ACTUALITATE
SPECIAL / Hoștezenii: harnici, curați, oameni de cuvânt. Incursiune în istoria unei misterioase comunități din Cluj
Hoștezenii. Cine sunt ei? De unde au venit? De unde le vine numele? Cu ce se ocupau? Ce s-a întâmplat cu ei în timpul regimului comunist? Câți mai trăiesc acum la Cluj? Sunt întrebări la care cluj24.ro încearcă să răspundă în textul de mai jos.
Hoştezenii sunt grădinarii legendari ai Clujului, care îi aprovizionau pe orășeni cu legume și zarzavaturi proaspete, vin, murături, lapte sau alte bunătăţi, obţinute în propriile gospodării cu grădini cultivate cu dragoste și înțelepciune.
Cluj24.ro a stat de vorbă cu avocatul Bányai József, un „hoştezean sută la sută”, cum mândru se declară el, pentru a afla informații despre această misterioasă comunitate. Bányai József este și iniţiatorul unui muzeu dedicat memoriei acestei comunităţi.
Cluj24.ro: De unde vine denumirea de „hoștat”?
Bányai József: Numele „hoștat” vine din Evul Mediu, atunci când s-a și format Clujul medieval, cu zidurile de împrejmuire și celelalte. Dincolo de ziduri, s-a așezat atunci o populație de origine săsească prigonită de invaziile tătărăști și turcești din acea perioadă.
Cu timpul, această populație s-a amestecat sau a fost decimată de incursiunile otomane sau tătare. Mai apoi, s-a produs o modificare a componenței etnice, în sensul că au venit mai mulți maghiari, mai multe persoane din zona actuală a Sălajului, a Câmpiei Transilvaniei, inclusiv din Secuime.
Acestea, în proporție foarte mare, erau o populație maghiară. Revenind la întrebare, cel mai probabil „hoștat” provine dintr-un termen săsesc pentru suburbie, „hoffstadt”, devenit în maghiară „hóstát”.
Foto: Deak Fery
Este și o componență slavă, respectiv bulgară, în structura acestei comunități?
Da, și una foarte mare! Ne referim, în principal, la îndeletnicirea hoștezenilor: agricultura. Până în secolul al XIX-lea, hoștezenii au practicat o agricultură extensivă. Terenurile erau suficiente, se aflau în apropierea orașului, piața de desfacere era în regulă.
Însă de la bulgarii care trăiau pe atunci în Cluj, ei au preluat tehnicile pentru o agricultură intensivă. Hoștezenii nu s-au născut cu această știință, ci au învățat-o de la alții mai buni ca ei. După plecarea bulgarilor, ei au devenit principalii furnizori ai pieții, pentru că aveau știința agriculturii intensive, iar concurență nu era.
Foto: Muzeul hoștezenilor
„La marginile Clujului, trăiește retras, în modestie, un popor chibzuit, muncitor, gospodar: hoștezenii. În zonele Hídelve și Kétvízközi, în părți ale străzilor Maghiară și Honved, precum și răspândiți pe strada Pietroasa, azi hoștezenii înconjoară complet orașul din sud până în nord est”.
Sandor Gabor (1920 – 19477)
Casă de hoștezean, pe lista demolărilor din perioada comunistă. Foto: Muzeul hoștezenilor
Unde era localizată populația hoștezeană?
În afara zidurilor medievale ale oraşului, în prelungirea principalelor străzi ale acestuia, unde au fost întemeiate gospodării sau ferme, considerate drept „cămara” Clujului. În documentele de limbă maghiară din secolele XVI – XIX, aceste domenii apar sub denumirea colectivă de „Hóstát”.
Aici includem zone periferice situate la estul, nord-estul şi nord-vestul vechiului Cluj: Hídelve (str. Horea, str. Decebal, Piața Gării), Kétvízközi (str. Someșului, str. Galați, str. Gheorghe Lazăr, str. Paris, str. Scorțarilor, str. Mărășești), zona Külső-Közép (Calea Dorobanților, str. Traian Moșoiu, str. bld. N. Titulescu, str. A. Suciu, str. Pitești, str. Petofi Sandor), Külső-Magyar (bld. 21 Decembrie 1989, str. Buftea, str. Crinului, str. Iazului) şi Monostori Hóstát.
Vorbim de cartierele Mărăşti, Dâmbul Rotund, Iris, Bulgaria şi zona Grădini-Mănăştur. Excepție face Calea Turzii, unde terenul nu era tocmai bun pentru agricultură. Desigur că, în timp, hoștezenii s-au retras, inclusiv din Mănăștur, pentru că orașul s-a dezvoltat.
Foto: via Torok Andrei Robert
Până în secolul al XIX-lea, pe strada Horea de astăzi, erau terenuri agricole bune aparținând hoștezenilor. Acea zonă se numește și astăzi Hídelve, adică „zona de dincolo de pod”. Era un pod mare, care mai există și astăzi, și care face legătura dintre Piața Mihai Viteazu și strada Horea.
Dar după construirea căii ferate, și această stradă, Horea, a fost expropiată, iar hoștezenii s-au mutat mai încolo, mai spre exterior. Cam așa s-a mutat comunitatea hoștezenilor. În funcție de cum se transforma orașul, treptat-treptat, cu excepția Căii Turzii, și comunitatea hoștezenilor s-a mutat dincolo de zona urbanizată. Pentru că acolo avea destul teren pentru a-și întemeia o gospodărie mare.
Ce s-a întâmplat după venirea comunismului, în 1945?
A început declinul comunității hoștezenilor. Pentru că industrializarea și colectivizarea au dus la pauperizarea acestei comunități. Terenurile au fost luate fără nicio despăgubire, iar cei care voiau să-și lucreze pământurile, cât de cât, erau obligați să intre în CAP-uri.
Foto: Muzeul hoștezenilor
Din păcate, tineretul a fost sfătuit de către părinți, văzând condițiile care erau la acea vreme, să învețe o meserie. Pentru că, practic, comunitatea hoștezenilor nu mai avea un viitor în acel sistem. Și uite așa, tineretul s-a orientat spre industrie.
În agricultură au rămas doar bătrânii. Important e că, până la urmă, comunitatea hoștezeană, cu toate consecințele nefaste ale colectivizării și ale industrializării, și-a păstrat, cumva, coeziunea.
Foto: Muzeul hoștezenilor
Asta ce înseamnă?
În mod paradoxal, chiar comunismul le-a adus o anumită bunăstare hoștezenilor. Ei au acoperit, în zona alimentară, lipsa de mărfuri din acea perioadă: legume și zarzavaturi proaspete, culese din grădinile proprii.
Dar ce s-a întâmplat în perioada anilor ’70- ’80? E adevărat că multe familii de hoștezeni s-au sinucis din cauza faptului că au fost desproprietăriți?
Da, e adevărat. Sistematizarea propriu-zisă a început în anii ’70. Cea din anii ’60 n-a fost atât de severă pentru că nu a atins multe familii hoștezene. În schimb, în a doua perioadă, respectiv perioada din anii ’70 – ’80, sistematizarea a ajuns la os, în sensul în care au fost expropiate casele și terenurile hoștezenilor.
Foto: Muzeul hoștezenilor
Din păcate, sistemul comunist din acele vremuri era foarte dur. În sensul următor: suma maximală care se dădea pentru construcțiile expropiate era de 80.000 de lei, iar dacă omul, hoștezeanul, era CAP-ist, nu primea nimic. Iar dacă nu era CAP-ist, fiind totuși hoștezean, a primit o despăgubire de 2,50 lei pe metrul pătrat.
Comparativ, în acea perioadă, o Dacie 1300 era 70.000 de lei, pentru care trebuia să aștepți câțiva ani. Iar dacă voiai să cumperi Dacia la liber, te duceai la Oser și o cumpărai undeva la 130.000 -150.000 de lei. V-am dat acest exemplu ca să vedeți care era consecința clară a sistematizării comuniste.
A fost o pauperizare a acestei comunități. Mulți și-au văzut visurile terminate și și-au pus capăt vieții! Da, a fost un fenomen, nu chiar un fenomem în masă, dar a fost un fenomen. Cum s-ar spune, spuma hoștezenilor s fost pusă la pământ! Au rămas din fericire celelalte zone, mă refer la cartierele Bulgaria, Iris, Dâmbu Rotund, care n-au fost atinse de sistematizare. Ca atare, comunitatea hoștezenilor a supraviețuit cu bine.
Cam câte familii de hoștezeni mai trăiesc acum în Cluj?
Sunt în jur de 200-300 de familii. Ideea era ca hoștezeanul să se însoare cu o hoștezeancă, și invers. Nu numai pentru a se păstra intacte terenul sau averea, dar așa era obicieiul. Ei nu se amestecau cu ceilalți locuitori ai Clujului. Pur și simplu așa era tradiția. Reamintesc că oamenii ăștia au venit din zonele rurale ale Ardealului. Aveau niște reguli pe care nu le-au încălcat. În timp, s-au mai schimbat.
Înțeleg că hoștezenii nu se considerau țărani. E adevărat?
Daaaa! Ei se considerau meseriași! Sau un fel de cunoscători foarte apropiați pământului.
Dumneavoastră vă considerați hoștezean?
Hoștezean sută la sută.
În documentările pe care le-am făcut despre comunitatea hoștezenilor, se spune că, în ultima perioadă, s-a transformat, s-a dat cu „modernismul”. E adevărat?
Este un proces firesc. Și s-ar fi întamplat oricum, doar un pic mai lent. Comunitatea este de mult urbanizată. Nu este așa tradiționalistă ca la țară. Pe hoștezeni i-a atins modernismul. N-au dispărut, doar s-au transformat în alți oameni. Cum am fost și eu, de exemplu. Soția mea nu e hoștezeancă. Dar ea respectă tradițiile hoștezenilor, deși e de altă proveniență. Eu, de exemplu, n-am îmbrăcat straiele de hoștezean niciodată. Am încercat să iau o dată cizmele bunicului meu, însă doar atât.
Dacă ar fi să vă referiți la hoștezeni, în câteva cuvinte, ce ați spune despre ei?
Sunt oameni harnici, curați și de cuvânt.
Bányai József, un hoștezean 100 %. Foto: Tudor Știrbu
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
EVENIMENT
FOTO. Lacrimi și flori. Comemorarea a 35 de ani de la Revoluția din 21 decembrie 1989 din Cluj-Napoca
Asociațiile de revoluționari, urmași ai eroilor – martiri și a luptătorilor a organizat, sâmbătă, comemorarea a 35 de ani de la Revoluția din 21 decembrie 1989 la Monumentul Stâlpi Împușcați din Piața Unirii din Cluj-Napoca.
“Să nu îi uităm niciodată”. Coroane de flori au fost depuse în mai multe locuri din Cluj-Napoca unde și-au pierdut viața cei care au luptat pentru libertate. Au fost oficiate și slujbe de comemorare a eroilor Revoluției de la Cluj.
Lacrimi și flori. Comemorarea a 35 de ani de la Revoluția din 21 decembrie 1989 din Cluj-Napoca
La comemorarea de la monumentul Stâlpii Împușcați au participat, printre alții, și primarul Emil Boc și viceprimarul Dan Tarcea.
„Suntem aici pentriu a spune ‘nicodată sa nu se mai întâmple așa’, ca oamenii să-și vrese sângele pentru ca noi să putem avem libertate și democrație… Drumul pe care am plecat este infinit mai bun decât cel pe care l-am avut înainte de Decembrie 1989”, a spus Emil Boc.
Coroane de florii au fost depuse, sâmbătă, la Podul Astoria, dar și în Piața Unirii, la Monumentul Stâlpii Împușcați.
Eroii, comemorați și la Cimitirul Central din Cluj-Napoca
Eroii Revoluției au fost comemorați și în locul unde își dorm somnul veșnic.
Coroane de flori au fost depuse în Cimitirul Central, unde au fost prezenți reprezentanți ai Armatei Române, dar și în Cimitirul Mănăștur, pe Calea Moților nr. 102 și la Troița din Piața Mărăști.
La 21 decembrie 1989, la Cluj-Napoca au avut loc o serie de manifestații după evenimentele de la Timișoara.
La Cluj, revolta a început cu o manifestație a muncitorilor care se întorceau acasă după schimbul de tură de la fabricile din oraș. 27 de persoane au fost ucise la Cluj-Napoca de forțele armate. 14 persoane au fost ucise în centrul orașului, în Piața Unirii, 9 la fabrica de bere Ursus, 3 la Hotelul Astoria și o persoană în Piața Mărăști.
În Piața Unirii, în fața librăriei Universității și a hotelului Continental, era deja, în jurul orei 15.00, o prezență militară puternică, formată în principal din tineri recruți conduși de căpitanul Carp Dando. Mulțimea a strigat lozinci anticomuniste și anti-Ceaușescu, iar militarii au deschis focul la comandă.
Pompierii au intervenit sâmbătă pentru a stinge un incendiu produs într-o gospodărie din localitatea Aghireșu Fabrici.
Intervenția promptă a pompierilor a făcut ca incendiul să nu se extindă și la casă.
INCEDIU la o gospodărie din Aghireșu Fabrici. A ars o anexă plină cu lemne
Pompierii din cadrul Detașamentului Huedin sunt cei care au intervenit pentru a stinge un incendiul.
La fața locului s-a deplasat echipajul de la Garda Aghireșu, iar incendiul s-a manifestat la o anexă gospodărească, pe o suprafață de aproximativ 4 metri pătrați.
În interior era depozitată o cantitate considerabilă de lemn. Intervenția promptă a pompierilor a făcut ca incendiul să nu se extindă la două case de locuit, fiind lichidat în limitele găsite.
În urma acestui eveniment, nu au existat persoane care să solicite îngrijiri medicale. Cel mai probabil, incendiul a izbucnit din cauza jarului nestins, depozitat în apropierea materialelor combustibile.
EVENIMENT
FOTO. 200 de kilograme de articole PIROTEHNICE, confiscate de polițiști. Valoarea pe piață e de 25.000 de lei
Nu mai puțin de 200 de kilograme de articole pirotehnice au fost ridicate de polițiștii clujeni în urma a 3 percheziții.
Acestea erau vândute de un tânăr de 25 de ani, din Câmpia Turzii
200 de kilograme de articole PIROTEHNICE, confiscate de polițiști. Valoarea pe piață e de 25.000 de lei
La data de 21 decembrie, în baza planului de acțiune “PIROTEHNIC”, polițiștii Serviciului Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase au pus în aplicare 3 percheziții domiciliare, într-o cauză penală privind infracțiunea de orice operaţiuni cu articole pirotehnice efectuate fără drept.
În fapt, din cercetările polițiștilor a reieșit că, un tânăr de 25 de ani, din municipiul Câmpia Turzii, ar fi deținut și comercializat, fără drept, articole pirotehnice din categoriile F1, F2 și F4, prin intermediul unei rețele de socializare.
Polițiștii au confiscat articole din categoriile F1, F2 și F4
În urma perchezițiilor derulate în județul Cluj, polițiștii au identificat și ridicat cantitatea de 200 de kilograme de articole pirotehnice, din categoriile F1, F2 și F4, în valoare totală de 25.000 de lei.
Activitățile au fost sprijinite de polițiștii din cadrul Serviciului pentru Acțiuni Speciale și Serviciului Criminalistic.
În cauză sunt continuate cercetările sub aspectul săvârșirii infracţiunii de orice operaţiuni cu articole pirotehnice efectuate fără drept, faptă prevăzută şi pedepsită de art.37 lit.a) din Legea nr.126/1995 – privind regimul materiilor explozive, republicată.
Foto: IPJ Cluj
EVENIMENT
Clujean după gratii, după ce a spart geamul unei mașini și a furat un telefon mobil. Sub ochii șoferului
Polițiștii din Cluj-Napoca au dispus măsura reținerii, pentru 24 de ore, pe numele unui bărbat de 50 de ani, cercetat în cadrul unui dosar penal care are ca obiect infracțiunea de furt calificat.
Bărbatul a spart gemul unei mașini parcate pe Calea Florești.
Clujean după gratii, după ce a spart geamul unei mașini și a furat un telefon mobil. Sub ochii șoferului
Vineri, în jurul orei 02.00, polițiștii din cadrul Secției 4 au fost sesizați de către un tânăr de 23 de ani, de despre faptul că, în timp ce se afla pe strada Calea Florești, din municipiul Cluj-Napoca, după ce și-a parcat autoturismul, la scurt timp, ar fi auzit o bubuitură, observând că o persoană necunoscută i-ar fi spart geamul de la autoturism.
Acesta s-a dus să vadă ce s-a întțmplat și și-a dat seama că hoțul i-a furat telefonul mobil, care se afla pe scaunul din dreapta.
Polițiștii l-au prins rapid pe hoț
Polițiștii Secției 4, aflați aproape de strada unde a avut loc incidentul au intervenit prompt, interceptând persoana necunoscută. În urma legitimării s-a stabilit că este vorba de un bărbat de 50 de ani, din Cluj-Napoca. Acesta a fost condus la sediul poliției în vederea continuării cercetărilor.
În baza probatoriului administrat, polițiștii au dispus măsura rețineri pentru 24 de ore, acesta fiind condus într-un Centru de Reținere și Arestare Preventivă.
În cauză se efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt calificat.