CULTURA
FOTOREPORTAJ/Amintirea comunității hoștezenilor, păstrată vie într-un muzeu din Cluj-Napoca: „A fost scos pământul de sub picioarele hoștezenilor, și mulți au pierit”

„La marginile Clujului trăiește retras, în modestie, un popor chibzuit, muncitor, gospodar: hoștezenii”-Sándor Gábor(1920-1947)
Comunitatea hoştezenilor, populaţie care locuia în jurul secolului XVI în zonele din afara zidurilor Clujului, predominant în zonele de est şi nord-est, este cunoscută ca fiind formată din oameni a căror principală activitate era agricultura, dar și creșterea animalelor.
Finalul comunității s-a manifestat prin pierderea proprietăților în timpul comunismului și industrializarea orașului, care i-a lăsat fără gospodării. Între anii 1970 și 1980 mulți dintre hoștezeni s-au sinucis, neputând suporta ideea de a începe o nouă viață la bloc, forțați să lase în spate agricultura și stilul lor de viață caracteristic.
Producători pricepuți, hoștezenii erau recunoscuți pentru calitatea superioară a legumelor pe care le cultivau constant, dar și pentru tehnicile proprii pe care le aveau în ceea ce privește modalitatea de a le produce.
Denumirea de hoștezeni vine de la termenul hostat, care se referă la noțiunea de periferie sau suburbie, aceștia deținând și exploatând suprafețe mari de pământ aflate la marginea orașului. Unele opinii susțin că originea lor ar fi germană, în timp ce altele scot în evidență posibila lor descendenţă din haiducii lui István Bocskai.
Demolările forțate, finalul hoștezenilor
Comunitatea hoștezenilor a început să-și cunoască propriul final tragic odată cu dezvoltarea orașului și ulterior, în timpul demolărilor forțate, pe pământurile hoștezenilor fiind construite blocuri.
Astfel, comunismul și-a pus amprenta asupra destinului nefericit al hoștezenilor, acestora fiindu-le luate forțat gospodăriile iar ei au fost obligați să se mute la bloc.
Descendent al hoștezenilor, a creat un muzeu în memoria lor
O „urmă” lasată de hoștezeni în amintirea comunității lor este muzeul din Cluj-Napoca, dedicat stilului de viață pe care aceștia îl aveau înainte ca povestea lor să fie curmată și pierdută printre filele de istorie.
Muzeul hoștezenilor reprezintă o inițiativă a lui Bányai József, curator și descendent al unei familii de hoștezeni. Muzeul se află în cadrul Bisericii Reformate cu două turnuri de pe Bulevardul 21 Decembrie 1989 din Cluj-Napoca, fiind așezat pe trei nivele.
La primul nivel este amplasată o bucătărie în care se poate observa mobilierul reprezentativ care a aparținut unei familii hoștezene, dar și obiecte pe care oamenii le foloseau în gospodărie.
După cum Bányai József a povestit pentru Cluj24.ro, hoștezenii erau foarte cumpătați, punând preț pe a face economii în cadrul gospodăriei lor modeste.
Bucătăria, un spațiu indispensabil
Astfel, cei din comunitate reușeau cu ajutorul unei sobe cu plită să își încălzească casa, să gătească pe plită ori în cuptor și totodată să încălzească apă, toate acestea în soba care permitea realizarea acestor activități utile în mod concomitent.
Vesela și textilele țesute, folosite în bucătărie, erau de asemenea caracteristice comunității, prin modelele lor viu colorate, întocmai ca mobilierul în care erau ținute.
Bányai József a explicat că hoștezenii aveau de obicei două bucătării, una de vară și una în care se și dormea, aspect care scoate în evidență importanța acordată de aceștia gospodăriei lor și muncii pe care o desfășurau în cadrul acesteia.
Agricultura juca un rol esențial pentru hoștezeni, activitate în care depuneau mult efort, cultivând legume și cereale pe care le vindeau ulterior în piețe, de aici câștigându-și numele de „grădinarii” clujeni.
Legumele lor erau recunoscute ca fiind de cele mai bună calitate, cumpărătorii știind că atunci când ajung în piață, hoștezenii sunt cei care au marfa cea mai proaspătă, dusă din gospodăria lor spre piață în coșurile caracteristice, care existau în fiecare casă.
În cadrul muzeului dedicat lor, poate fi observat, pe lângă restul ustensilelor de care se foloseau în gospodărie, și un cântar, cu ajutorul căruia cântăreau legumele vândute la piață.
Camerele în care locuiau erau modeste, cu paturi mici, hoștezenii fiind în general scunzi, după cum povestește cel care a dat viață muzeului.
Vestimentația femeilor, unică și deloc neglijată de acestea
Astfel, la al doilea etaj poate fi vizitată o cameră amenajată în stilul hoștezenilor, cu mobilier și obiecte care au aparținut comunității, acestea fiind păstrate și recondiționate.
Femeile erau cunoscute pentru portul lor îngrijit, vestimentația lor fiind una caracteristică comunității. Astfel, atunci când mergeau în piață pentru a-și vinde legumele din propria producție, erau cunoscute de cumpărători după portul lor deosebit, clienții căutând să le cumpere produsele de calitate.
Curatorul Bányai a povestit pentru Cluj24.ro că hainele colorate erau purtate doar de femeile mai tinere, în timp ce vestimentația alb-negru era preferată de femeile mai în vârstă sau după căsătorie.
Totodată, femeile acordau foarte multă atenție felului în care se îmbrăcau, în special de sărbători, iar vara purtau mereu cizme la diferite ocazii, chiar dacă afară era cald.
Conform curatorului muzeului, hoștezenii aveau cel mult două camere, iar de cele mai multe ori, una dintre ele era locuită doar de sărbători, când primeau oaspeți.
Ultimul nivel al muzeului păstrează vie amintirea hoștezenilor prin fotografiile alb-negru, care surprind momentele cele mai triste pentru comunitate, momente care marchează finalul vieții lor ca și așezare, după ce gospodăriile le-au fost luate în mod forțat începând cu anul 1970, fără a fi despăgubiți.
Marea tragedie a comunității
Și așa a început finalul comunității hoștezene. Bătrânii, îngroziți de faptul că sunt obligați să lase tot ceea ce au construit de-a lungul vieții în urmă, renunțând la stilul de viață reprezentativ, cu pământul pe care au practicat o viață agricultură luat cu forța și nevoiți să se mute la bloc, dar mai ales îngroziți de renunțarea la identitatea lor ca hoștezeni, au decis să se sinucidă.
„A fost scos pământul de sub picioarele hoștezenilor, și mulți au pierit. Foarte puțini au reușit să își reia viața. Aceasta a fost marea tragedie a noastră”, a mai spus descendentul hoștezenilor.
Astfel, între anii 1970 și 1980 a fost declarat un număr considerabil de cazuri de suicid în rândul hoștezenilor.
Muzeul hoștezenilor, ultima dovadă a comunității
Cei care au rămas, s-au resemnat cu viața la bloc, iar câțiva dintre ei, care au reușit să își recupereze proprietățile după căderea comunismului, nu au mai putut niciodată să reînvie ceea ce-i făcea cândva să fie hoștezeni.
Așa s-a risipit o întreagă comunitate odată cu trecerea timpului, în urma unor evenimente care sunt azi istorie a țării, lăsând în urmă câteva fotografii alb-negru, găzduite de un muzeu care, între pereți, ține vie amintirea unei comunități pierdute.
Cei care își doresc să viziteze Muzeul Hoștezenilor din Cluj-Napoca trebuie să știe că nu există în acest moment un program de vizită stabilit, pe fondul pandemiei de coronavirus. Programările se pot face la cerere, online sau telefonic, urmând să fie stabilită ulterior ora la care poate fi vizitat.
Fotografiile din muzeu au fost realizate de Feleki Karoly
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

EVENIMENT
VIDEO. Ioan Ovidiu Sabău, după victoria cu CSU Craiova: „Am dat dovadă de caracter și am reușit să întoarcem rezultatul”

Universitatea Cluj a reușit o victorie importantă sâmbătă seară pe Cluj Arena, impunându-se cu 2-1 în fața celor de la CSU Craiova, în debutul returului play-off-ului Superligii. În urma acestui succes, „U” Cluj urcă, cel puțin provizoriu, pe podiumul campionatului.
După meci, antrenorul Ioan Ovidiu Sabău și-a felicitat elevii pentru atitudine și determinare.
„Vreau să îi felicit pe toți jucătorii. Reușim să recăpătăm ritmul, să controlăm jocul, cu toate că încă sunt anumiți jucători care încă nu joacă 100%, venind după o perioadă lungă în care au fost accidentați, dar atunci când este pasiune multă, dorință, compensezi foarte mult. Vreau să scot în evidență calitatea umană a jucătorilor, implicarea lor și faptul că nu s-au mulțumit, cum am dat impresia, la un moment dat în play-off, că parcă am obosit. La meciul cu Rapid am demonstrat că încă mai avem viață în noi și încă vrem altceva. Am reușit să îi acaparez, am reușit să îi conving că putem mult mai mult și vreau să îi felicit”, a transmis Ioan Ovidiu Sabău după meci.
„Trebuie să crezi, în primul rând”
Tehnicianul clujenilor a apreciat și efortul jucătorilor de a-și păstra încrederea chiar și după ce au fost conduși cu 1-0.
„Victorie grea, un meci greu, un adversar bun, ne-am adaptat și vreau să le mulțumesc celor care răspund de gazon, am avut impresia că nu se va putea juca la cât a plouat, dar au făcut mari eforturi ca să arate în condiții bune. (…) Au avut mare încredere jucătorii și la pauză că suntem bine, că am dominat, că avem ritm, suntem ce trebuie să fim și că vom întoarce rezultatul. Și am reușit. Trebuie să crezi, în primul rând. (…) Am reușit, am dat dovadă de caracter, echipa e bine pregătită și din punct de vedere fizic, am crezut foarte mult și am reușit să întoarcem rezultatul, să câștigăm acest joc. Trebuie să ne refacem și urmează un alt capitol”, a mai spus acesta.
În urma victoriei cu CSU Craiova, „studenții” ajung la 35 de puncte în clasament și se instalează temporar pe locul 3.

Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis o informare privind răcirea accentuată a vremii în următoarele zile. În majoritatea regiunilor, temperaturile vor scădea treptat, iar nopțile vor fi deosebit de reci.
Administrația Națională de Meteorologie a emis sâmbătă o informare meteorologică de vreme rece și brumă pe arii restrânse, valabilă în intervalul 26 aprilie, ora 23 – 29 aprilie, ora 10. Astfel, vremea se va răci accentuat treptat în majoritatea regiunilor, iar în Maramureș, Transilvania și în nordul și centrul Moldovei în cursul nopților se vor înregistra în general minime de -3…2 grade și pe suprafețe mici se va produce brumă.
Cod galben de ploaie, până duminică
De asemenea, până duminică dimineață, în Banat, Oltenia, cea mai mare parte a Transilvaniei și a Munteniei, în sudul Dobrogei și în Carpații Meridionali și Occidentali vor fi perioade cu instabilitate atmosferică accentuată. Aceasta se va manifesta prin averse torențiale, frecvente descărcări electrice, intensificări ale vântului (viteze de 50…70 km/h), vijelii și căderi de grindină. În intervale scurte de timp sau prin acumulare cantitățile de apă vor fi de 20…25 l/mp și izolat de peste 40 l/mp.

Universitatea Cluj a întâlnit-o, sâmbătă pe Cluj Arena, pe CSU Craiova, în meciul care a deschis returul play-off-ului Superligii de fotbal. O victorie îi ținea pe olteni aproape de liderul FCSB. Clujenii ocupau poziția a 4-a cu 32 de puncte. În tur, oltenii au învins cu un categoric 3-0. După un meci pe care l-au controlat în mare parte, clujenii întorc scorul și înving cu 2-1, goluri marcate de Thiam (min.59), Zajkov (min.76 – autogol), respectiv Mitriță (min.20). Cu această victorie, „U” urcă, cel puțin până luni, pe podium.
Echipele de start:
„U” Cluj (4-2-3-1): Gertmonas – Oancea, Masoero, I. Cristea, Chipciu – Codrea, Artean – Simion, Bic, Thiam – Blănuță
Rezerve: Lefter, D. Moldovan, Mitrea, O. Popescu, Oaidă, Silaghi, Bota, Opriș, Fabry, Macalou, Nistor, Miranyan
Absent: Van der Werff (accidentat)
Antrenor: Ioan Ovidiu Sabău
„U” Cluj – CSU Craiova, 2-1. Clujenii ÎNTORC scorul și urcă pe podium
CSU Craiova (4-3-3): L. Popescu – Mora, Zajkov, Badelj, Bancu – Oshima, Screciu, Mekvabshvili – Baiaram, Safira, Mitriță
Rezerve: S. Lung, Stoian, Mogoș, Ndong, I. Lopez, Maldonaldo, Căpățînă, Houri, D. Barbu, Bană, Lukic
Absenți: Cicâldău, Paradela (accidentați)
Antrenor: Mirel Rădoi
Stadion: Cluj Arena
Arbitru: Rareș Vidican / Asistenți: Valentin Avram, Marius Badea
Arbitru VAR: Cătălin Popa / Arbitru AVAR: Romică Bîrdeş
Cu un drenaj luat probabil de pe Temu, Cluj Arena s-a prezentat la ora meciului ca un bazin olimpic, din cauza torențialei căzute înainte de partidă. Ca atare, mai trebuia să aibă separatoare de culoare și eventual echipele câte un David Popovici pe post de vârf.
Clujenii încep tare și-i presează pe olteni în careu până la faza de zaibăr. În min.5, Thiam ratează probabil cea mai mare ocazie a partidei, rămas singur cu Popescu după pasa excelentă a lui Blănuță. În min.16, Artean ratează, la rândul lui, o lovitură de cap care trece peste poartă. Tot el arată că prima dată n-a greșit și mai ratează un șut dintr-o poziție bună, în min.30.
Între ratările astea vine golul juveților. În min.20, Bancu centrează, mingea mai atinge ceva picioare și ajunge la marginea careului la Mitriță, care tocmai trecea pe acolo. Acesta trage plasat la rădăcina barei și face 0-1, la primul șut craiovean pe poartă.
Universitatea Cluj se umple de cornere, dar asta n-o ajută pe tabelă. Chipciu mai are și el o ocazie în min.29, însă șutul lui e respins în corner de Screciu.
Repriza a doua începe cu ratarea lui Safira. Apoi, în min.52, Nistor trage la poartă însă șutul e blocat de apărătorii olteni.
În min.59, Thiam își răscumpără ratarea din min.5 și înscrie după o acțiune personală superbă. Cum remontada își are originile în limba dacă numai nu știam noi, clujenii și-l trec în vocabular cu ajutorul lui Zajkov, care, în min.76, deviază un corner în proprie poartă, pentru un 2-1 nesperat.
Oltenii trec de la trageri de timp la disperare și se înghesuie spre poarta lui Gertmonas. Clujenii gestionează perfect ultimele minute și reușesc o victorie mare care îi urcă pe podium, cel puțin până luni.
Notele Cluj24:
Gertmonas 8 – Oancea 6, Masoero 7, I. Cristea 7, Chipciu 7 – Codrea 6, Artean 6 – Simion 6, Bic 7, Thiam 8 – Blănuță 7,
Mitrea, Fabry 6, Macalou, Nistor 7
EVENIMENT
VIDEO. Clujul sub ape, după o ploaie torențială. Șoferii au făcut haz de necaz: „E Veneția sau… Costinești?”

Ploaia torențială de sâmbătă după-amiază a transformat mai multe zone din Cluj-Napoca în adevărate lacuri, provocând probleme în trafic și o mulțime de reacții amuzante din partea clujenilor.
În zona de ieșire spre Florești, carosabilul a fost acoperit de apă, șoferii fiind obligați să înainteze cu prudență.
Probleme majore au apărut și în apropiere de centrul comercial Cora, unde apa de pe carosabil a depășit pe alocuri 10 centimetri.
Traficul a fost îngreunat, iar imaginile surprinse de participanții la trafic au devenit rapid virale pe internet. Mulți clujeni au făcut haz de necaz, comparând situația cu scene din stațiuni estivale. „E Veneția sau Costinești?”, a glumit un utilizator pe rețelele sociale.
În paralel, Clujul rămâne sub avertizare de instabilitate atmosferică accentuată și ploi torențiale până duminică dimineață.