Connect with us

CULTURA

FOTOREPORTAJ/Amintirea comunității hoștezenilor, păstrată vie într-un muzeu din Cluj-Napoca: „A fost scos pământul de sub picioarele hoștezenilor, și mulți au pierit”

Publicat


„La marginile Clujului trăiește retras, în modestie, un popor chibzuit, muncitor, gospodar: hoștezenii”-Sándor Gábor(1920-1947)

Comunitatea hoştezenilor, populaţie care locuia în jurul secolului XVI în zonele din afara zidurilor Clujului, predominant în zonele de est şi nord-est, este cunoscută ca fiind formată din oameni a căror principală activitate era agricultura, dar și creșterea animalelor.

Finalul comunității s-a manifestat prin pierderea proprietăților în timpul comunismului și industrializarea orașului, care i-a lăsat fără gospodării. Între anii 1970 și 1980 mulți dintre hoștezeni s-au sinucis, neputând suporta ideea de a începe o nouă viață la bloc, forțați să lase în spate agricultura și stilul lor de viață caracteristic.

Producători pricepuți, hoștezenii erau recunoscuți pentru calitatea superioară a legumelor pe care le cultivau constant, dar și pentru tehnicile proprii pe care le aveau în ceea ce privește modalitatea de a le produce.

Denumirea de hoștezeni vine de la termenul hostat, care se referă la noțiunea de periferie sau suburbie, aceștia deținând și exploatând suprafețe mari de pământ aflate la marginea orașului. Unele opinii susțin că originea lor ar fi germană, în timp ce altele scot în evidență posibila lor descendenţă din haiducii lui István Bocskai.

Demolările forțate, finalul hoștezenilor

Comunitatea hoștezenilor a început să-și cunoască propriul final tragic odată cu dezvoltarea orașului și ulterior, în timpul demolărilor forțate, pe pământurile hoștezenilor fiind construite blocuri.

Astfel, comunismul și-a pus amprenta asupra destinului nefericit al hoștezenilor, acestora fiindu-le luate forțat gospodăriile iar ei au fost obligați să se mute la bloc.

Descendent al hoștezenilor, a creat un muzeu în memoria lor

O „urmă” lasată de hoștezeni în amintirea comunității lor este muzeul din Cluj-Napoca, dedicat stilului de viață pe care aceștia îl aveau înainte ca povestea lor să fie curmată și pierdută printre filele de istorie.

Muzeul hoștezenilor reprezintă o inițiativă a lui Bányai József, curator și descendent al unei familii de hoștezeni. Muzeul se află în cadrul Bisericii Reformate cu două turnuri de pe Bulevardul 21 Decembrie 1989 din Cluj-Napoca, fiind așezat pe trei nivele.

La primul nivel este amplasată o bucătărie în care se poate observa mobilierul reprezentativ care a aparținut unei familii hoștezene, dar și obiecte pe care oamenii le foloseau în gospodărie.

După cum Bányai József a povestit pentru Cluj24.ro, hoștezenii erau foarte cumpătați, punând preț pe a face economii în cadrul gospodăriei lor modeste.

Bucătăria, un spațiu indispensabil

Astfel, cei din comunitate reușeau cu ajutorul unei sobe cu plită să își încălzească casa, să gătească pe plită ori în cuptor și totodată să încălzească apă, toate acestea în soba care permitea realizarea acestor activități utile în mod concomitent.

Vesela și textilele țesute, folosite în bucătărie, erau de asemenea caracteristice comunității, prin modelele lor viu colorate, întocmai ca mobilierul în care erau ținute.

Bányai József a explicat că hoștezenii aveau de obicei două bucătării, una de vară și una în care se și dormea, aspect care scoate în evidență importanța acordată de aceștia gospodăriei lor și muncii pe care o desfășurau în cadrul acesteia.

Agricultura juca un rol esențial pentru hoștezeni, activitate în care depuneau mult efort, cultivând legume și cereale pe care le vindeau ulterior în piețe, de aici câștigându-și numele de „grădinarii” clujeni.

Legumele lor erau recunoscute ca fiind de cele mai bună calitate, cumpărătorii știind că atunci când ajung în piață, hoștezenii sunt cei care au marfa cea mai proaspătă, dusă din gospodăria lor spre piață în coșurile caracteristice, care existau în fiecare casă.

În cadrul muzeului dedicat lor, poate fi observat, pe lângă restul ustensilelor  de care se foloseau în gospodărie, și un cântar, cu ajutorul căruia cântăreau legumele vândute la piață.

Camerele în care locuiau erau modeste, cu paturi mici, hoștezenii fiind în general scunzi, după cum povestește cel care a dat viață muzeului.

Vestimentația femeilor, unică și deloc neglijată de acestea

Astfel, la al doilea etaj poate fi vizitată o cameră amenajată în stilul hoștezenilor, cu mobilier și obiecte care au aparținut comunității, acestea fiind păstrate și recondiționate.

Femeile erau cunoscute pentru portul lor îngrijit, vestimentația lor fiind una caracteristică comunității. Astfel, atunci când mergeau în piață pentru a-și vinde legumele din propria producție, erau cunoscute de cumpărători după portul lor deosebit, clienții căutând să le cumpere produsele de calitate.

Curatorul Bányai a povestit pentru Cluj24.ro că hainele colorate erau purtate doar de femeile mai tinere, în timp ce vestimentația alb-negru era preferată de femeile mai în vârstă sau după căsătorie.

Totodată, femeile acordau foarte multă atenție felului în care se îmbrăcau, în special de sărbători, iar vara purtau mereu cizme la diferite ocazii, chiar dacă afară era cald.

Conform curatorului muzeului, hoștezenii aveau cel mult două camere, iar de cele mai multe ori, una dintre ele era locuită doar de sărbători, când primeau oaspeți.

Ultimul nivel al muzeului păstrează vie amintirea hoștezenilor prin fotografiile alb-negru, care surprind momentele cele mai triste pentru comunitate, momente care marchează finalul vieții lor ca și așezare, după ce gospodăriile le-au fost luate în mod forțat începând cu anul 1970, fără a fi despăgubiți.

Marea tragedie a comunității

Și așa a început finalul comunității hoștezene. Bătrânii, îngroziți de faptul că sunt obligați să lase tot ceea ce au construit de-a lungul vieții în urmă, renunțând la stilul de viață reprezentativ, cu pământul pe care au practicat o viață agricultură luat cu forța și nevoiți să se mute la bloc, dar mai ales îngroziți de renunțarea la identitatea lor ca hoștezeni, au decis să se sinucidă.

„A fost scos pământul de sub picioarele hoștezenilor, și mulți au pierit. Foarte puțini au reușit să își reia viața. Aceasta a fost marea tragedie a noastră”, a mai spus descendentul hoștezenilor.

Astfel, între anii 1970 și 1980 a fost declarat un număr considerabil de cazuri de suicid în rândul hoștezenilor.

Muzeul hoștezenilor, ultima dovadă a comunității

Cei care au rămas, s-au resemnat cu viața la bloc, iar câțiva dintre ei, care au reușit să își recupereze proprietățile după căderea comunismului, nu au mai putut niciodată să reînvie ceea ce-i făcea cândva să fie hoștezeni.

Așa s-a risipit o întreagă comunitate odată cu trecerea timpului, în urma unor evenimente care sunt azi istorie a țării, lăsând în urmă câteva fotografii alb-negru, găzduite de un muzeu care, între pereți, ține vie amintirea unei comunități pierdute.

Cei care își doresc să viziteze Muzeul Hoștezenilor din Cluj-Napoca trebuie să știe că nu există în acest moment un program de vizită stabilit, pe fondul pandemiei de coronavirus. Programările se pot face la cerere, online sau telefonic, urmând să fie stabilită ulterior ora la care poate fi vizitat.

Fotografiile din muzeu au fost realizate de Feleki Karoly



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger




Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

ACTUALITATE

Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni

Publicat

În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Citește mai departe
Publicitate

EDUCATIE

VIDEO FOTO. Zeci de elevi, părinți și profesori la Marșul Bicicliștilor de la Școala Gimnazială ,,Ion Creangă”  

Publicat

bicicliști

Școala Gimnazială ,,Ion Creangă” din Cluj-Napoca a organizat ,,Marșul Bicicliștilor”, care a avut loc în cadrul programului Săptămana Verde. Astfel, aproximativ 120 de elevi, însoțiți de părinți și profesori, au pornit pe traseu într-o plimbare care a durat peste 2 ore. 

Traseul parcurs a început în curtea unității de învățământ și a continuat pe str. Primăverii- str. Plopilor- Parcul Rozelor- pista de biciclete de pe malul drept al Someșului- str. Splaiul Independențe- Pod Garibaldi- pista de biciclete de pe malul stâng al Someșului- Pod Rozelor- Parcul Rozelor- str. Plopilor- Str. Primăverii, apoi linia de finish pe Aleea Peana, nr. 2-4 (Școala Gimnazială Ion Creangă).

 Evenimentul a fost o adevărata reușită

bicicliști

,,A fost o adevărată reușită. Fericire totală din partea copiilor”, sunt cuvintele profesorului coordonator Simona Mariaș pentru a rezuma evenimentul.

Alături de prof. Camelia Sîncrăian Pop și la inițiativa Iulianei Moholea, membru al consiliului părinților, s-a urmărit promovarea în rândul copiilor a unui stil de viață mai sănătos și productiv.

Așadar, această activitate se remarcă în cadrul Saptămânii Verzi, aducând o notă de originalitate și dynamism, restul activităților fiind statice, în timp ce aceasta a fost una foarte dinamică.

Cum sportul îi ajută pe copii să se deconecteze de realitatea digitală

Totodată, profesorul școlii a adus în discuție problematica timpului excesiv petrecut de copii în mediul virtual, aceasta fiind de părere că activitățile în aer liber îi pot ajuta pe copii să petreacă mai puțin timp pe dispozitivele electronice.

”Sunt tot timpul cu telefoanele în mână…însă astăzi au uitat cu țoții de grija lor”, a spus Mariaș.

Elevii au fost, astfel, foarte dornici de mișcare și socializare, privind activitatea ca pe un prilej de a se cunoaște mai bine între ei, fiind liberi să iasă din zona lor de confort.

“La școală fiecare este cu clasa lui, grupul lui, dar aici s-au format noi prietenii”, menționează Simona Mariaș.

Proiectul ,,Săptămâna Verde” – educație ecologică în școli

Programul “Săptămâna verde” a început în 2023 și se desfășoară pe parcursul a 5 zile lucrătoare din timpul anului școlar. În această perioadă, unitățile de învățământ sunt încurajate să implice elevii în activități care au ca scop educarea cu privire la mediul înconjurător și menținerea unui stil de viață sănătos.

Școala Gimnazială ,,Ion Creangă” din Cluj reușește, de asemenea, să implementeze aceste obiective, prin diversele activități interprinse. Pe lângă ,,Marșul Bicicliștilor”, elevii școlii au vizitat Universitatea Tehnică, unde cadrele didactice ale Facultății de Mediu au prezentat micuților curioși experimente și videoclipuri educative cu privire la mediu și poluare.

La finalul activității, elevii și-au pus cunoștințele la încercare printr-un quiz distractiv pe Kahoot, iar datorită rezultatelor bune obținute, au fost recompensați cu premii de către universitate.

Alte activități

Săptămâna Verde se va încheia vineri, cu o acțiune de ecologizare, în care copiii vor contribui la îmbunătățirea orașului și vor învăța tehnici de supraviețuire.

Cadrele didactice ale școlii au mulțumit Primăriei și Poliției Locale Cluj-Napoca, a căror cooperare a fost utilă în organizarea evenimentului de miercuri.

De asemenea, și părinții au avut o contribuție la bunul mers al activității, prin mobilizarea de care au dat dovada pentru a face rost de veste reflectorizante și de truse de prim ajutor.

Având la dispoziție truse de prim ajutor oferite de părinți, copiii care nu au avut bicicletă au avut și ei un rol important pe traseu, fiind “ajutorul de serviciu” în cazul unor probleme.

Timeea Morocoj
Bianca Matei
Alexandru Mocan

Citește mai departe

ADMINISTRAȚIE

Boc: Nu e departe momentul când „U” Cluj va JUCA în cupele europene

Publicat

boc u cluj (2)

Primarul Clujului, Emil Boc, a vorbit, joi, la Napoca Live, despre „U” Cluj și șansele echipei de a juca în cupele europene.

„Acum încep și eu să mă mai relaxez (după victoria Universității cu Poli Iași), a început să ne mai vină și nouă apă pe Someș. După meciul cu Petrolul eram tare supărat și s-a oprit un clujean lângă mine și mi-a zis: lasă, domnule primar, nu fi necăjit, noi iubim echipa, nu rezultatul.

Boc: Nu e departe momentul când „U” Cluj va JUCA în cupele europene

Mă bucur că echipa și-a regăsit cadența și că, an de an, ridică standardele tot mai sus. Nu e departe momentul când U va juca în cupele europene. Îi felicit pe băieți pentru victorie și le țin pumnii pentru meciul următor de la Craiova. Haide U, și la bine și la greu”, a spus Emil Boc.

Citește mai departe

EVENIMENT

Candidatura pentru un nou mandat de primar la Căpușu Mare a lui Gheorghe Iancu (PNL), respinsă de Biroul Electoral

Publicat

iancu gheorghe

Candidatura pentru un nou mandat de primar al comunei Căpușu Mare a lui Gheorghe Iancu (PNL) la alegerile din 9 iunie a fost respinsă, miercuri, de Biroul Electoral de Circumscripție Comunală, decizia putând fi contestată la Judecătoria Huedin.

”Biroul Electoral de Circumscripție Comunală nr. 23 Căpușu Mare, constatând că la data de 19.04.2024 au fost depuse: cele patru dosare de candidatură, având în vedere faptul că în urma verificărilor s-a stabilit că această candidatură nu îndeplinește condițiile de fond prevăzute de lege, dl. lancu Gheorghe având interdicția de a ocupa o funcție eligibilă conform adresei nr. 16/15.04.2024 înaintată de Biroul Electoral de Circumscripție Județeană nr. 13 Cluj și tabelului anexat acestuia (pozitia 249 — „Iancu Gheorghe / Primar aI comunei Căpușu Mare, jud. Cluj / conflict de interese / 3 ani de la încetarea mandatului 2020-2024 // Decizia Î.C.C.J. nr. 3264/14.06.2023”), Biroul Electoral de Circumscripție Comunală respinge candidaturii dlui Iancu Gheorghe pentru funcția de primar al comunei Căpușu Mare.

Cu drept de contestație la Judecătoria Huedin în termen de 48 ore”, se arată în decizia Biroului Electoral Căpușu Mare.

Citește mai departe

EVENIMENT

VIDEO FOTO. Strada Uliului din Cluj-Napoca o ia din nou la vale. S-a turnat asfalt care a crăpat. Restricții de circulație

Publicat

De

O bucată din strada Uliului din Cluj-Napoca s-a surpat miercuri dimineață, iar autoritățile locale au intervenit de urgență și au turnat un strat de asfalt.

Dar, surpriză, asfaltul turnat s-a crăpat joi dimineață, asfel că în zonă traficul a fost restricționat și s-au montat jaloane în zona afectată.

O soluție tehnică greșită

”Nu știm cine a decis să se toarne asfalt peste o surpătură, dar a fost o decizie proastă. Acum s-a crăpat și asfaltul.

Acolo trebuie lucrare serioasă, cu piloți și parapet de beton, pentru că riscăm să o ia toată strada la vale. Nu e prima oară când se rupă porțiuni mari din această stradă”, a spus un locuitor al zonei pentru Cluj24.

Atenție la conductele de utilități

Uliului

Un altul a avertizat că în zona afectată sunt și conducte de utilități, solicitând intervenția de urgență a autorităților pentru remedierea situației.

”Dacă trece un camion greu de câteva tone pe stradă să nu ajungem să îl vedem răsturnat”, a avertizat acesta.

Strada Uliului a mai fost afectată de surpări și anul trecut.

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate

Știri din Alba

Publicitate
Publicitate
Publicitate

Parteneri Alba24.ro , România24.ro, Ardeal24.ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Cluj24.ro powered by MEDIA CLUJ24 SRL Cluj Napoca & INDEPENDENT MEDIA Alba Iulia. Cluj24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax