Solstițiul de vară 2024. Va avea loc un eveniment astronomic rar, ce nu s-a mai înregistrat de 228 de ani!

Solstițiul de vară 2024 aduce un fenomen astronomic rar în acest an. Este vorba despre momentul în care se produce solstițiul de vară, cu cea mai lungă zi din an.

Luna iunie din 2024 aduce cu ea un fenomen astronomic rar, care nu a mai avut loc în ultimii 228 de ani. Sărbătorit de obicei pe 21 iunie, solstițiul de vară, care marchează cea mai lungă zi a anului, va avea loc anul acesta cu o zi mai devreme, pe 20 iunie, scrie Alba24.

Deși solstițiul de vară s-a mai produs pe 20 iunie, particularitatea acestui an constă în faptul că solstițiul va avea loc la cel mai devreme moment al zilei din ultimii 228 de ani (din 1796), conform accuweather.com.

Solstițiul de vară 2024. Când va avea loc?

În 2024, solstițiul de vară va avea loc pe 20 iunie, la ora oficială 20:51. Totuși, având în vedere că România se află în sistemul orei de vară, momentul solstițiului va fi marcat la ora 23:51 (ora de vară în România fiind GMT plus trei ore), conform informațiilor de pe astro-urseanu.ro.

Denumirea de solstițiu („Soarele stă”) provine din faptul că, în această zi, gradientul mișcării Soarelui în raport cu declinațiile sale se schimbă.

Crepusculul va avea cea mai mare durată din an, iar la latitudinile înalte, crepusculul se întinde pe întreaga noapte, oferind locuitorilor acestor regiuni spectaculoasele „nopți albe”, conform aceleași surse.

Citește și Fenomen astronomic extrem de rar, din 29 septembrie: O MINI-LUNĂ va orbita în jurul Pământului timp de aproape două luni

Solstițiul marchează cele două momente din an în care Soarele atinge cea mai mare sau cea mai mică înălțime față de Ecuator.

Pământul efectuează atât o mișcare anuală de revoluție în jurul Soarelui, cât și o mișcare diurnă de rotație în jurul axei sale. Axa polilor Pământului nu este perpendiculară pe planul orbitei Pământului.

Din această cauză, cele două emisfere terestre sunt iluminate inegal de Soare pe parcursul unui an, ceea ce duce la inegalitatea duratei zilelor și nopților, precum și la succesiunea anotimpurilor.

Solstițiul de vară 2024. Cea mai lungă zi din an

Ziua în care are loc solstițiul de vară este cea mai lungă din an, oferindu-ne cel mai mult timp de lumină solară. Aceasta marchează începutul verii astronomice.

După solstițiul de vară, durata zilei începe să scadă, iar cea a nopții să crească treptat timp de șase luni, până la solstițiul de iarnă pe 21 decembrie.

În emisfera sudică, fenomenul se desfășoară în sens opus.

Termenul „solstițiu” provine din latinescul „solstitium”, care înseamnă „soare nemișcat”.

Aceste fenomene au loc de două ori pe an:

• Aproximativ pe 21 iunie (cunoscut drept solstițiul de vară, prima zi de vară și cea mai lungă zi din an)
• Pe 21 decembrie (cunoscut drept solstițiul de iarnă, prima zi de iarnă și cea mai scurtă zi a anului).

Pe de altă parte, un echinocțiu, derivat din latinescul „aequinoctium” (aequus – egal și nox – noapte), este momentul în care Soarele se află direct deasupra Ecuatorului.

Acest fenomen se produce de două ori pe an: în jurul datei de 20 martie (echinocțiul de primăvară, marcând începutul primăverii) și pe 23 septembrie (echinocțiul de toamnă, marcând începutul toamnei).

Solstițiul de vară 2024. Tradiții și superstiții

Tradițiile și superstițiile legate de solstițiul de vară au rădăcini adânci. Cea mai lungă zi a anului a fost văzută ca un moment de echilibru și schimbare, marcată de foc, simbol al soarelui.

Puterea soarelui la solstițiu este sărbătorită în România prin focurile de Sânziene, aprinse pe cele mai înalte locuri.

Îmbrăcați cu brâuri de pelin, oamenii se învârt în jurul focului și apoi aruncă brâurile în foc pentru a arde toate necazurile posibile.

Din timpuri străvechi, solstițiul de vară a fost un prilej de mare bucurie și sărbătoare, legat de momentul recoltării. Inițial, sărbătoarea coincidea cu solstițiul, pe 21 iunie.

Ulterior, biserica a considerat ceremonia păgână și a mutat-o pe 24 iunie, ziua dedicată Sfântului Ioan Botezătorul.

De-a lungul timpului, Noaptea de Sânziene a devenit o sărbătoare populară, cu tradiții variate în funcție de țară și regiune.

Pentru țărani, această zi este importantă pentru prognoza vremii. Se crede că dacă plouă de Sf. Ioan Botezătorul (Sânziene) sau imediat după, este un semn rău, indicând 40 de zile de ploi neîncetate, ceea ce ar distruge recoltele de grâu, alune de pădure și salată, conform Agerpres.

Solstițiul de Vară 2024. Ritualuri practicate în România

Încă din antichitate, se credea că magia practicată în timpul solstițiului de vară putea materializa dorințe sau aspirații aparent imposibile.

Solstițiul de vară era considerat un timp al purificării prin apă și foc, când practicile magice erau deosebit de puternice și spiritele pământului și cerului pășeau printre oameni.

Un ritual legat de solstițiul de vară implica transformarea unei bijuterii din aur într-un talisman norocos.

Se putea folosi orice obiect din aur, fie el inel, monedă sau pandantiv.

Cu o zi înainte de solstițiu, bijuteria era pusă într-un vas rezistent la foc, plin cu ierburi uscate (cimbru, rozmarin, salvie, lavandă, mușețel, sunătoare), reprezentând elementul pământ.

În zorii zilei solstițiului de vară, bijuteria era scoasă dintre ierburi și pusă într-un vas cu apă curată, apoi trecuta prin flacăra unei lumânări galbene sau aurii.

Astfel, bijuteria era purificată cu ajutorul focului. Cu flacăra lumânării, ierburile din vas erau aprinse, lăsându-le să ardă și să își împrăștie aromele.

De la mijlocul zilei până la apus, obiectul de aur era lăsat într-un loc sigur afară, sub lumina soarelui.

Seara, bijuteria era ținută strâns într-o mână, cu ochii închiși, concentrându-se asupra celei mai arzătoare dorințe, care era apoi rostită de trei ori cu voce tare.

La final, se recita: „Fii vrăjit și legat, cu noroc, dragoste și lumină; belșugul să se reverse și energiile să străluce. Așa să fie”.