Connect with us
"

ECONOMIE

Semne bune anul n-are. Producția industrială a scăzut la Cluj. Deficitul comercial e mai mare decât în 2019

Publicat


Direcția Județeană de Statistică Cluj a transmis că în luna mai 2020 producția industrială a scăzut cu 17,6 % față de aceeaşi lună din anul 2019.

Comparativ cu primele cinci luni din 2019, în perioada 1 ianuarie – 30 mai 2020 indicele producției industriale a fost de 94,1 %.

De asemenea, indicele valoric al cifrei de afaceri din industrie, în luna mai 2020 a fost cu 16,7 % mai mic față de luna mai 2019.

Pe cumulat cinci luni, indicele valoric al cifrei de afaceri este de 92,9 %, față de aceeaşi perioadă din 2019.

”Activitatea de comerț exterior din județul Cluj, în perioada 1 ianuarie – 31 martie 2020 se concretizează în realizarea unui volum de export în valoare 431,8 mii. euro și a unor importuri care însumează 715,6 mii. euro. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, exportul a scăzut cu 6,5 %, iar importul a crescut cu 9,0 %”, au spus cei de la Statistică.

Deficitul comercial în primele trei luni ale anului 2020 a fost de 283,8 milioane euro, cu 45,9 % mai mare decât deficitul comercial înregistrat în perioada 1 ianuarie – 31 martie 2019.

A.P.

 

CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *



Vezi cele mai interesante video Cluj24.ro


ECONOMIE

Aurul, petrolul, grâul. Cu cine ţine coronavirusul

Publicat

Pandemia de coronavirus pune întreaga lume la încercare. Pune la încercare inclusiv mecanismele complicate ale economiei mondiale. Aurul şi petrolul sunt două “monede” în jurul cărora se cam învârte economia lumii. Dar, fără ele, cum spune prof. dr. Ioan Lumperdean, “mai treacă-meargă”. Însă, fără pâine…? Pâinea noastră cea de toate zilele… O incursiune în lumea celei de-a treia “monede” în jurul căreia se învârte lumea: grâul. Ghid pe “tarlaua” economiei mondiale, prof. dr. Ioan Lumperdean.

Grâul: un scenariu economic (re)confirmat? Predicții nedorite…

La începutul pandemiei am scris despre turbulențe economice care au cuprins în vâltoarea lor aurul, petrolul și grâul. Am analizat atunci, din perspectiva prezentului și trecutului economic ce se întâmpla pe piețele românești și internaționale. Inevitabil, am făcut și unele predicții, care din păcate s-au confirmat.

Astăzi constatăm că aurul și-a consolidat poziția de lider incontestabil în conservarea valorii, așa cum a făcut-o de-a lungul istoriei, în perioade critice, dar și de acalmie economică. Petrolul (țițeiul) rămâne în expectativă, cu ușoare tendințe de creștere față de perioada numită ”Marea Închidere”, iar grâul ne pune din nou pe gânduri de și despre cu pâinea noastră cea de toate zilele.

Aș fi dorit să nu am dreptate și să scriu despre ”marile vacanțe” și strălucirea soarelui de vară. Din păcate, prelungirea crizei epidemiologice globale și ”bâlbele” decidenților politici de pe toate meridianele au generat noi reacții ale pieței, care se reflectă și în prețul aurului, petrolului și grâului.

Pentru ”cel din urmă”, grâul, care trebuie să fie ”cel dintâi”, se mai adaugă și fenomenele naturale nefavorabile (ploi, furtuni, secetă excesivă, inundații), dar și alte motivații, mai mult sau mai puțin justificate. Am spus că trebuie să fie ”cel dintâi” pentru că existențialitatea noastră, de ieri, de azi și de mâine depinde de mâncare, iar grâul este  o cereală cu vechime multimilenară, care s-a răspândit și împământenit pe toate meridianele Globului, asigurând direct, indirect sau/și complementar resursele alimentare pentru oameni, păsări și animale sălbatice sau domestice.

Și așa cum se știe, grâul este materie primă pentru industria alimentară, textilă, chimică etc. Și cu toate acestea, atenția și neliniștea ”piețelor”, în realitate a oamenilor, este mai mare față de creșterea prețurilor la aur și  petrol.

Este dificil de explicat, uneori chiar imposibil, pentru oamenii care s-au născut și trăit în economiile dezvoltate și prospere, unde pâinea este un accesoriu… cotidian, după unii chiar banal!!! Nici media nu este prea interesată să transmită și să marșeze pe astfel de informații. Este mai cool să amintești ce se întâmplă cu aurul și cu petrolul decât cu grâul.

Psihologia economică, ca parte a psihologiei comportamentale, ne-a explicat atitudinile și manifestările oamenilor în și prin prisma provocărilor istoriei. Numai că memoria oamenilor este scurtă și se uită sau se neglijează realitatea de astăzi și de mâine. O să încerc eu reabilitarea grâului printr-o altă ierarhie.

Ce se întâmplă cu grâul?

În întreaga lume, siguranța și stabilitatea producțiilor agricole au fost agravate de actuala criză epideo-economică. Am spus agravate, pentru că de la revoluția industrială (secolele XVIII-XIX) Pământul a fost tot mai agresat de oameni, iar relația dintre natură și civilizația umană s-a modificat, cu consecințe nebănuite în economia agrară.

În țările dezvoltate, cu uriașe resurse umane  și financiare, în cercetare și învățământ, s-au elaborat și pus în aplicare programe cu grad ridicat de sustenabilitate prin care s-a realizat o relație prietenoasă cu mediul, care să asigure servicii performante, înalt productive și protectoare în agricultură. Chiar dacă nu s-a ajuns încă la optimul scontat, și nici nu se va ajunge vreodată -pentru că optimul este mai mult în capul teoreticienilor și analiștilor economici-, s-au făcut pași semnificativi spre concilierea dintre natură și economie, sub semnul eco-economiei.

De aproape o jumătate de secol, producțiile cerealiere, inclusiv cele de grâu, au fost ridicate, iar prețurile relativ scăzute. Problema surselor de hrană și siguranță alimentară se pare că a fost rezolvată pentru o parte semnificativă din populația Planetei. Atunci, de ce sunt îngrijorări în ceea ce privește producția și prețul cerealelor?

Răspunsurile sunt multe, de la cele ale ecologiștilor, până la cele ale demografilor, economiștilor, psihologilor, sociologilor și politologilor. Opiniile lor ar trebui să fundamenteze politicile agricole pe termen mediu și lung. Dar între a trebui și a implementa există multe ezitări, neimplicări și nereușite.

România, deși parte a Uniunii Europene, importă o cantitate semnificativă de alimente, iar criza actuală a modificat relațiile economice tradiționale. România este și un producător important, dar fără să asigure întregul necesar cerut de piața internă și de cea externă. Stabilitatea prețului este asigurată de stabilitatea producției, iar producția depinde de natură și îndeosebi de… natura disciplinată prin irigații, perdele forestiere de protecție, sisteme de rachete antigrindină, selecții biologice și multe altele.

La acestea se adaugă tergiversările legislative și instituționale privind resursele umane, regimul proprietății, arendării etc. Cum unele dintre acestea au fost mereu și mereu amânate, reportate sau numai parțial implementate, nu putem să ne așteptăm la producții record în viitorul apropiat sau mai îndepărtat!!! Nu este de mirare că ministrul Agriculturii vine cu știrea (4 august a.c.) îngrijorătoare: producția de grâu va fi cu 40% mai mică decât cea de anul trecut! Nu vor scăpa din acest vârtej și alte culturi: secară, orz, ovăz, rapiță, porumb, soia.

Și alte state din bazinul Mării Negre sunt sub incidența acestor fenomene pedo-climatice, dar grâul și alte produse agricole ne vor fi asigurate din rezervele strategice și probabil din importuri. Ministrul Agriculturii ne asigură că ”marii producători de grâu vor avea producții record”, iar ”preţul grâului şi implicit cel al pâinii nu ar trebui să crească”.

Cel puțin deocamdată și mai mult declarativ și teoretic, pentru că nu putem ști ce se va întâmpla în viitor. Oricum, după toate regulile pieței, există dezechilibre între cerere și ofertă, dezechilibre care inevitabil se vor repercuta în prețuri. O contracție a pieței cu 40%  față de anul trecut (deci cu aproape jumătate) nu poate să rămână fără influențe de la prețul de producție  până la cel de comercializare. Și aceasta datorită specificiăţii formării prețurilor agricole, aflate sub influența implacabilă a factorilor naturali.

Prăbușirea sau reducerea ofertei interne și efectele devastatoare asupra fermierilor și comercianților de cereale și derivate nu pot fi stăvilitecorijate decât prin politici intervenționiste și protecționiste. Rămâne să vedem ce se va întâmpla, deoarece producțiile neafectate sau parțial afectate trebuie gestionate cu chibzuință pentru însămânțare, morărit și panificație, furajare, industrie ușoară, chimică etc. Mai trebuie să ținem cont și de  firmele de import-export, care-și văd de ”treaba lor” într-o economie de piață. Până la urmă e chiar firesc, nu pentru o economie liberă ne luptăm de peste trei decenii? Nu este de loc ușor și ne pune pe gânduri afirmația ministrului Agriculturii: ”Sperăm să nu crească prețul pâinii…”  Deci, să sperăm!!! Oricum, ceea ce am afirmat în articolul nostru precedent rămâne valabil:  cu pâinea noastră cea de toate zilele nu este de glumit!!!

Fără aur și petrol (despre care o să vorbim într-un episod viitor) mai ”treacă-meargă”, dar fără pâine… Cred că trebuie să reflectăm cu toții, de la ”vlădică la opincă”, de la cel ”cu țâța în gură până la cel cu barba sură”.

Cele mai multe convulsii sociale și chiar răsturnări politice au fost generate de lipsa sau de prețul ridicat al pâinii!!! Doresc ca cele afirmate să nu fie confirmate, dar contextualitatea de astăzi și de mâine ne va aduce o pâine mai scumpă pe mesele noastre.

Prof.univ.dr. Ioan Lumperdean

Citește mai departe

ACTUALITATE

Programul ,,Prima casă” se numește acum ,,Noua casă” și a fost publicat în Monitorul Oficial

Publicat

Cunoscutul program ,,Prima casă” sau ,,O familie, o casă” s-a modificat din nou. Proiectul ,,Noua casă” a fost publicat astăzi în Monitorul Oficial, iar cei interesați știu acum la ce să se aștepte.

Două plafoane:

  • 140.000 euro;
  • 70.000 euro.

Avansul

  • La categoria 70.001 – 140.000 euro avansul e de minimum 15%;
  • La categoria de 70.000 euro avansul e de minimum 5%.

Beneficiari

Persoana fizică ce îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:

• la data solicitării creditului garantate, declară pe propria răspundere fie că nu deţine în proprietate exclusivă sau împreună cu soţul ori soţia nicio locuinţă, indiferent de modul şi de momentul în care a fost dobândită, fie că deţine în proprietate exclusivă sau împreună cu soţul ori soţia cel mult o locuinţă, dobândită prin orice alt mod decât prin Program, în suprafaţă utilă mai mică de 50 mp;
• achiziţionează o singură locuinţă, printr-un credit acordat şi garantat în condiţiile Programului;
• are calitatea de împrumutat în raport cu finanţatorul.

Sursa: Hotnews

 

Citește mai departe

ADMINISTRAȚIE

Clujul pentru toţi. Uniţi în buget şi-n simţiri. Bugetul şi politicile fiscale. Punctul de vedere al specialiştilor

Publicat

De cele mai multe ori, administraţiile locale lansează şi chiar realizează proiecte pentru urbea pe care o păstoresc. Dar numai pe baza părerilor proprii. Vrem, de exemplu, stadion la standarde europene în mijlocul oraşului? Îl facem! Nu contează că produce zgomot pentru cei din împrejurimi. Nu contează că face şi mai mare aglomeraţia de maşini, şi aşa insuportabilă. Dacă aşa a vrut domn primar…

Ca să trecem în altă epocă administrativă, câţi dintre clujeni şi-ar fi dorit momâia lui Avram Iancu în mijlocul Pieţei cu acelaşi nume? Dar n-au fost întrebaţi nici atunci.

Şi-n Cluj, la fel ca-n alte localităţi, s-au făcut lucruri, cheltuieli, fără ca cineva să-i întrebe pe beneficiari şi pe cei care dau banul dacă au nevoie de ele. De o vreme încoace s-au făcut câţiva paşi spre consultarea populaţiei. Dar puţini. La fel ca în cazul ăluia care a păşit pentru prima data pe Lună. Faptul că a făcut “un pas mic, dar mare pentru omenire”, nu înseamnă că Luna a devenit a noastră.

Bugetarea participativă. Propunerile specialiştilor. Clujul să ia exemplul Turzii

Ne manifestăm consecvent pentru fundamentarea construirii bugetelor anuale şi multianuale pe baza proiectelor promovate în baza dialogului şi consultării cu cetăţenii Clujului.

  • Bugetarea participativă este un exercitiu la care populaţia a dovedit interes şi responsabilitate. Ea trebuie extinsă si la marile proiecte, iar exemplul municipiului Turda se cere extins şi la Cluj. Gradul de transparenţă trebuie maximizat pentru a se evita suspiciunile acordării de fonduri importante şi in mod nejustificat unor ong-uri “abonate de o vereme la banul public”.

Bugetare multianuală

  • Viziunea pe termen mediu şi lung se cere extinsă şi prin bugetare multianuală, bazată pe direcţiile din Strategia de dezvoltare 2020-2027, pe PUG, pe SIDU, pe Planul de mobilitate şi pe alte instrumente de lucru, discutate în prealabil cu cetăţenii.
  • Digitalizarea proceselor de bugetare, cât şi a celor din activitatea serviciilor din Primărie poate restrânge birocraţia şi numărul excesiv de personal angajat în structurile administraţiei locale.
  • Cresterea capacităţii administraţiei de a respecta an de an bugetele aprobate se cere gestionată cu fermitate de către Primar şi echipa de conducere aleasă.
  • Politica de fiscalitate inteligentă în care taxa locală să reprezinte pârghia de stimulare sau de descurajare a domeniului.

Proiectul “Clujul pentru toţi”

*Consiliul Civic Local (CCL) Cluj-Napoca şi redacţia www.cluj24.ro au lansat proiectul „Clujul pentru toţi”. Este vorba de un demers civic, fără influenţe  politice. Scopul proiectului esta ca, alături de clujeni, să-i determinăm pe candidaţii la funcţia de primar şi la posturile de consilieri locali să-şi asume proiecte importante pentru oraş. Proiectele sunt propuse de specialişti în domeniile respective, dar şi de populaţie.

*Consiliul Civic Local Cluj-Napoca este o organizaţie civică şi apolitică fondată în 2004 de către Cluburile Lions şi 38 de ONG-uri. În prezent, această iniţiativă civică este susţinută de 50 de ONG-uri.

Citește mai departe

ECONOMIE

Coronavirusul a redus puţin numărul angajaţilor. Doar cu 640 mai puţini acum decât în ianuarie

Publicat

În România există în prezent un număr de 5.580.000 de salariaţi activi. Ceea ce înseamnă cu doar 640 de angajaţi mai puţin decât în luna ianuarie.
Aceasta este declaraţia ministrului Muncii şi Protecţiei Sociale, Violeta Alexandru.
Ministrul Muncii a susţinut că cifrele prezentate recent de Inspecţia Muncii privind cele 875.000 de contracte de muncă încetate în perioada 16 martie – 15 iulie nu reflectă locuri de muncă pierdute. Ele ar fi, potrivit ministrului, contracte sunt ale unor salariaţi care aveau simultan mai multe contracte active.

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate