ACTUALITATE
FOTO / Muzeul hoștezenilor: un colț din viața unei comunități prigonite de comuniști

Un avocat și un preot au amenajat un muzeu într-unul dintre cele două turnuri ale Bisericii Reformate, situată peste drum de Regionala CFR Cluj.
Avocatul se numește Bányai József, preotul este Szekely József, iar micul muzeu este dedicat comunității de hoștezeni din care fac parte.
Citește și acest text în care afli cine au fost hoștezenii, de unde au venit, cu ce se ocupau, câți mai trăiesc acum la Cluj.
Hoștezenii au ridicat Biserica Reformată
De altfel, Biserica Reformată din Orașul de Jos a fost construită chiar din banii hoştezenilor, în secolul al XIX-lea. Ea e o copie a celui mai mare lăcaș de cult reformat din Ungaria, cel din Debrecen.
Imagine din interiorul Bisericii Reformate. Foto: Tudor Știrbu
Muzeul hoștezenilor
Ideea amenajării muzeului a apărut în 2009, când Bányai József a văzut un documentar de 30 de minute despre destinul hoştezenilor.
Micul muzeu este amenajat pe trei etaje în turnul din partea dreaptă cum intri pe poarta bisericii.
Hainele și celelalte obiecte sau unelte au fost strânse din poduri, din dulapuri, de prin cămări şi atelierele care au mai supraviețuit.
„La primul nivel, găsim o combinație de bucătărie hoștezenească. Spun asta pentru că hoștezenii aveau cel puțin două, dacă nu chiar trei bucătării într-o gospodărie.
O bucătărie obișnuită, pentru prepararea hranei familiei, o bucătărie de vară, unde se prepara hrana pentru animale și depozitau diferite produse.
Plus o bucătărie mare unde își primeau oaspeții sau organizau evenimente”, povestește inițiatorul muzeului.
Kredenc, dulapul verde
În această încăpere dai de un dulap verde de bucătărie clasic. E cam ca acela de pe vremea bunicilor ori străbunicilor, numit kredenc, unde se ţineau vesela, tacâmurile şi farfuriile.
Lângă kredenc, soba, la fel de clasică, pe patru picioare, tipică unei mici bucătării de hoştezean.
Imaginea este completată de un dulap mare, verde, numit kaszten, în care hoștezeanul își ținea hainele bune, de mers la biserică ori la evenimentele de peste an.
De altfel, sertarele foarte încăpătoare erau folosite la depozitarea hainelor bune şi a vaselor care nu se foloseau prea des.
O măsuță cu două scaune, verzi, o ladă mare în care hoștezenii păstrau diverse obiecte și hainele de casă, completează tabloul din această încăpere.
Aici mai sunt expuse unelte folosite în agricultură sau în gospodărie, care sunt „afișate” pe ladă, în coșuri ori pe pereți.
„La nivelul doi, avem amenajată o cameră dintr-o gospodărie hoștezenască. Mai mult seamănă cu o cameră principală. Hoștezenii nu aveau case cu multe camere, nu trăiau în lux.
Accentul îl puneau pe păstrarea bunurilor câștigate în urma muncii câmpului și pe creșterea animalelor.
Cu aceste ustensile, se sacrifica porcul înainte de Crăciun. Foto: Tudor Știrbu
Cam o treime din gospodărie era dedicată familiei, iar restul pentru păstrarea unor produse și bunuri, respectiv pentru creșterea animalelor”, detaliază Bányai József.
Mobilierul din această încăpere este combinat, e atât pentru familie, cât și pentru oaspeți.
Aici se află un pat, un dulap mare pentru haine, un cuier în care sunt puse hainele de zi ale hoștenezilor.
Într-un colț, mai multe perechi de cizme, grele și cam butucănoase, care numai comode nu par a fi.
Două păpuși întregesc tabloul din acest spațiu. Sigur, alături de o serie de fotografii și tablouri, precum și celebrele broderii cu mesaje puse pe pereți.
La nivelul trei sunt expuse mai multe fotografii realizate de un profesionist (prof. univ. dr. Feleki Karoly).
Ele ilustrează viaţa hoştezenilor, dar şi şocul suferit în anii în care au fost expropriaţi de regimul comunist, mai ales în ultima parte a sa.
Îmbrăcămintea hoștezenilor
În broșura făcută de Tünde Gál pentru muzeu, se arată că „îmbrăcămintea vechilor agricultori clujeni era asemănătoare cu a populației de agricultori maghiari din celelalte orașe din Transilvania.
Pe o piatră hoștezeană de acum 100 de ani, putem vedea aceeiași nădragi largi încrețiți, același mintean cu două rânduri de butoane și rever.
Mintean cu talie scurtă, cizme cu carâmb larg și pălărie cu borul răsucit ca la <orășenii> agricultori din Turda, Aiud, Dej, Zalău sau la populația altor târguri și sate nobile din provincie din aceeași perioadă.
Cioareci cu clapă
Portul tradițional al agricultorului clujean: cămașa cu mâneci largi, fără guler, pe timpul verii nădragi largi încrețițiți.
În rest cioareci cu clapă gri sau albastră, decorați cu găitane, vestă cu nasturi de aramă, peste care iarna îmbrăcau și un mintean albastru. Bărbații însurați purtau un suman alb.
Pe cap purtau pălărie neagră
Peste cioareci, purtau cizme negre. Capul și-l acopereau cu pălărie neagră din păr, cu borul răsucit.
În zilele de sărbătoare, cămașa era purtată de obicei cu o panglică roșie.
Respectiv – la bărbații mai vârstnici sau la înmormântări, neagră legată la gât, iar la lucru, pentru a proteja nădragii, purtau șorț.
Port tradițional
Acest port tradițional s-a modificat sub influența portului național maghiar de nuanță neagră, decorat cu găitane, aflat în vogă în rândul clasei mijlocii din 1848.
S-a răspândit cămașa cu manșeta și guler, vesta neagră cu nasturi din os tăiați ascuțit.
Cioarecii negri sunt decorați cu găitane și împletitura numită vitézkötés, respectiv cizme cu carâmb rigid.
Găitane subțiate
Spre începutul secolului XX, găitanele s-au subțiat, s-a „demodat” decorarea cu broderie a vestei.
Pe cizmă s-a adăugat un tiv din piele împletită și nasture, s-a răspândit pălăria din material mai moale, iar panglica de la gât a devenit formalitate”.
Muzeul funcționează din 2012 și poate fi vizitat, conform programului afișat la intrarea în biserică, marțea și joia, între orele 10.00-12.00 şi 16.00-18.00.
În prealabil, trebuie să vă faceți o programare telefonică, dată fiind și situația sanitară în care ne aflăm.
Intrarea este liberă, dar dacă ți-a plăcut ce ai văzut, poți lăsa la ieșire o sumă, cât te lasă inima, în cutia bisericii.
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger


Un univers fascinant de trenulețe și miniaturi îi așteaptă pe clujeni la Cinema Dacia, unde expoziția organizată de Asociația Astronomică Pluto promite o călătorie captivantă prin peisaje spectaculoase și povești în miniatură.
O lume magică, în care trenulețele prind viață și spun povești în miniatură, poate fi explorată la Cluj-Napoca, până în 16 aprilie 2025, la Cinema Dacia din cartierul Mănăștur.
Expoziția de trenulețe și miniaturi, organizată de Asociația Astronomică Pluto, promite o experiență unică, ce îmbină pasiunea pentru detalii cu interactivitatea. Evenimentul se adresează atât copiilor, cât și adulților, oferindu-le ocazia de a descoperi un univers minuțios construit, unde fiecare element are o poveste proprie.
O expoziție interactivă pentru toate vârstele
Spre deosebire de expozițiile clasice de modelism, această ediție aduce un plus de interactivitate. Vizitatorii nu sunt doar simpli spectatori, ci pot chiar ei să conducă trenulețele, folosind tehnologia digitală pusă la dispoziție în zona „Academy”. Prin intermediul tabletelor, aceștia pot controla garniturile și pot trăi experiența de a fi mecanici de locomotivă.
Pentru cei mici și pentru familii, organizatorii au pregătit provocări și misiuni speciale. Ei vor trebui să descopere elemente ascunse în diorame, să identifice personaje și să rezolve ghicitori tematice. Cei care reușesc să finalizeze aceste misiuni vor fi răsplătiți cu surprize speciale.
O călătorie prin anotimpuri, pe 150 mp de dioramă
Expoziția se remarcă printr-o dioramă spectaculoasă, de peste 150 mp, care include zeci de locomotive, sute de metri de cale ferată și mii de figurine. Diorama este concepută pentru a ilustra cele patru anotimpuri, fiecare colț al său oferind o poveste diferită: de la peisaje montane acoperite de zăpadă, până la sate idilice de vară și gări aglomerate de oraș. Fiecare detaliu, fie că este vorba despre un copac înflorit, un pod suspendat sau un tren care traversează un tunel, este lucrat cu atenție și migală.
Tururi ghidate și detalii tehnice
Pentru grupurile organizate, expoziția oferă tururi ghidate, în cadrul cărora vizitatorii vor putea afla informații despre procesul de realizare a dioramelor, tehnologia din spatele trenulețelor digitale și mecanismele fine care pun în mișcare acest univers miniatural. Astfel, evenimentul nu este doar o atracție vizuală, ci și o oportunitate educațională, oferind o incursiune în lumea modelismului feroviar și a ingineriei. De asemenea, există și o masă didactică pentru grupurile organizate/școlare, unde vizitatorii pot să își pună imaginația și abilitățile la încercare.
„Expoziția ridică standardele la nivelul următor prin elementele interactive introduse. Vizitatorii vor avea ocazia să testeze și să conducă singuri trenulețele pe dioramele expuse, oferindu-le astfel o experiență unică”, transmit organizatorii.
Detalii despre bilete și program
Expoziția va fi deschisă zilnic, după următorul program:
- Luni – Vineri: 9:00 – 13:00 și 17:00 – 20:00
- Sâmbătă și Duminică: 10:00 – 20:00
Prețul biletului este de 25 de lei pentru o persoană. Pentru grupurile organizate de minimum 20 de persoane, tariful este de 20 de lei per participant. Organizatorii îi invită pe toți iubitorii de trenulețe și miniaturi să pășească în acest univers, unde fiecare detaliu spune o poveste, iar magia modelismului prinde viață.
Andreea Paparuș
ADMINISTRAȚIE
Calea ferată Cluj-Napoca – Oradea: Ce se întâmplă cu lucrările și când vor fi gata. Răspunsul ministrului Transporturilor

Lucrările la proiectul de electrificare și reabilitare a liniei de cale ferată Cluj-Napoca – Oradea – Episcopia Bihor, care se întinde pe o lungime de 166 km, sunt în desfășurare pe toate cele patru loturi de execuție.
Potrivit autorităților, termenul estimat pentru finalizarea proiectului de electrificare a căii ferate Cluj-Oradea este trimestrul IV al anului 2026, urmând ca restul lucrărilor să fie încheiate pe parcursul anului 2027. Informațiile privind stadiul lucrărilor și termenul de finalizare au fost oferite de ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu ca răspuns la o interpelare a deputatului PSD de Cluj, Remus Lăpușan.
„Implementarea proiectului, „Electrificarea și reabilitarea liniei de cale ferată Cluj-Napocа – Oradea – Episcopia Bihor”, cu o lungime de 166 km, se află actualmente în diferite faze ale execuției, pe toate cele patru contracte de proiectare şi execuție, aferente celor patru Loturi de lucrări, Lot 1 Cluj Napoca – Aghires, Lot 2 Aghireş – Poieni, Lot 3 Poieni – Aleşd şi Lot 4 Aleşd – Frontieră Ungaria. Valoarea totală a investiției menţionate în referinţă, finanţată prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), Componenţa 4 – Transport sustenabil, este de 9.479.279.329,89 lei cu TVA.
Termenul estimat pentru finalizarea proiectului începe cu trimestrul IV al anului 2026, urmând ca restul lucrărilor să fie definitivate în cursul anului 2027”, arată ministrul Transporturilor.
Investiție de 9,4 miliarde de lei
Valoarea totală a investiției se ridică la 9,47 miliarde de lei (cu TVA), fiind finanțată prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Componenta 4 – Transport sustenabil.
Acest proiect va permite reducerea timpului de călătorie, modernizarea infrastructurii și creșterea eficienței transportului feroviar pe ruta Cluj-Napoca – Oradea – Episcopia Bihor.
Potrivit raportului CFR pentru sfârșitul lunii ianuarie 2025, progresul fizic al lucrărilor era de:
- 23% pe lotul 1 (Cluj-Aghireșu);
- 32% pe lotul 2 (Aghireșu-Poieni);
- 4,5% pe lotul 3 (Poieni-Aleșd), care include defileul, cea mai dificilă zonă a traseului;
- 10% pe lotul 4 (Aleșd-Frontiera Ungariei).
EVENIMENT
VIDEO FOTO. Câine la proțap, mâncat de un cercetător clujean în Vietnam. Plus păianjeni prăjiți și ouă de crocodil în Cambodgia

Cercetătorul clujean dr. Hantz Peter, care predă în această perioadă cursuri de gastronomie moleculară, chimia alimentelor și bioinformatică la universități din Vietnam și Cambodgia, a continuat experiența culinară din zonă și, după ce a mâncat șobolani prăjiți, a continuat cu câine la proțap, păianjeni prăjiți, larve și ouă de crocodil.
Degustările de preparate locale sunt parte componentă a cursurilor de gastronomie moleculară și chimia alimentelor pe care le predă studenților săi din Asia.
”Carnea de câine este foarte gustoasă. Este fragedă, mult mai bună decât carnea de vită sau chiar de porc, dar nu este la fel de „neteda” ca și carnea de pui.
Gustul său este, de asemenea, foarte bun, dar nu aș încuraja pe nimeni să experimenteze consumul de carne de câine în Europa. Mie, în Vietnam, mi-au oferit coapsă și o bucată din pielea prăjită.
Păianjenii și insectele sunt foarte gustoși și nutritivi, bogați în proteine.
Din cauza prăjirii pot conține și ulei. În greiere este prea multă chitină; favoritul meu a fost o larvă.
Gustul abdomenului păianjenului uriaș pe care îl consum în mod regulat pentru cina seamănă cu cel al ficatului.
Ouă de crocodil
Împreună cu studenții mei din Cambodgia, am făcut o vizită la o fermă de crocodili. Acolo, numeroși crocodili dormeau cu gurile deschise.
Gazda noastră ne-a oferit ouă ochiuri preparate din ouă de crocodil, al căror gust era foarte asemănător cu celor preparate din ouă de găină”, a spus cercetătorul pentru Cluj24.
Dr. Hantz Peter a avut ocazia să viziteze și piețele din zona Indochinei și a remarcat că acestea sunt foarte interesante și bogate.
”Există atâtea legume, fructe, pește și animale nevertebrate încât o piață europeană pălește în comparație cu ele”, a precizat clujeanul.
EVENIMENT
De la ce a izbucnit bătaia de pe strada Câmpului din Cluj-Napoca. Polițiștii, cercetări din oficiu pentru lovire

Poliția Cluj a reacționat după imaginile surprinse pe strada Câmpului, unde un bărbat a fost lovit cu pumnii și picioarele în mijlocul drumului.
Potrivit IPJ Cluj, incidentul a fost semnalat printr-un apel la 112, sâmbătă, 22 martie, în jurul orei 18:15. Echipajele ajunse la fața locului au identificat un bărbat de 39 de ani, care a declarat că, în timp ce se afla la volan, un tânăr de 24 de ani i-ar fi lovit capota cu pumnul.
De la ce a pornit bătaia de pe strada Câmpului?
Din primele verificări, între cei doi ar fi izbucnit un conflict, iar aceștia s-au îmbrâncit reciproc.
„În data de 22 martie, în jurul orei 18:15, polițiștii au fost sesizați prin apel 112 cu privire la o posibilă stare conflictuală pe strada Câmpului din municipiul Cluj-Napoca.
Echipajul de poliție ajuns la fața locului a identificat un bărbat de 39 de ani, implicat într-un conflict. Acesta a relatat că, în timp ce se afla la volanul unui autoturism, o persoană de sex masculin i-ar fi lovit capota cu pumnul.
În urma verificărilor efectuate, polițiștii au stabilit că persoana în cauză este un tânăr de 24 de ani. În acest context, cei doi s-ar fi îmbrâncit reciproc”, a transis IPJ Cluj.
Poliția s-a sesizat din oficiu
Cu toate că nu au fost depuse plângeri, polițiștii au deschis o anchetă din oficiu sub aspectul infracțiunii de lovire sau alte violențe.
„Pentru stabilirea cadrului legal necesar verificărilor, polițiștii au demarat cercetări din oficiu sub aspectul infracțiunii de lovire sau alte violențe.
Totodată, menționăm că, până la acest moment, nu au fost depuse plângeri prealabile”, a mai arătat IPJ Cluj.