Șerban Țigănaș: Blocarea construcțiilor în oraș e o soluție imbecilă. Metroul se face pentru Florești, dar nu rezolvă traficul

Renumitul arhitect Șerban Țigănaș a caracterizat drept imbecilă și puerilă soluția primarului Emil Boc cu privire la zonele Bună Ziua și Borhanci, adică blocarea construcțiilor până la apariția unei soluții ”magice”.

”Arată că este prea complicat să judec situațiile, așa că scap de ele. Este puerilă o astfel de soluție. E o reacție a gestionarului urbei, mă refer la tot aparatul, este o reacție care arată incapacitatea soluționării și abordării problemelor, care au fost menționate deja, pentru că sufocarea traficului a fost anunțată de peste un deceniu. Pentru centura ocolitoare s-au inițiat primele demersuri de peste 10 ani, dar nimeni nu a dat curs inițiativei”, a spus Șerban Țigănaș, secretar general al Uniunii Internaționale a Arhitecților.

Acesta consideră că cea mai mare problemă anunțată în calea construirii – traficul, poate să fie rezolvată doar analizând mai multe piese de mobilitate și prin combinarea lor, nu doar prin promovarea metroului. Șerban Țigănaș nu crede că implementarea metroului, dacă se va face, va fi salvatoare, întrucât nu oferă un cadru de rețea de transport în comun, ci mai degrabă o linie pentru zona de centru, unde nu sunt probleme la acest capitol – problema ar fi tocmai pe linia perpendiculară metroului propus, cu oameni care vor să ajungă la locul de muncă sau la școală în Centru. Cu alte cuvinte, metroul va ajuta doar Floreștiul.

Cu privire la posibilitatea realizării metroului, arhitectul a realizat o comparație cu Salonicul, unde în subteran s-au făcut mai multe descoperiri arheologice care au blocat proiectul vreme de zeci de ani. La fel s-ar putea întâmpla și la Cluj. Grecii au dorit să construiască metrou din anul 1910 și s-au apucat de planificare în 1980. Lucrul efectiv a demarat în 2006 și se așteaptă să mai dureze cel puțin până în 2023.

Politicienii sunt cauza haosului urbanistic din oraș

Șerban Țigănaș a menționat, invitat la Napoca Live, că stabilirea de către politicieni a unui intravilan enorm după 1990 și trasarea primul PUG au deschis Cutia Pandorei în urbanismul din Cluj, iar consecințele se simt și astăzi.

Era un teren construibil de care Clujul nu avea nevoie.

Aducerea în intravilan a unor terenuri agricole, care au fost retrocedate cuiva, a îmbogățit mulți oameni fără să creeze plus valoare. Apoi au început clujenii să construiască pe unde au avut teren, chiar dacă nu era pregătită infrastructura.

La noi întâi s-a construit și apoi s-a încercat modernizarea infrastructurii.

”Asistăm la rezultatul a 20 de ani de gestiune urbană naivă, fără cunoștințe despre cum se construiește un oraș. Când ai dat drumul să se construiască zeci de ani, fiecărui cetățean, unde a avut terenul, și unde a dorit, Cutia Pandorei e larg deschisă și nu se mai poate face nimic. Iar clădirile bine construite durează secole”, a spus Șerban Țigănaș.

Iar de aici au rezultat tot felul de probleme, inclusiv faptul că nu este fezabilă introducerea transportului în comun în anumite zone.

”PUG-ul din 90 a fost făcut de o echipă din București, pe bani foarte puțini, iar acum le datorăm multe consecințe”, a adăugat arhitectul.

La acestea se adaugă și fenomenul construcțiilor ridicate fără autorizație, lucru care ”este îngăduit” de către administrație, în opinia sa. Însă și la această soluție recurg oamenii de cele mai multe ori din cauza birocrației excesive.