ACTUALITATE
SPECIAL / Hoștezenii: harnici, curați, oameni de cuvânt. Incursiune în istoria unei misterioase comunități din Cluj

Hoștezenii. Cine sunt ei? De unde au venit? De unde le vine numele? Cu ce se ocupau? Ce s-a întâmplat cu ei în timpul regimului comunist? Câți mai trăiesc acum la Cluj? Sunt întrebări la care cluj24.ro încearcă să răspundă în textul de mai jos.
Hoştezenii sunt grădinarii legendari ai Clujului, care îi aprovizionau pe orășeni cu legume și zarzavaturi proaspete, vin, murături, lapte sau alte bunătăţi, obţinute în propriile gospodării cu grădini cultivate cu dragoste și înțelepciune.
Cluj24.ro a stat de vorbă cu avocatul Bányai József, un „hoştezean sută la sută”, cum mândru se declară el, pentru a afla informații despre această misterioasă comunitate. Bányai József este și iniţiatorul unui muzeu dedicat memoriei acestei comunităţi.
Cluj24.ro: De unde vine denumirea de „hoștat”?
Bányai József: Numele „hoștat” vine din Evul Mediu, atunci când s-a și format Clujul medieval, cu zidurile de împrejmuire și celelalte. Dincolo de ziduri, s-a așezat atunci o populație de origine săsească prigonită de invaziile tătărăști și turcești din acea perioadă.
Cu timpul, această populație s-a amestecat sau a fost decimată de incursiunile otomane sau tătare. Mai apoi, s-a produs o modificare a componenței etnice, în sensul că au venit mai mulți maghiari, mai multe persoane din zona actuală a Sălajului, a Câmpiei Transilvaniei, inclusiv din Secuime.
Acestea, în proporție foarte mare, erau o populație maghiară. Revenind la întrebare, cel mai probabil „hoștat” provine dintr-un termen săsesc pentru suburbie, „hoffstadt”, devenit în maghiară „hóstát”.
Foto: Deak Fery
Este și o componență slavă, respectiv bulgară, în structura acestei comunități?
Da, și una foarte mare! Ne referim, în principal, la îndeletnicirea hoștezenilor: agricultura. Până în secolul al XIX-lea, hoștezenii au practicat o agricultură extensivă. Terenurile erau suficiente, se aflau în apropierea orașului, piața de desfacere era în regulă.
Însă de la bulgarii care trăiau pe atunci în Cluj, ei au preluat tehnicile pentru o agricultură intensivă. Hoștezenii nu s-au născut cu această știință, ci au învățat-o de la alții mai buni ca ei. După plecarea bulgarilor, ei au devenit principalii furnizori ai pieții, pentru că aveau știința agriculturii intensive, iar concurență nu era.
Foto: Muzeul hoștezenilor
„La marginile Clujului, trăiește retras, în modestie, un popor chibzuit, muncitor, gospodar: hoștezenii. În zonele Hídelve și Kétvízközi, în părți ale străzilor Maghiară și Honved, precum și răspândiți pe strada Pietroasa, azi hoștezenii înconjoară complet orașul din sud până în nord est”.
Sandor Gabor (1920 – 19477)
Casă de hoștezean, pe lista demolărilor din perioada comunistă. Foto: Muzeul hoștezenilor
Unde era localizată populația hoștezeană?
În afara zidurilor medievale ale oraşului, în prelungirea principalelor străzi ale acestuia, unde au fost întemeiate gospodării sau ferme, considerate drept „cămara” Clujului. În documentele de limbă maghiară din secolele XVI – XIX, aceste domenii apar sub denumirea colectivă de „Hóstát”.
Aici includem zone periferice situate la estul, nord-estul şi nord-vestul vechiului Cluj: Hídelve (str. Horea, str. Decebal, Piața Gării), Kétvízközi (str. Someșului, str. Galați, str. Gheorghe Lazăr, str. Paris, str. Scorțarilor, str. Mărășești), zona Külső-Közép (Calea Dorobanților, str. Traian Moșoiu, str. bld. N. Titulescu, str. A. Suciu, str. Pitești, str. Petofi Sandor), Külső-Magyar (bld. 21 Decembrie 1989, str. Buftea, str. Crinului, str. Iazului) şi Monostori Hóstát.
Vorbim de cartierele Mărăşti, Dâmbul Rotund, Iris, Bulgaria şi zona Grădini-Mănăştur. Excepție face Calea Turzii, unde terenul nu era tocmai bun pentru agricultură. Desigur că, în timp, hoștezenii s-au retras, inclusiv din Mănăștur, pentru că orașul s-a dezvoltat.
Foto: via Torok Andrei Robert
Până în secolul al XIX-lea, pe strada Horea de astăzi, erau terenuri agricole bune aparținând hoștezenilor. Acea zonă se numește și astăzi Hídelve, adică „zona de dincolo de pod”. Era un pod mare, care mai există și astăzi, și care face legătura dintre Piața Mihai Viteazu și strada Horea.
Dar după construirea căii ferate, și această stradă, Horea, a fost expropiată, iar hoștezenii s-au mutat mai încolo, mai spre exterior. Cam așa s-a mutat comunitatea hoștezenilor. În funcție de cum se transforma orașul, treptat-treptat, cu excepția Căii Turzii, și comunitatea hoștezenilor s-a mutat dincolo de zona urbanizată. Pentru că acolo avea destul teren pentru a-și întemeia o gospodărie mare.
Ce s-a întâmplat după venirea comunismului, în 1945?
A început declinul comunității hoștezenilor. Pentru că industrializarea și colectivizarea au dus la pauperizarea acestei comunități. Terenurile au fost luate fără nicio despăgubire, iar cei care voiau să-și lucreze pământurile, cât de cât, erau obligați să intre în CAP-uri.
Foto: Muzeul hoștezenilor
Din păcate, tineretul a fost sfătuit de către părinți, văzând condițiile care erau la acea vreme, să învețe o meserie. Pentru că, practic, comunitatea hoștezenilor nu mai avea un viitor în acel sistem. Și uite așa, tineretul s-a orientat spre industrie.
În agricultură au rămas doar bătrânii. Important e că, până la urmă, comunitatea hoștezeană, cu toate consecințele nefaste ale colectivizării și ale industrializării, și-a păstrat, cumva, coeziunea.
Foto: Muzeul hoștezenilor
Asta ce înseamnă?
În mod paradoxal, chiar comunismul le-a adus o anumită bunăstare hoștezenilor. Ei au acoperit, în zona alimentară, lipsa de mărfuri din acea perioadă: legume și zarzavaturi proaspete, culese din grădinile proprii.
Dar ce s-a întâmplat în perioada anilor ’70- ’80? E adevărat că multe familii de hoștezeni s-au sinucis din cauza faptului că au fost desproprietăriți?
Da, e adevărat. Sistematizarea propriu-zisă a început în anii ’70. Cea din anii ’60 n-a fost atât de severă pentru că nu a atins multe familii hoștezene. În schimb, în a doua perioadă, respectiv perioada din anii ’70 – ’80, sistematizarea a ajuns la os, în sensul în care au fost expropiate casele și terenurile hoștezenilor.
Foto: Muzeul hoștezenilor
Din păcate, sistemul comunist din acele vremuri era foarte dur. În sensul următor: suma maximală care se dădea pentru construcțiile expropiate era de 80.000 de lei, iar dacă omul, hoștezeanul, era CAP-ist, nu primea nimic. Iar dacă nu era CAP-ist, fiind totuși hoștezean, a primit o despăgubire de 2,50 lei pe metrul pătrat.
Comparativ, în acea perioadă, o Dacie 1300 era 70.000 de lei, pentru care trebuia să aștepți câțiva ani. Iar dacă voiai să cumperi Dacia la liber, te duceai la Oser și o cumpărai undeva la 130.000 -150.000 de lei. V-am dat acest exemplu ca să vedeți care era consecința clară a sistematizării comuniste.
A fost o pauperizare a acestei comunități. Mulți și-au văzut visurile terminate și și-au pus capăt vieții! Da, a fost un fenomen, nu chiar un fenomem în masă, dar a fost un fenomen. Cum s-ar spune, spuma hoștezenilor s fost pusă la pământ! Au rămas din fericire celelalte zone, mă refer la cartierele Bulgaria, Iris, Dâmbu Rotund, care n-au fost atinse de sistematizare. Ca atare, comunitatea hoștezenilor a supraviețuit cu bine.
Cam câte familii de hoștezeni mai trăiesc acum în Cluj?
Sunt în jur de 200-300 de familii. Ideea era ca hoștezeanul să se însoare cu o hoștezeancă, și invers. Nu numai pentru a se păstra intacte terenul sau averea, dar așa era obicieiul. Ei nu se amestecau cu ceilalți locuitori ai Clujului. Pur și simplu așa era tradiția. Reamintesc că oamenii ăștia au venit din zonele rurale ale Ardealului. Aveau niște reguli pe care nu le-au încălcat. În timp, s-au mai schimbat.
Înțeleg că hoștezenii nu se considerau țărani. E adevărat?
Daaaa! Ei se considerau meseriași! Sau un fel de cunoscători foarte apropiați pământului.
Dumneavoastră vă considerați hoștezean?
Hoștezean sută la sută.
În documentările pe care le-am făcut despre comunitatea hoștezenilor, se spune că, în ultima perioadă, s-a transformat, s-a dat cu „modernismul”. E adevărat?
Este un proces firesc. Și s-ar fi întamplat oricum, doar un pic mai lent. Comunitatea este de mult urbanizată. Nu este așa tradiționalistă ca la țară. Pe hoștezeni i-a atins modernismul. N-au dispărut, doar s-au transformat în alți oameni. Cum am fost și eu, de exemplu. Soția mea nu e hoștezeancă. Dar ea respectă tradițiile hoștezenilor, deși e de altă proveniență. Eu, de exemplu, n-am îmbrăcat straiele de hoștezean niciodată. Am încercat să iau o dată cizmele bunicului meu, însă doar atât.
Dacă ar fi să vă referiți la hoștezeni, în câteva cuvinte, ce ați spune despre ei?
Sunt oameni harnici, curați și de cuvânt.
Bányai József, un hoștezean 100 %. Foto: Tudor Știrbu
Urmăriți Cluj24.ro și pe Google News
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

POLITICA
AUR depune moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan: NU suntem de acord cu tăierea veniturilor pentru români

Comunicat de presă: AUR va depune moțiune de cenzură împotriva guvernului Bolojan. Ne opunem categoric pachetului de măsuri fiscale care înseamnă austeritate pentru români și menținerea privilegiilor pentru camarila politică.
În timp ce Guvernul impune tăieri de venituri, îngheață salarii, impozitează pensii și crește TVA la alimente, energie, locuințe și cărți, refuză în mod ipocrit să taxeze corect jocurile de noroc, să taie pensiile speciale și veniturile nesimțite sau să reducă risipa bugetară.
„Ni se cere nouă tuturor românilor să plătim nota de plată pentru excesele și risipa pe care le-au făcut guvernele compuse din trei partide. Acele trei partide plus, mai din urmă, al patrulea, exact partidele care susțin această coaliție, ar fi trebuit în primul rând să își asume vina morală pentru ceea ce s-a întâmplat și să-i pedepsească pe cei vinovați. (…) Se vorbește prea puțin despre reducerea risipei. Ca un exemplu, trebuie să spunem că în fiecare an, pe proiectele de investiții cu care s-a lăudat guvernul Ciolacu și guvernul Ciucă, au loc majorări ale costurilor contractelor deja semnate de peste 1% din PIB, de peste 20 de miliarde de lei. Deci în fiecare an, Guvernul acceptă modificări ale costurilor contractelor de investiții cu minim 20 de miliarde de lei”, a declarat profesorul Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR.
Guvernele PSD-PNL-UDMR au dus România în criză și acum Bolojan vrea să scoată banii din buzunarele românilor simpli, nu din cele ale hoților cu contracte umflate. Exemplul Comarnic, podul de la Arad sau sectorul feroviar, toate arată aceeași realitate: se toacă miliarde din buget în timp ce românul este strâns cu ușa.
AUR a depus peste 200 de amendamente la legea austerității, toate ignorate de Guvern:
„Cele mai importante dintre ele pe care le menționez sunt suspendarea subvențiilor către partidele politice până când deficitul bugetar va atinge 3% din PIB, conform prevederilor din Legea Responsabilității Fiscal-Bugetare și din Tratatul de la Maastricht; suspendarea, de asemenea, a sumelor forfetare și a celorlalte beneficii extrasalariale pentru parlamentari, până la atingerea aceluiași prag de 3% din deficitul bugetar; menținerea cotei foarte reduse de TVA la 5% pentru cărți și manuale școlare, pentru lemne de foc, pentru energie; de asemenea menținerea cotei de 9% pentru toate alimentele; menținerea calității de asigurat pentru soț și/sau soție în perioada creșterii copilului; neimpozitarea pensiilor de natură contributivă; impozitarea la tot ce depășește peste 3.000 de lei pentru pensiile necontributive, pensiile speciale; de asemenea menținerea cotei de 2,25% pentru IMM-uri la contribuții și creșterea treptată a impozitului pe dividende pentru persoane fizice de la 8% la 10%, de la 10% la 12%, în 2026 10%, în 2027 12% iar pentru acest an menținerea la 8%. Toate aceste amendamente au venit din zona sindicală, din zona asociațiilor de pensionari, societate civilă în sens larg, toate au fost preluate, depuse de către parlamentarii noștri, evident că fără rezultat”, a subliniat Petrișor Peiu.
Puterea refuză tăierea privilegiilor și lovește în mame, pensionari și mediul privat. În fața acestei trădări, AUR nu poate sta deoparte.
„Avem astăzi, pe lângă codul roșu de caniculă, un cod multicolor din punct de vedere politic, de austeritate pentru românii simpli care muncesc sau ar trebui să se bucure de o pensie decentă. Dar dacă după 5 ani de zile în care cel puțin bucureștenilor ni s-a livrat sloganul: a venit apa caldă, a venit, dar este rece, astăzi președintele Nicușor Dan ne livrează un alt slogan: nu va crește TVA-ul în mandatul meu, dar îl mărim de la 5 la 11, de la 9 la 11 sau de la 19 la 21. În fața acestei trădări, AUR își va face datoria de partid de opoziție și va face toate demersurile posibile pentru depunerea unei moțiuni de cenzură împotriva guvernului condus de domnul Ilie Bolojan. (…) Grupurile parlamentare AUR au pregătit textul moțiunii de cenzură. Avem semnăturile parlamentarilor noștri, avem o parte din semnăturile colegilor din opoziție, de la partidul SOS, de la Partidul Oamenilor Tineri, de la parlamentari neafiliați și așteptăm pe fiecare parlamentar care consideră că măsurile asumate astăzi de guvern sunt împotriva românilor, să vină să semneze moțiunea și să voteze împotriva acestui guvern. Facem apel la fiecare parlamentar, indiferent de partidul din care provine, să-și asculte în aceste zile alegătorii și nu doar șefii de partid, pentru că alegătorii sunt cei care i-au trimis în Parlament pentru a legifera în favoarea lor. Și astăzi, prin acceptarea măsurilor asumate de guvernarea Nicușor Dan-Bolojan, parlamentarii care nu vor reacționa la acest demers, sunt doar niște trădători ai celor care i-au votat”, a declarat Mihai Enache, liderul deputaților AUR.
Cerem fiecărui parlamentar care nu vrea să fie complice la sărăcirea poporului să semneze moțiunea. Cine nu o face, devine complice.
„Moțiunea pleacă de la niște lucruri foarte simple. Nu putem lua nici măcar un leu, nici 5 lei, nici 10 lei, de la pensionarii cu niște pensii de 3.000 de lei, care sunt, de fapt, niște pensii de supraviețuire, fără să ne atingem de pensiile speciale. Nu putem lua nici măcar un leu de la mamele care își cresc copiii, fără să ne atingem de veniturile uriașe, salarii de zeci de mii de euro, de la directori, directorași din diverse instituții care n-au nicio altă calitate în afară de aceea de membru de partid. Nu putem taxa suplimentar nici cu 1% mediul privat de afaceri, fără să ne atingem de sutele și sutele de instituții inutile, pline de angajați pe pile politice, atât din administrația centrală cât și din cea locală”, a conchis Mihai Enache.
AUR cere eliminarea sinecurilor, reducerea risipei și apărarea celor care muncesc sau au contribuit toată viața la bugetul de stat. Nu vom permite ca românii cinstiți să plătească pentru corupția și incompetența PNL-PSD-USR-UDMR!

Deşi furtuna de luni seara din Cluj-Napoca a fost de scurtă durată, a creat deranj pe Splaiul Independenţei, unde un copac din partea laterală a Parcului Mare a fost doborât de vânt, a căzut pe carosabil şi a blocat o bandă de circulaţie şi linia de tramvai. Pompierii şi Poliţia curăţă zona, potrivit Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Cluj.
Ştire în curs de actualizare.
EVENIMENT
Avioane, trenuri şi automobile. „U” Cluj va juca 7 din următoarele 8 meciuri în deplasare!

Universitatea Cluj s-a întors din cantonamentul austriac, unde a jucat patru meciuri: o victorie cu FC Amstetten (Austria, liga a doua, scor 2-1), şi trei înfrângeri cu echipe din Cehia (1-3 cu Sigma Olomouc, 2-5 cu campioana Slavia Praga şi 1-4 cu Liberec).
Antrenorul Ioan Ovidiu Sabău a spus de la începutul cantonamentului că rezultatele nu sunt o prioritate pentru echipa lui, principalele obiective fiind o „încărcare fizică” bună, evitarea accidentărilor şi integrarea pe cât posibilă a jucătorilor noi din lot.
TOT PE DRUMURI
Echipa alb-negrilor s-a întors acasă, dar n-o să zăbovească prea mult pe la Cluj, pentru că o așteaptă o serie grea de meciuri, majoritatea în deplasare, din cauză că festivalul Untold ocupă stadionul Cluj Arena de la finalul lui iulie până aproape de prima jumătate din august.
Astfel, fotbaliştii lui Sabău se vor deplasa la meciurile din ţară cu avionul sau cu autocarul, iar suporterii după ei cu trenul, ori cu maşinile personale. Pentru Erevan, fanii şi-au luat deja bilete de avion de la Budapesta, iar aproximativ 100 dintre ei vor putea călători alături de jucători şi de staff, cu un charter închiriat.
PROGRAMUL LUI „U”
Metaloglobus Bucureşti – „U” Cluj în etapa I din Superliga – vineri, 11 iulie, ora 19
„U” Cluj – UTA (pe Cluj Arena) în etapa II din Superliga – sâmbătă, 19 iulie, ora 18:30 – bilete.
Ararat-Armenia – „U” Cluj, în preliminariile Conference League – joi, 24 iulie, ora 19
Universitatea Craiova – „U” Cluj, în etapa III din Superliga – luni, 28 iulie, ora 21:30
„U” Cluj – Ararat-Armenia (la Sibiu), în preliminariile Conference League (retur) – joi, 31 iulie, ora 20
FC Hermanstadt – „U” Cluj, în etapa IV din Superliga, weekendul 1-3 august
„U” Cluj – Petrolul (la Sibiu), în etapa V din Superliga, weekendul 8-10 august
Farul Constanţa – „U” Cluj, în etapa VI din Superliga, weekendul 15-17 august
Dacă trece de Ararat-Armenia, la programul Universităţii Cluj se vor mai adăuga alte două partide în Conference League (7 şi 14 august), care cel mai probabil vor fi tot în deplasare, la adversari acasă şi la Sibiu.
Apoi, următorul meci pentru „U” pe Cluj Arena ar fi cel cu Dinamo, din weekendul 22-24 august.
Citeşte şi:
Fanii lui U Cluj ar putea zbura în Armenia în acelaşi avion cu echipa!
Baza lui U, gata odată cu metroul? Era prioritatea nr. 1 în 2017.
sursa foto: Imagine creată cu Inteligenţa Artificială (AI)
EVENIMENT
Cât vor costa biletele de autobuz în Cluj şi de ce cresc preţurile. În Braşov, Oradea sau Timişoara sunt mai scumpe

Consiliul Local Cluj-Napoca a aprobat, luni, majorarea prețului biletului la transportul în comun practicat de CTP cu 20%, de la 3 lei o călătorie la 3,5 lei. În consecință, va creşte şi preţul abonamentelor, fiind vorba despre o actualizare cu rata inflației, nemodificată din 2022, potrivit autorităţilor. Noua măsură va intra în vigoare de la 1 august.
Viceprimarul Dan Tarcea a explicat că tariful de transport public nu este foarte scump la Cluj-Napoca, așa cum au susținut consilierii locali ai USR.
„Este o actualizare cu rata inflației care nu a mai fost făcută din 2022. Această actualizare a fost făcută la Alba Iulia, la Brașov, la București, la Constanța, la Craiova și la Iași.
Propunerea este de 3,5 lei pentru o călătorie, în timp ce Alba Iulia are 5 lei, Brașov – 5 lei, Iași – 4 lei, Oradea – 4 lei, Timișoara – 4 lei, doar București are 3 lei”, a precizat Tarcea.
Directorul economic al CTP Cluj-Napoca, Cosmin Hărdău, a arătat că această actualizare cu rata inflației va aduce companiei, într-un an, 25 de milioane de lei.
Proiectul a fost aprobat cu 19 voturi „pentru” și 6 „abțineri”.
Noile tarife la bilete și abonamente