Rotund, Iris, Bulgaria şi zona Grădini-Mănăştur. Excepție face Calea Turzii, unde terenul nu era tocmai bun pentru agricultură. Desigur că, în timp, hoștezenii s-au retras, inclusiv din Mănăștur, pentru că orașul s-a dezvoltat.

Foto: via Torok Andrei Robert

Până în secolul al XIX-lea, pe strada Horea de astăzi, erau terenuri agricole bune aparținând hoștezenilor. Acea zonă se numește și astăzi Hídelve, adică „zona de dincolo de pod”. Era un pod mare, care mai există și astăzi, și care face legătura dintre Piața Mihai Viteazu și strada Horea.

Dar după construirea căii ferate, și această stradă, Horea, a fost expropiată, iar hoștezenii s-au mutat mai încolo, mai spre exterior. Cam așa s-a mutat comunitatea hoștezenilor. În funcție de cum se transforma orașul, treptat-treptat, cu excepția Căii Turzii, și comunitatea hoștezenilor s-a mutat dincolo de zona urbanizată. Pentru că acolo avea destul teren pentru a-și întemeia o gospodărie mare.

Ce s-a întâmplat după venirea comunismului, în 1945?

A început declinul comunității hoștezenilor. Pentru că industrializarea și colectivizarea au dus la pauperizarea acestei comunități. Terenurile au fost luate fără nicio despăgubire, iar cei care voiau să-și lucreze pământurile, cât de cât, erau obligați să intre în CAP-uri.

Foto: Muzeul hoștezenilor

Din păcate, tineretul a fost sfătuit de către părinți, văzând condițiile care erau la acea vreme, să învețe o meserie. Pentru că, practic, comunitatea hoștezenilor nu mai avea un viitor în acel sistem. Și uite așa, tineretul s-a orientat spre industrie.

În agricultură au rămas doar bătrânii. Important e că, până la urmă, comunitatea hoștezeană, cu toate consecințele nefaste ale colectivizării și ale industrializării, și-a păstrat, cumva, coeziunea.

Foto: Muzeul hoștezenilor

Asta ce înseamnă?

În mod paradoxal, chiar comunismul le-a adus o anumită bunăstare hoștezenilor. Ei au acoperit, în zona alimentară, lipsa de mărfuri din acea perioadă: legume și zarzavaturi proaspete, culese din grădinile proprii.

Dar ce s-a întâmplat în perioada anilor ’70- ’80? E adevărat că multe familii de hoștezeni s-au sinucis din cauza faptului că au fost desproprietăriți?

Da, e adevărat. Sistematizarea propriu-zisă a început în anii ’70. Cea din anii ’60 n-a fost atât de severă pentru că nu a atins multe familii hoștezene. În schimb, în a doua perioadă, respectiv perioada din anii ’70 – ’80, sistematizarea a ajuns la os, în sensul în care au fost expropiate casele și terenurile hoștezenilor.

Foto: Muzeul hoștezenilor

Din păcate, sistemul comunist din acele vremuri era foarte dur. În sensul următor: suma maximală care se dădea pentru construcțiile expropiate era de 80.000 de lei, iar dacă omul, hoștezeanul, era CAP-ist, nu primea nimic. Iar dacă nu era CAP-ist, fiind totuși hoștezean, a primit o despăgubire de 2,50 lei pe metrul pătrat.

Comparativ, în acea perioadă, o Dacie 1300 era 70.000 de lei, pentru care trebuia să aștepți câțiva ani. Iar dacă voiai să cumperi Dacia la liber, te duceai la Oser și o cumpărai undeva la 130.000 -150.000 de lei. V-am dat acest exemplu ca să vedeți care era consecința clară a sistematizării comuniste.

A fost o pauperizare a acestei comunități. Mulți și-au văzut visurile terminate și și-au pus capăt vieții! Da, a fost un fenomen, nu chiar un fenomem în masă, dar a fost un fenomen. Cum s-ar spune, spuma hoștezenilor s fost pusă la pământ! Au rămas din fericire celelalte zone, mă refer la cartierele Bulgaria, Iris, Dâmbu Rotund, care n-au fost atinse de sistematizare. Ca atare, comunitatea hoștezenilor a supraviețuit cu bine.

Cam câte familii de hoștezeni mai trăiesc acum în Cluj?

Sunt în jur de 200-300 de familii. Ideea era ca hoștezeanul să se însoare cu o hoștezeancă, și invers. Nu numai pentru a se păstra intacte terenul sau averea, dar așa era obicieiul. Ei nu se amestecau cu ceilalți locuitori ai Clujului. Pur și simplu așa era tradiția. Reamintesc că oamenii ăștia au venit din zonele rurale ale Ardealului. Aveau niște reguli pe care nu le-au încălcat. În timp, s-au mai schimbat.

Înțeleg că hoștezenii nu se considerau țărani. E adevărat?

Daaaa! Ei se considerau meseriași! Sau un fel de cunoscători foarte apropiați pământului.

Dumneavoastră vă considerați hoștezean?

Hoștezean sută la sută.

În documentările pe care le-am făcut despre comunitatea hoștezenilor, se spune că, în ultima perioadă, s-a transformat, s-a dat cu „modernismul”. E adevărat?

Este un proces firesc. Și s-ar fi întamplat oricum, doar un pic mai lent. Comunitatea este de mult urbanizată. Nu este așa tradiționalistă ca la țară. Pe hoștezeni i-a atins modernismul. N-au dispărut, doar s-au transformat în alți oameni. Cum am fost și eu, de exemplu. Soția mea nu e hoștezeancă. Dar ea respectă tradițiile hoștezenilor, deși e de altă proveniență. Eu, de exemplu, n-am îmbrăcat straiele de hoștezean niciodată. Am încercat să iau o dată cizmele bunicului meu, însă doar atât.

Dacă ar fi să vă referiți la hoștezeni, în câteva cuvinte, ce ați spune despre ei?

Sunt oameni harnici, curați și de cuvânt.

Bányai József, un hoștezean 100 %. Foto: Tudor Știrbu

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger




Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

ACTUALITATE

Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni

Publicat

În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

Sabău („U” Cluj), înainte de meciul cu Slobozia: Sperăm ca terenul să ne PERMITĂ să jucăm fotbal

Publicat

Ioan Ovidiu Sabău, U Cluj

Universitatea Cluj o va întâlni, sâmbătă, 5 octombrie, de la ora 16.45 la Clinceni, pe Unirea Slobozia, într-un meci din etapa a 12-a a Superligii de fotbal. Antrenorul clujenilor, Ioan Ovidiu Sabău, și-a exprimat, printre altele, îngrijorarea legat de calitatea gazonului.

„Meci fizic, cu o echipa bine organizată, care va alerga mult. Sperăm ca terenul să ne permită să jucăm fotbal. Arată bine, am înțeles că este un joc sâmbătă dimineața, înainte de jocul nostru, sper să fi fost informat bine. Dimineața se joacă liga a II-a și noi jucăm după-amiază.

Să vedem cum vom aborda jocul. Indiferent, mi-a plăcut această săptămână, reacția jucătorilor, concentrarea, starea lor de spirit, analiza pe care am făcut-o, intervențiile lor. E clar că și ei sunt afectați și nu au digerat nici ei bine această înfrângere și jocul pe care l-am prestat la Iași.

Sabău („U” Cluj), înainte de meciul cu Slobozia: Sperăm ca terenul să ne PERMITĂ să jucăm fotbal

Jucătorii nu trebuie să-și piardă încrederea, pentru că noi am arătat bine. Nu am ajuns acolo întâmplător, pe primul loc. Am demonstrat și prin joc, prin punctele pe care le-am făcut, că merităm să fim acolo. Majoritatea oamenilor de sport, antrenori și așa mai departe, clar au spus că pe merit, suntem o echipă bună și suntem pe primul loc. Depinde de noi dacă vrem să continuăm, sau, atunci când lucrurile merg bine, nu mai reușim să ne reîncărcăm, să o luăm de la capăt, sa fim iarăși o echipă puternică, dinamică, să jucăm foarte repede, să alergăm, că nu se poate fără să alergi în sportul de performanță”.

„Eu azi am aflat de teren, dar am înțeles că se prezintă bine și putem să jucăm fotbal, că noi asta încercăm. Cred că și televiziunile și cei responsabili ar trebui să fie preocupați de cum arată un teren de fotbal și acolo ar trebui să se investească foarte mult, pentru că e foarte important ce privește publicul și spectatorii să nu privească mizerie, terenuri fără iarbă și așa mai departe. Ar trebui mult mai mult investit în terenurile de joc, unde să fie un joc de calitate, să putem juca fotbal”, a declarat Sabău.

 

Citește mai departe

CULTURA

Capul Sfântului Apostol Toma, adus prima oară la Cluj-Napoca din insula grecească Patmos. Clujenii, chemați să se închine

Publicat

toma

Capul Sfântului Apostol Toma, unul dintre cei 12 apostoli ai Mântuitorului Iisus Hristos, părticele din moaștele Sfântului Luca al Crimeei și moaște ale Sfântului Ierarh Nectarie de la Eghina vr fi aduse la sfârșitul săptămânii la Cluj-Napoca și expuse la Parohia „Sfântul Apostol Toma” din cartierul Mărăști din Cluj‑Napoca. Capul Sfântului Apostol Toma provine din insula grecească Patmos.

Delegația greacă, condusă de mitropolitul Pantelimon de Veria, Nausa și Kampania soseşte sâmbătă, 5 octombrie, iar moaștele vor fi expuse în biserică, spre închinarea credincioșilor, începând cu ora 17:00, până marți, 8 octombrie.

Duminică, 6 octombrie, Sfânta Liturghie va fi săvârșită de mitropolitul Clujului, Andrei, și mitropolitul Pantelimon, înconjurați de un sobor de preoți și diaconi.

Moment istoric

„Prezența capului Sfântului Apostol Toma, ocrotitorul bisericii noastre, este un moment istoric, o ocazie rară și binecuvântată. El este simbolul celor care caută adevărul cu inima sinceră și găsesc credința în Hristos Cel înviat.

Îi așteptăm cu drag pe toți credincioșii să ni se alăture în rugăciune atât la slujbele speciale, cât și în momentele de reculegere din biserica noastră, care va fi deschisă nonstop în această perioadă”, a spus preotul paroh Marius Goga.

Apostolul Toma este unul dintre cei 12 apostoli ai luii Iisus Hristos.

Moaștele sunt aduse la Cluj-Napoca având binecuvântarea PF Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, și a Înaltpreasfinţitului Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului.

Sfântul Apostol Toma este sărbătorit în 6 octombrie în calendarul ortodox.

Sursa: Radio Renașterea

Citește mai departe

EVENIMENT

Directorul Casei de Pensii Cluj: Sunt părinți care au cumpărat vechime în muncă pentru copii. Câte contracte sunt în județ

Publicat

De

Casa de Pensii Cluj

La Cluj există situații în care părinții au cumpărat vechime în muncă pentru copiii plecați din țară. Sunt bani bine investiți, având în vedere că vechimea se poate cumpăra de la vârstă de 18 ani, însă aceste contracte de asigurări sociale presupun costuri mari, pe care și le permit doar cei cu „dare de mână”.

Începând din luna septembrie a acestui an, Legea 360 a vent cu noi condiții pentru cei care doresc să cumpere vechime în muncă.

Directorul Casei de Pensii Cluj: Sunt părinți care au cumpărat vechime în muncă pentru copii. Câte contracte sunt în județ

„Cumpărarea de vechime” presupune, practic, încheierea unui contract de asigurări sociale.

”Contractul de asigurări sociale este un contract facultativ încheiat cu Casa de Pensii, de oricine dorește, în vederea completării venitului asigurat.

El a fost reglementat încă de pe Legea 19 din 2001. Înainte de ianuare 2018, vechimea dobândită ca urmare a încheierii acestui contract era folosită la orice categorie de pensie. Era stagiu de cotizare, indiferent de categoria de pensie pe care o solicita titularul”, a declarat pentru Cluj24.ro directorul Casei de Pensii Cluj, Mariana Nicoleta Sălciuan.

Citește și: Condițiile pentru pensia ANTICIPATĂ, potrivit noii legi. Directorul Casei de Pensii Cluj: Sunt mult mai “blânde”

Începând cu ianuarie 2018, odată cu modificarea Codului Fiscal, însă, vechimea realizată ca urmare a încheierii unui contract de asigurare se folosește exclusiv la pensie pentru limită de vârstă.

”Acesta este motivul pentru care, în cazul pensiei anticipate, pentru cel care are un contract de asigurare socială încheiat după data de 1 ianuarie 2018, acea perioadă nu constituie stagiu de cotizare contributiv.

Dar pot să existe persoane care să aibă încheiat contract de asigurare anterior datei de 1 ianuarie 2018, înainte de modificarea legislativă, care constituie stagiu de cotizare contributiv pentru pensie anticipată. De asemenea pentru pensie de invaliditate, în situația în care este contractul încheiat anterior datei de 1 ianuarie 2018”, a precizat Mariana Nicoleta Sălciuan.

Vechime în muncă se poate cumpăra de la vârsta de 18 ani

Sunt situații la Cluj în care părinți care au copii plecați în alte țări au cumpărat vechime în muncă pentru aceștia

„Părinții erau mai interesați să aibă copilul o vechime. Măcar la limită de vârstă să aibă o pensie, fiind singurul copil al lor. De aceea au vrut să aibă încheiat un contract de asigurare, să cumpere vechime, să aibă vechime pe viitor, pentru a putea să aibă un beneficiu la limită de vârstă”, a spus directorul Casei de Pensii Cluj.

Dar numărul celor care au încheiat contracte pentru copiii lor nu este mare și, în general, nu sunt foarte multe persoane care au cumpărat vechime în muncă la Cluj.

Până acum au încheiat astfel de contracte puțin peste 680 de persoane și asta pentru că suma e foarte mare.

Aceasta reprezintă, practic, 25% din minimul brut pe țară pe lună, iar o persoană fără venituri, care ar avea nevoie, nu și-o permite.

„De regulă, cine își cumpăra vechime pe veche Ordonanță 163, erau cetățenii români care erau plecați din țară, aveau stagiu de cotizare aici și nu făceau, cu toate vechimile adunate, 15 ani. Și atunci ei optau pentru varianta de a-și cumpăra un an, doi, trei sau cinci.

Sau au fost situații în care, cu toată vechimea, nu făceau stagiu complet de cotizare și își mai cumpărau o lună, sau mai multe, sau un an, în funcție de cât era nevoie să facă stagiu complet de cotizare pentru a beneficia de o categorie de pensie, în speță de pensie de limită de vârstă”, a declarat Mariana Nicoleta Sălciuan.

Dar cele mai întâlnite situații au fost ale celor care aveau reducere pe grupe de muncă și nu făceau stagiul complet de cotizare.

Condițiile pentru a cumpăra vechime în muncă conform noii legi

Posibilitatea de a cumpăra vechime în muncă a fost reglememntată de Ordonanța 163.

Aceasta, a explicat directorul Casei de Pensii Cluj, și-a încetat aplicabilitatea la data de 31 august 2024, iar acest lucru s-a întâmplat pentru că a intrat în vigore Legea 360, care are prevăzut în cuprinsul ei posibilitatea cumpărării de vechime.

”Conform noii legi, poți să închei contract de asigurare și pe viitor, dar există niște condiții.

Vechimea se poate cumpăra pe o perioadă de maxim șase ani, iar suma minimă care trebuie înscrisă în contractul de asigurare este salariul minim brut pe țară ganatat în plată pentru luna și anul în care se încheie contractul de asigurare”, a explicat directorul Casei de Pensii Cluj.

Plata se poate face în tranșe lunare sau într-o singură tranșă direct la caseria Casei de Pensii Cluj sau prin virament, în contul instituției deschis la Trezorerie.

Persoana care încheie contractul de asigurare trebuie să îndeplinească și următoarele condiții:

  • să nu aibă vârsta standard de pensionare
  • perioada pentru care cumpără vechimea să nu se suprapună cu o altă perioadă în care a avut un contract de muncă sau un raport de serviciu, indiferent dacă era în România sau într-o altă țară cu care România are încheiate convenții de reciprocitate a stagiilor de cotizare
  • dacă avea PFA – pentru că sunt situații în care, fiind persoana fizică autorizată, în funcție de legislație și de veniturile realizate, persoana era obligată să-și plătească contribuția de asigurări sociale de stat.

 

 

Citește mai departe

ECONOMIE

Dragoș Damian: Dezbaterile economice organizate de DWNT în cadrul Herbstfest, cel mai important eveniment de afaceri al toamnei

Publicat

Dragos Damian olimpici

CEO Terapia, Dragoș Damian, salută din toată inima organizarea de către DWNT – Clubul de afaceri al Transilvaniei de Nord vorbitor de limba germană – a celor doua dezbateri pe teme economice: “Romania – cum putem deveni o economie și o industrie de export?” și “Învățământul dual academic – motor de creștere in economie” care vor avea loc, vineri, în Aula Magna a UBB Cluj-Napoca.

”Sunt doua teme actuale atât pentru județul Cluj cât si pentru regiunea Transilvania, o regiune care s-a dezvoltat economic puternic grație inclusiv a investitorilor industriali din Germania.

Ca reprezentant al celui de-al treilea mare exportator al județului Cluj, al unuia dintre membrii fondatori al clusterului de învățământ dual clujean și al unei companii care colaborează în producția industrială cu nume mari din ingineria germană precum Uhlmann, Bausch & Stroebel și alții, regret nespus că nu am putut răspunde invitației de participa la discuții.

Învățăminte de la companiile germane

Cred ca este extrem de important să învățăm din experiența lideriilor unor companii germane atunci când vorbim despre exporturi – Germania are un excedent enorm de balanța comerciala – sau despre formarea resursei umane calificate si specializate, încă din timpul învățământului profesional si universitar – se știe ca Germania formează generații excepționale de lucrători in industrie, nu degeaba vorbim de “german engineering”, care a devenit un generic pentru performanța, eficiența si calitate.

Putem învăța foarte multe de la companiile germane in ceea ce privește dezvoltarea resursei umane, pentru a stopa problema furtului în masă de angajați de către companiile care nu investesc în nici o formă de educație.

În același timp România se confruntă în continuare cu fenomenul de brain-drain și de export de brațe de muncă, în loc să exporte produse fabricate în județ cu valoare adăugată.

Iar despre deficitul de balanța comercială nici nu are rost sa mai pomenim, el depășește 10% din PIB, fiind mult mai periculos decât deficitul bugetar sau cel de cont curent.

Soluții pentru tânăra generație

Așadar, cele doua teme, creșterea ponderii exporturilor pentru a reduce deficitul de balanța comerciala a României și implicarea companiilor in extinderea învățământului dual sunt teme de mare interes care nu trebuie ratate.

Poate că din aceste dezbateri se pot naște niște soluții pentru a atrage tânăra generatie către profesiile din producția industrială, a reține elevii și studenții care au beneficiat de bursa la angajatorul care a plătit-o, a remunera angajații companiilor care predau elevilor și studenților în învățământ dual și a penaliza companiile care nu investesc în învățământ dual si fură angajați.

Desigur, va fi util sa se prezinte experiența Germaniei in combaterea muncii la negru, care este omniprezentă în România.

Felicitări DWNT pentru organizarea celor doua dezbateri economice si, desigur, urarea ca Herbstfest să fie și un succes de distracție si relaxare”, a spus Damian.

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate

Știri din Alba

Publicitate
Publicitate
Publicitate

Parteneri Alba24.ro , România24.ro, Ardeal24.ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Cluj24.ro powered by MEDIA CLUJ24 SRL Cluj Napoca & INDEPENDENT MEDIA Alba Iulia. Cluj24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax