Sfântul Ilie, forța care pedepsește răul, dar protejează recoltele și gospodăriile. Obiceiuri din satul tradițional clujean

În satul tradițional, 20 iulie, ziua Sfântului Ilie, era o sărbătoare de o mare forță simbolică și spirituală, respectată cu post, rugăciune și repaus total de la muncă.

Țăranii știau că această zi marchează un prag esențial al verii pastorale, dar și al ritmurilor cosmice, fiind închinată unui sfânt care în credința populară domnește peste tunet, fulger și grindină.

Sfântul Ilie, credințe și obiceiuri

Specialiștii de la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) Cluj arată că sărbătoarea, cunoscută și sub numele de „Sântilie”, era urmată de zile „legate”, considerate „pârlejoase” sau „prilejoase”, deoarece puteau aduce primejdii celor care le nesocoteau.

„Sunt credințe foarte vechi, unele cu rădăcini precreștine, în care sărbătoarea era legată de cultul soarelui și al focului. În mentalul colectiv, Sfântul Ilie apare ca o forță care pedepsește răul, dar totodată protejează recoltele și gospodăriile”, explică specialiștii clujeni.

Pe case se puneau ramuri de salcie sau de tei, păstrate de la Florii și Rusalii, ca apărătoare de grindină. Femeile își împodobeau icoanele cu busuioc și aprindeau lumânări de Paști. Iar în ajun, se spune că doar ciobanii cei curați la suflet puteau auzi toaca bătută de Sfântul Ilie din cer.

Momentul marca și o etapă esențială în viața pastorală. După Sântilie, păstorii aveau voie să coboare pentru prima dată în sat, după urcarea oilor la stână.

Sfântul Ilie simbol al luptei dintre bine și rău

Imaginea Sfântului Ilie este puternic înrădăcinată și în arta populară. În icoanele pe sticlă de la Nicula, el este înfățișat în carul său de foc, fulgerând duhul răului, o reprezentare vie și dramatică, simbol al luptei dintre bine și rău, dar și al forței protectoare a naturii sacre.

Toate aceste aspecte sunt detaliate în volumul „Obiceiuri tradiționale românești din Transilvania – sărbători, credințe, rituri, mituri”, semnat de Maria Bocșe, apărut în 2007 sub egida Centrului clujean pentru cultură tradițională.

Foto: Arhidiaconul Ilarion Mureșan, Mănăstirea clujeană Nicula – Sfântul Prooroc Ilie – icoană pe sticlă