Sfântul Gheorghe, sărbătoare importantă, în Postul Paștelui

Două dintre cele mai importante sărbători creștin-ortodoxe sunt în luna aprilie: Sfântul Mucenic Gheorghe – sărbătorit în 23 aprilie și Duminica Floriilor – Intrarea Domnului în Ierusalim- sărbătorită pe 25 aprilie. Tot în aprilie este și Săptămâna Patimilor – Săptămâna Mare în care se ține post negru.

În Calendarul creștin ortodox al lunii aprilie 2021 sunt următoarele sărbători marcate cu cruce roșie:

Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica, Sfântul Mucenic Antipa; Sfântul Farmutie (11 aprilie), Sfântul Mucenic Gheorghe (23 aprilie), Sfântul Cuvios Vasile de la Poiana Mărului; Sfântul Evanghelist Marcu (25 aprilie) – Duminica Floriilor ortodoxe.

În acest an ziua în care se sărbătorește Sfântul Gheorghe pică în Postul Paștelui într-o zi de vineri, zi în care se ține post. O astfel de situație a fost și în 2019 când sărbătoarea Sfântul Gheorghe a picat într-o zi de post. Atunci BOR a sfătuit ca sărbătoarea să fie ținută după Sfintele Paști, iar slujba de pomenire a fost făcută pe 29 aprilie.

Vezi AICI: CALENDAR Ortodox 2022

În Duminica Floriilor este dezlegare la pește.

După Florii, tot în luna aprilie este Săptămâna Mare – Săptămâna Patimilor lui Iisus Hristos. Potrivit rânduielilor canonice, în această săptămână, se ajunează (nu se mănâncă nimic) până spre seară.

Tradiții de Sfântul Gheorghe

Peste un milion de români, majoritatea bărbați, îşi sărbătoresc onomastica, duminică, 23 aprilie, când Biserica Ortodoxă îl pomeneşte pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe. Este considerat a fi un zeu al vegetaţiei, protector al naturii înverzite, astfel că legat de această sărbătoare sunt cunoscute mai multe obiceiuri şi tradiţii.

În credinţa populară se zice că atunci când broaştele cântă pentru prima dată, Sfântul Gheorghe ia cheile de la Sâmedru (Sfântul Dumitru) şi deschide porţile naturii către viaţă.

În unele zone, în ziua de Sf. Gheorghe, bărbatul pune ramuri verzi la stâlpii porţilor, la ferestre şi uşi, la grajduri şi grădini, dar şi la mormintele neamurilor, pentru a se feri de duhuri rele. Aceste ramuri se pastrau apoi peste an, ca leacuri împotriva diverselor boli. O parte dintre aceste ramuri verzi se dădeau hrană animalelor.

Citește și Sfântul Gheorghe NU va fi sărbătorit pe 23 aprilie 2022. Patriarhia Română a mutat sărbătoarea într-o altă zi cu cruce roșie. Motivul

În 1222, regele Angliei, Richard Inimă de Leu, l-a ales pe Sfântul Gheorghe patronul spiritual al Casei Regale şi al întregii ţări. Regele Edward al III-lea a înfiinţat „Ordinul St. George”, iar Crucea Sfântului Gheorghe a devenit, mai târziu, steagul Angliei, „Union Jack”. Marele Mucenic Gheorghe este considerat şi ocrotitorul Georgiei, Armeniei, Maltei, Lituaniei, Serbiei.

Obiceiuri de Sfântul Gheorghe

În tradiţia populară Sfântul Gheorghe este cunoscut sub numele de San-George. Este considerat a fi un zeu al vegetaţiei, protector al naturii înverzite, al vitelor şi al oilor.

În spiritualitatea populară, între San-George şi Sâmedru (Sfântul Dumitru) există o înţelegere cosmică. Se spune că atunci când broaştele cântă pentru prima oară, San-George ia cheile de la Sâmedru pentru a deschide drumul naturii spre viaţă.

În dimineaţa zilei de San-George, capul familiei, întotdeauna un bărbat, aşeza la stâlpii porţilor şi ai caselor, la ferestrele şi usile caselor şi grajdurilor, în grădini şi pe mormintele din cimitire ramuri verzi. Astfel, se credea că oamenii, vitele şi semănăturile erau protejate de forţele malefice.

Ramurile verzi erau păstrate peste an pentru a fi folosite drept leacuri împotriva bolilor. Ele erau puse şi în hrana animalelor, în credinţa că acestea vor fi protejate de puterea duhurilor rele.

„Fetele mergeau pe furiş în pădure pentru a culege mătrăguna şi năvalnic”

În ajunul zilei de San-George, fetele de măritat credeau că îşi pot vedea ursitul dacă priveau, în această noapte, într-o cofă plină cu apă.

Exista şi obiceiul ca în dimineaţa zilei de 23 aprilie, fetele să pună în mijlocul drumului brazde verzi, împodobite cu coroniţe, pentru a observa care fecior va călca peste ele. Dacă flăcăii ce le erau dragi nu călcau pe coroniţe, fetele credeau că în acel an se vor căsători. Brazdele şi coroniţele erau păstrate peste an, pentru a se face cu ele farmece de dragoste sau pentru a fi folosite ca remediu în ameliorarea diferitelor boli.

Tot în dimineaţa zilei de 23 aprilie, fetele mergeau pe furiş în pădure pentru a culege mătrăguna şi năvalnic. Aceste plante erau puse în pod sau sub streaşină, în credinţa că ele le vor aduce peţitori bogaţi.

„Nimeni nu avea voie să doarmă în această zi”

Flăcăii căutau în dimineaţa zilei de 23 aprilie iarba fiarelor, planta miraculoasă ce putea să sfărâme lacătele. În ajunul sărbătorii, tinerii mergeau într-o dumbravă cu o cofă cu apă neîncepută. Vasul era ascuns într-un loc doar de ei ştiut. La răsăritul soarelui fiecare privea în cofa cu apă. Dacă în vas se afla un fir de iarbă, credeau că se vor căsători cu fata iubită. Dimpotrivă, dacă în apă se afla o floare uscată, era semn că tânărul nu se va însura în acel an, iar dacă găseau pământ, se credea că feciorul va muri în curând.

Femeile căsătorite mergeau în pădure şi culegeau plante doar de ele ştiute (mulgătoare, untul vacii), pe care le adăugau în hrana animalelor, în credinţa că vacile vor da mult lapte şi de bună calitate.

Nimeni nu avea voie să doarmă în această zi deoarece se credea că acel care încalcă interdicţia, avea să fie somnoros întregul an.

Urzicatul era un alt obicei practicat de San-George. Exista convingerea că prin urzicat ei vor fi mai ageri, mai harnici şi mai sănătoşi de-a lungul întregii veri care urma să înceapă.

Dintre toate obiceiurile enumerate, în comunităţile săteşti contemporane se mai păstrează doar obiceiul împodobirii stâlpilor de la poartă cu ramuri verzi.

Cele mai multe sărbătorite pe 23 aprilie se numesc Georgiana (145.994), Georgeta (130.068) sau Gheorghița (30.722), Gina (21.573) și Geta (14.912).

Dintre bărbați, majoritatea poartă numele de Gheorghe (511.888), George (151.306) sau Gheorghiță (22.398).

Sursa: Alba24.ro