Șerban Iosifescu, expert în educație, fost președinte ARACIP: Evaluarea Națională “scoate” carne de tun pentru liceele de fițe

Profesorul Șerban Iosifescu, expert în educație și fost președinte al ARACIP – Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar, vorbește în termeni duri despre ce a ajuns să fie Evalurea Națională – examenul pe care în susțin absolvenții de clasa a VIII-a.

Tot sistemul funcționează pentru școlile de fițe, spune acesta, lucru care duce la segregare.

Șerban Iosifescu, expert în educație, fost președinte ARACIP: Evaluarea Națională “scoate” carne de tun pentru liceele de fițe

“Nu mă interesează clasamentele de școli în funcție de rezultatele la EN. Repet: evaluarea națională după clasa a VIII-a nu e o evaluare a competențelor deținute, ci examen pur de selecție, cu singurul scop de a împărți populația de absolvenți în două categorii:

1. Carne de tun pentru liceele de fițe, ai căror profesori conduc, de facto, învățământul românesc, împreună cu universitarii, beneficiari ai ”muncii” acestor licee (sunt parlamentari, funcționari în Minister, autori de programe și manuale, influenceri în social media, autori și deținători de platforme cu subiecte de examene, meditatori de meserie).

2. Ceilalți, care nu interesează pe nimeni, pentru că nu au voce, care să conteze (politic și economic)”, a scris profesorul Iosifescu pe pagina sa de Facebook.

Programe făcute pentru “școlile de fițe”

Astfel, spune acesta, tot sistemul funcționează pentru școlile de fițe

Citește și: Cele mai bune ȘCOLI din Cluj-Napoca, după REZULTATELE la Evaluarea Națională. Rata de promovare, mai mică decât în 2023

“Adică segregate rezidențial și socioeconomic. Epentru profesorii care predau acolo și pentru părinții care au resurse pentru a-și trimite copiii în astfel de școli.

Toate programele sunt făcute pentru elevii acestor școli, numai o minoritate fiind capabili (numai cu ajutorul familiei și numai cu pomparea a nenumărate ore de meditații) să răspundă cerințelor programelor respective.

Industria manualelor și auxiliarelor nu face decât să servească aceste școli și acești profesori și părinți, care au resurse pentru a le achiziționa – neavând, altfel, șanse să rezolve subiectele de examen concepute tocmai de profesorii din școli de fițe (selectați ca autori de subiecte)”, spune profesorul Iosifescu.

O situație care crește riscul de abandon școlar

Profesorul Iosifescu susține că lipsește orice posibilitate de flexibilizare curriculară, care să permită profesorului să ajungă, cu fiecare elev, acolo unde poate acel elev, chiar dacă nu realizează toate obiectivele din programe.

“Ca urmare, decalajele cresc pe parcursul școlarizării, dincolo de posibilitatea oricărei recuperări (cu consecința creșterii abandonului școlar).

Toate studiile serioase spun că un examen de selecție ”cu miză mare” nu are ce căuta în interiorul învățământului obligatoriu.

În plus, actuala situație este discriminatorie: avem circumscripții școlare pentru 9 ani de învățământ obligatoriu, cu obligația (mai mult sau mai puțin respectată) de frecventare a școlii respective, dar nu și pentru cei 4 ani de liceu.

Ca urmare, toate liceele (care, repet, sunt parte a învățământului obligatoriu) ar trebui să devină școli de circumscripție și să ofere toată paleta de specializări și calificări”, susține acesta.

Reforma școlară, dependentă de reforma administrativă

Expertul în educație susține că separarea timpurie pe filiere, din clasa a IX-a (când studiile – PIAAC, de exemplu – arată că deținătorii de competențe cheie oferite prin învățământul general sunt mai proficienți ca adulți, decât cei care se specializează profesional de timpuriu) merită o discuție separată.

Citește și: Ligia Deca, la Cluj: Mă bucur pentru rezultatele de aici la Evaluarea Națională. Cum explică faptul că sunt mai slabe ca în 2023

“Dacă am pus în lege 14 ani de învățământ obligatoriu, statul este și el obligat să-l asigure, în totalitate și la un nivel corespunzător de calitate, în localitatea de domiciliu, sau să ofere alternative: transport, campusuri școlare etc.

1. Din această perspectivă, reforma / eficientizarea rețelei școlare este strict dependentă de reforma administrativă, nu numai de finanțare, sau de o politică cât de cât eficientă curriculară sau de resurse umane”, a mai scris profesorul Șerban Iosifescu.

Clujul, județ de top la Evaluarea Națională

Județul Cluj este pe primul loc în țară în ceea ce privește rezultatele elevilor la Evaluarea Națională. Elevii au obținut note bune, iar la liceele de top sunt foarte multe medii între 9 și 9.99.

Citește și: Secretul elevilor de 10 ai Clujului la Evaluarea Națională: Muncă, consecvență, seriozitate și meditații

Înainte de contestații erau 6 elevi la cluj cu media 10, mai puțini ca anii trecuți. În 2024, și rata de promovare este mai slabă decât în anul 2023.