Connect with us

EVENIMENT

Care sunt cei mai influenți europarlamentari români? Clujeanul Daniel Buda (PNL/PPE), în primii 200 în Parlamentul European

Publicat


O statistică realizată la nivel european arată nivelul de influență al europarlamentarilor români în Parlamentul European. Cine sunt cei mai activi europarlamentari și care dintre ei sunt „invizibili”?

Un studiu realizat de BCW, denumit „Influence Index”, relevă care sunt europarlamentarii din actualul mandat cu cea mai mare influență în Parlamentul European.

Cercetarea are la bază date colectate în perioada iulie 2022- iunie 2023. Influența în Parlamentul European măsoară abilitatea aleșilor de a influența legislația, de a modela agenda politică, de a câștiga voturi și poziții de putere.

Cluj24 vi-i prezintă pe europarlamentarii cu cel mai ridicat grad de influență, respectiv pe cei care, în mandatul început în 2019, au trecut „neobservați” prin Parlamentul European.

Daniel Buda, în primii 200 ca influență în Parlamentul European

Daniel Buda (PNL/PPE), președintele PNL Cluj, este printre cei mai influenți europarlamentari români. La nivelul Parlamentului European, el se numără între primii 200 (locul 199) din punct de vedere al influenței.

Daniel Buda a devenit europarlamentar în 2014, iar în luna iunie candidează pentru un nou mandat pe listele PNL-PSD, ocupând locul 8.

Cristian Bușoi (PNL/PPE), cel mai influent europarlamentar român

Cel mai influent dintre europarlamentarii români este Cristian Bușoi (PNL/PPE), acesta ocupând locul 6 la nivelul Parlamentului European. Cristian Bușoi a fost ales în luna aprilie preşedinte interimar al organizaţiei PNL Timişoara și nu mai candidează pentru un nou mandat de europarlamentar.

Dragoș Pîslaru (REPER/RENEW), fost ministru al Muncii în guvernul condus de Dacian Cioloș, ocupă locul 27 ca influență în PE. Politicianul candidează pentru un nou mandat, fiind pe locul 3 pe lista partidului REPER.

Din rândul social-democraților, fostul deputat și ministru Dan Nica (PSD/S&D) este cel mai influent europarlamentar român (locul 31). La alegerile din iunie, europarlamentarul candidează pentru un nou mandat, ocupând locul 18 pe listele comune PNL-PSD.

Dragoș Tudorache (REPER/RENEW) se situează pe locul 115 ca influență în PE. Europarlamentarul, fost șef al Cancelariei prim-ministrului, ministru al Comunicațiilor și al Afacerilor Interne, nu mai candidează pentru un nou mandat.

Cioloș speră la un nou mandat. Deschide listele REPER.

Dacian Cioloș (REPER/RENEW) se clasează pe locul 312 în Parlamentul European și deschide listele REPER la alegerile europarlamentare din 9 iunie. Dacian Cioloș a ocupat funcțiile de comisar european pentru Agricultură (2010-2014), premier al României (2015-2017) și  președinte al grupului Renew Europe în Parlamentul European (2019-2021).

Rovana Plumb (PSD/ S&D), care a ocupat funcții de ministru și deputat în mai multe rânduri în perioada 2005-2019, se află pe locul 355 în PE. Aceasta nu mai candidează pentru un nou mandat.

Traian Băsescu își încheie viața politică

Liderul Partidului Mișcarea Populară Eugen Tomac (PMP/PPE) se situează pe locul 365 ca influență în Parlament. Președintele PMP speră să obțină un nou mandat în data de 9 iunie, fiind cel care ocupă locul 3 pe lista Alianța Dreapta Unită (USR+PMP+Forța Dreptei).

Coleg de partid cu Tomac, Traian Băsescu (PMP/PPE) se clasează pe locul 387 ca influență în PE. Fostul șef de stat nu mai candidează pentru un nou mandat.

Mircea Hava (PNL/PPE), fostul primar al municipiului Alba Iulia, se situează pe locul 479 în Parlamentul European. Fostul edil se regăsește pe locul 13 pe listele PNL-PSD pentru alegerile europarlamentare din iunie.

Vasile Blaga, fără loc pe liste la europarlamentare

Vasile Blaga (PNL/PPE) se clasează pe locul 516 ca influență în PE. Vasile Blaga a îndeplinit de-a lungul timpului funcții importante în stat, printre care cea de ministru de Interne și președinte al Senatului. Pentru alegerile europarlamentare din 2024, Blaga nu a mai fost inclus pe lista de candidați a partidului. El face însă parte din echipa de campanie a fostului primar al Timișoarei, Nicolae Robu, care încearcă recâștigarea funcției în 9 iunie, cu sprijinul PNL și PSD.

Fost primar al Aradului, europarlamentarul Gheorghe Falcă (PNL/PPE) se situează pe locul 526 în Parlamentul European. Falcă este susținut pentru obținerea unui nou mandat în 9 iunie, ocupând locul 15 pe lista PNL-PSD.

Corina Crețu (Pro România/S&D) ocupă poziția 548 ca influență în PE. Corina Crețu se află la al patrulea mandat de europarlamentar, iar în perioada 2014-2019 a ocupat funcția de comisar european pentru politică regională. Aceasta nu mai candidează pentru un nou mandat.

Europarlamentarii români mai puțin influenți în PE

Cristian Terheș (PSD/ ECR) se situează la rândul său în partea inferioară a clasamentului, ocupând locul 556 ca influență în PE. Fostul țărănist candidează pentru un nou mandat pe lista AUR, unde ocupă locul 8. Terheș este văzut ca un politician controversat în Parlamentul European pe fondul opinilor sale anti-avort, anti-vaccin și cu privire la identitatea de gen.

Rareș Bogdan (PNL/PPE), prim-vicepreședinte PNL, ocupă locul 574, el candidând la alegerile europarlamentare pe locul 2 pe lista comună PSD-PNL.

Mihai Tudose (PSD, S&D), fost prim-ministru și ministru al Economiei, se află pe poziția 592 din punct de vedere al influenței la nivel european. Cu toate acestea, social-democratul este „locomotiva” coaliției PNL-PSD la alegerile europarlamentare din 9 iunie, unde ocupă prima poziție pe lista de candidați.

Cel mai „invizibil” dintre europarlamentarii români este Claudiu Manda (PSD/S&D), care se află pe locul 631 din 705. Claudiu Manda este soțul primăriței Craiovei, Lia Olguța Vasilescu și a ocupat funcțiile de deputat și senator al României în perioada 2004-2019. La alegerile din 9 iunie, acesta se află pe locul 5 pe lista comună PNL-PSD.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger




1 Comentariu

1 Comentariu

  1. sergiu

    mai 14, 2024 la 8:15 pm

    MA LASI……și dacă sunt așa de influenți acești îmbuibați, grași și PUTUROSI..ETC ETC..DE CE NU SUNTEM IN SCHENGHEN??? DE CE MERGEM CU VIZE IN SUA……..vrăjeală pentru prostii…ACESTI NESATUI AU GRIJA NUMAI DE BURTILE OR SI LA PROPRIU SI LA FIGURAT…AFARAAAA..DEMISIA…NESIMTITILOR!!

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

EVENIMENT

Scandal la Huedin. Tânăr de 18 ani dat afară dintr-o locuință ANL de propria lui mamă. Primăria intervine

Publicat

Scandal la Huedin

Situație delicată la Huedin. Un tânăr a fost dat afară din locuință de mama sa.

Cei doi locuiesc într-un apartament ANL, iar ambii sunt incluși în contract.

Scandal la Huedin. Tânăr de 18 ani dat afară dintr-o locuință ANL de propria lui mamă

Potrivit unor informații Cluj24.ro, tânărul â;i amenința mama, iar femeia ar fi făcut mai multe plăngeri la poliție.

De câteva zile, tânărul a ajuns să locuiască de la un vecin, iar reprezentanții Primăriei, prin intermediul căreia a fost închiriat apartamentul încearcă să găsească o rezolvare.

„Situația în familie este una delicată, cu un istoric de conflicte între cei doi. Atât mama, cât și fiul sunt incluși în contractul de închiriere al locuinței de tip ANL”, spune Dan Cozea, secretar general al Primăriei Huedin.

Reprezentanții Primăriei Huedin au intervenit deja și încearcă de câteva zile să medieze acestă situație.

„Am discutat personal cu tânărul și am inițiat demersuri pentru a-l sprijini să își găsească un loc de muncă, în colaborare cu AJOFM și un angajator local. Urmează o întâlnire comună cu mama și fiul, în vederea reintegrării acestuia în locuință. Între timp, tânărul locuiește temporar la un vecin, care și-a oferit sprijinul”, a spus Dan Cozea, care a mai precizat că Primăria va continua să monitorizeze cazul și să căute o soluție umană și echilibrată.

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

Actrița clujeană Patricia Brad, victima unei ESCROCHERII. „Spectacol grotesc” finalizat cu o tranzacție de 100.000 de lei

Publicat

 O zi obișnuită de aprilie s-a transformat într-un adevărat coșmar pentru Patricia Brad, actriță la Teatrul Național din Cluj-Napoca.

Obișnuită să joace pe scenă povești incredibile, Patricia Brad, o actriță de 42 de ani de la Teatrul Național Cluj-Napoca, a ajuns, fără voia ei, în rolul principal al unui scenariu elaborat și cinic. De această dată, nu la teatru, ci într-o înșelătorie atent regizată și cu un prejudiciu de zeci de mii de euro.

„Totul era perfect la ora 11…”

Așa își începe Patricia Brad confesiunea dureroasă într-o postare pe Facebook, unde povestește cum, într-o zi oarecare de marți, a primit un apel de la un presupus angajat al Băncii Transilvania, prin care a fost informată că cineva încearcă să obțină un credit pe numele ei. Sună verosimil, nu?

„S-a întâmplat marți, am avut ceva treabă prin oraș, să fac niște poze pentru un muzeu, în parteneriat cu Teatrul. Mă pregăteam pentru asta, și mă sună cineva, la ora 11, un domn care s-a prezentat ca fiind de la BT. Mi-a zis că cineva încearcă să facă un credit pe numele meu și că ei observă că sunt născută în Iași și că locuiesc în Cluj. Am confirmat că trăiesc în Cluj și că nu am fost în Iași, nu am vrut să îmi fac niciun credit”, a relatat Patricia Brad pentru Cluj24.

Escrocii au pretins că ar fi de la Poliție

Au urmat apeluri de la așa-ziși polițiști care o asigurau că a fost declanșată o anchetă și că este vital să coopereze. A fost întrebată cui a trimis copie după buletin, dacă a călătorit recent în orașul natal, dacă își dă seama cine ar fi putut încerca să-i fure identitatea. Totul părea extrem de oficial și coerent.

„Mi-a transmis numărul de telefon al celui care a vrut să facă creditul, ca și cum ei l-ar urmări, după care mi-a spus că o să se deschidă o anchetă. M-am gândit că o să mă sune Poliția peste două săptămâni… dar mă sună un alt bărbat după trei minute, spune că este de la Poliție, comisar și că s-a deschis o anchetă cu numărul cutare. Din nou, am crezut că va urma, Poliția Română, se știe, se mișcă greu, dar în următoarele 10 minute primesc un alt telefon, de la alt bărbat care se prezintă ca fiind polițist, care spune că a preluat cazul, pe alt județ, Suceava. El mi-a spus că mă va suna un reprezentant BNR să îmi spună ce am de făcut”, a mai povestit actrița.

Intră în scenă „inspectorul BNR”

Așa-numitul David Orțan, prezentat drept inspector financiar de la Banca Națională a României, intră în acțiune. Sună de pe un număr de fix, trimite „legitimația” sa pe WhatsApp, alături de un contract de confidențialitate cu sigla BNR. Totul bine pregătit, credibil, fără nicio greșeală care să dea de bănuit. Patricia, convinsă că este parte dintr-o anchetă oficială, semnează virtual și intră într-un cerc al tăcerii impuse – să nu spună nimănui nimic din ceea ce urmează, pentru binele investigației.

„Mă sună și acest presupus reprezentant al Băncii Naționale, de pe un număr de fix. Îmi spune că îmi trimite legitimația lui pe WhatsApp. Apoi m-a întrebat unde sunt și ce fac și m-a rugat să ies, să mă îndepărtez de altă lume. Am făcut ce a zis, apoi mi-a spus că îmi va trimite un contract de confidențialitate. Îmi trimite documentul, semnat, cu sigla BNR, totul OK din punctul meu de vedere. Am mers mai departe cu discuția și îmi spune că eu va trebui să îmi fac un credit la Raifeisen Bank, știa cumva de acest cont al meu. Mi-a spus că trebuie să merg și să fac un credit, să trimit banii, ca el să poată încheia socoteala cu creditul și nimeni să nu mai poată face fraude”, a declarat Patricia Brad.

„Mi-au spus că mă urmăresc pe camere”

Patricia a fost apoi dirijată, pas cu pas, de „inspectorul BNR” spre cea mai apropiată bancă, instruită să verifice datele de contact de pe site-ul oficial al BNR, să confirme că numărul de fix corespunde. Îi spune cum e urmărită prin camerele de supraveghere și cum trebuie să colaboreze deplin.

„M-a inițiat în treaba asta spunând că poliția e lângă el, că el îmi spune tot ce am de făcut, că e de la BNR. Apoi m-a direcționat spre cea mai apropiată bancă, am luat un taxi, nu m-a mai lăsat de la telefon. Am mers la CEC Bank, mi-au spus că mă urmăresc pe camere, să le spun cu ce sunt îmbrăcată, să urmăresc atent unde merg cu buletinul, cine spune nu știu ce în agenție, niște SF-uri. Ei erau tot la telefon cu mine, îmi tot trimiteau să verific site-uri, documente”, a mai relatat aceasta.

„Am închis telefonul”

Ajunsă la CEC Bank, scapă pentru un moment datorită unei erori de sistem: site-ul ANAF nu funcționa, deci creditul nu poate fi procesat în acea zi. Un moment de respiro. Dar nu pentru mult timp.

„În fine, când am vrut să fac creditul, doamna de la CEC mi-a spus că nu merge site-ul ANAF și nu pot să îmi facă creditul astăzi. M-am bucurat că scap, le-am spus că nu le merge site-ul și că o să revin mâine, la revedere. Am închis telefonul”, își amintește femeia.

Intimidare și presiune psihologică

În autobuz, încercând să revină la realitate, Patricia e sunată din nou de „poliție”. I se spune că obstrucționează ancheta, că va fi amendată conform contractului de confidențialitate dacă nu colaborează.

Speriată, coboară și se duce la o altă bancă. La BRD, reușește, în stare de șoc, să acceseze un credit de 100.000 de lei – suma maximă permisă pe care o putea accesa, după criteriile băncii. O face „ca prin ceață”, convinsă că astfel va opri fraudarea conturilor sale.

„Apoi am urcat în autobuz să plec să iau copilul care stătea cu bona. M-a sunat iar unul dintre cei doi care s-au dat agenți de poliție și m-a luat la rost, că dacă îmi dau seama ce înseamnă o asemenea mobilizare, că ei așteaptă cu ochii pe mine, cu BNR-ul, ce pagube cauzez eu și o să primesc amenzi dacă nu fac ce spun ei. Am coborât din autobuz, am luat altul și am mers la BRD și am luat credit, ca prin ceață, în tot acest haos. Apoi l-am trimis dumnealor”, a mai spus Particia.

Deznodământ cu aplauze și… o dispariție rapidă din partea escrocilor

După ce a transferat banii, escrocii i-au mulțumit pentru cooperare și profesionalism. Îi spun că a procedat impecabil, apoi dispar. Închid apelul, șterg mesajele, dispar din WhatsApp – ca și cum n-ar fi fost. Patricia rămâne cu șocul și cu datoria: 100.000 de lei, care cu dobânzile aferente se vor transforma în aproape 28.000 de euro.

„Când le-am trimis banii, i-am rugat să stea și până ajung acasă, să mă ajute să le explic apropiaților ce s-a întâmplat și ce a trebuit să fac. M-au felicitat, că m-am descurcat excelent și au zis că o să rămână la telefon. Când am terminat de pus banii, au închis telefonul, au șters toate mesajele și eu m-am trezit la realitate”, a mai arătat actrița.

„Am fost folosită. Fraierită.”

Patricia a mers la poliție, a depus plângere, însă autoritățile i-au spus că este posibil ca făptașii să nu fie pe teritoriul României. Accentul i-a lăsat impresia că ar putea fi de peste Prut. I s-a explicat că sunt puține șanse să recupereze banii, chiar dacă făptașii ar fi prinși.

„Am sunat la 112, acolo cineva a stat cu mine la telefon și mi-a spus să merg la poliție a doua zi, ceea ce am și făcut, ca să depun plângere. Mi s-a spus că nu se știe dacă vor fi prinși, pentru că nu sunt pe teritoriul țării noastre. După accent, aș spune că erau de peste Prut, deși avea o exprimare foarte bună. Dacă sunt prinși, sunt foarte puține șanse să fie recuperată suma”, mai explică aceasta.

Între timp, ea trebuie să plătească lună de lună un credit contractat sub presiunea unei manipulări psihologice greu de imaginat: „Rămân cu creditul pe cinci ani, voi avea de plătit mai multe decât suma fraudată, pentru că o să plătesc dobânzi, am luat 100.000 de lei, creditul maxim pe care îl pot lua după criteriile băncii, și așa mi-au zis să facem, ca să nu mai poată fi contractat alt credit pe numele meu”.

Un semnal de alarmă

Cazul Patriciei Brad nu este singular, dar este o dovadă că oricine poate fi ținta unor scenarii dramatice și complexe. Modul în care escrocii au orchestrat întreaga „poveste” – cu detalii, documente false, site-uri oficiale folosite ca paravan și o presiune psihologică uriașă – arată cât de expuși suntem în fața noilor forme de fraudă. Iar victimele nu sunt naive, ci oameni obișnuiți, de bună-credință, care își doresc să colaboreze cu autoritățile și care, din păcate, ajung să cadă în capcane bine planificate.

Patricia a ales să-și spună povestea public la îndemnul Poliției Române, pentru ca mesajul să ajungă la cât mai mulți oameni. O lecție amară, dar esențială: „Aș da orice să mă mai trezesc o dată pe 8 aprilie și să nu mai fac greșelile de ieri…”.

Citește mai departe

Editorial Opinii

OPINIE. Florin Danciu: De la Vlăduța Lupău la Constantin Noica…

Publicat

florin danciu

Aflăm de pe unul dintre site-urile de știri locale că la concertul cântăreței Vlăduța Lupău ”sala a fost în lacrimi”. Să sperăm cu nu a fost nevoie de intervenția pompierilor de la BT Arena! Pe afișul manifestării interpreta ne anunța un ”spectacol de muzică autentică și religioasă”.

Există un anumit tip de presă care adună așa zise postări emoțional/înduioșătoare de pe rețelele sociale și apoi le rostogolește către cititori, cu îndemânarea veselarului care întoarce polonicul cu tocăniță, din marmita companiei, în farfuriile soldaților!

Muzichia religioasă a Vlăduței Lupău este tot un fel de tocăniță, dar nu pentru burțile soldaților, ci destinată publicului spectator. S-a umplut țara de cântări religioase asortate cu adaptări din repertoriile de nunți ale interpreților.

Pentru a aduce un pic de lumină asupra fenomenului reproducem mai jos opinia artistului Grigore Leșe care, printre altele, este doctor în folclor și profesor la Universitatea din București: „Văd că în ultima vreme, țara e plină de pricesneari.

Toată lumea cântă, dar nu știm când e priceasnă, când este cântec de pelerinaj, când este imn? Cred că mai potrivită ar fi denumirea de muzică religioasă. Tematica este variată.

Nu s-a realizat un studiu comparativ, competent, despre muzicile ortodoxe, greco-catolice, protestante. Practica liturgică de cântare a pricesnelor, în intervalul sfintei împărtășanii, a generat, în anumite contexte, o confuzie între chinonicele tradiționale ale liturghiei bisericii ortodoxe și cântecele cu tematică moral-religioasă apărute recent în peisajul românesc.

Cântăreții practică un folclorism religios împins spre superlativ și patetism. Nu toți interpreții pot fi exponenții folclorului religios reprezentativ. Practică simfonismul popular.

Amestecă stilurile, muzica țărănească-religioasă cu muzica laicizată. Au adaptat cântările, glasurile bisericești și au transformat repertoriul din ritualul liturgic în business.  S-a ajuns la o deformare a melodiilor.

La o încorsetare a ritmurilor. Au șlefuit timbrurile. Se execută efecte savante și câteodată acestea devin obositoare. Adică, la ce mă refer? Am auzit câteodată câte o pedală. Dom’le, și o pedală, știți ce înseamnă pedala aceea pusă, dar cu glasul? Ăla e glasul lui Dumnezeu.

Pedala aceea este glasul lui Dumnezeu. De-aia nu pot să mă joc de-a pedala electronică. Nu! Aia e rugăciune. Trebuie cultivată simplitatea. Dacă vii să cânți o priceasnă, atunci vii să cânți o priceasnă sau un cântec religios, simplu!”

Meșteșugul interpretei

Revenind la afișul manifestării cu „muzică autentică și religioasă” ne întrebăm ce o fi aia muzică autentică? Și un copil afon care știe câteva acorduri poate produce muzică autentică. E adevărat, proastă! Atunci de ce te-ai apuca să cânți „Rugă pentru părinți” tu, Vlăduța Lupău? Autentic ar fi însemnat să-l chemi pe Ștefan Hrușcă pe scenă.

El ar fi fost autentic, dar astfel doamna interpretă a încercat să fure ceva din emoția cântecului și s-o transmită „sălii în lacrimi”. Și aici trebuia ca meșteșugul interpretei, indiscutabil de altfel, să se transforme în artă, ceea ce nu s-a întâmplat, de unde și reacțiile negative ale celor care au ascultat interpretarea pe rețelele sociale!

Vlăduța Lupău este un excelent meșteșugar în profesia sa, ea ilustrând foarte bine fenomenul lăutărismului de care era obsedat Constantin Noica. Ilustrul filozof îi critica, prin anii 80 ai secolului trecut, pe intelectualii României că sunt superficiali și mediocri.

Cine s-ar fi gândit că, după 40 de ani, lăutărismul va triumfa în societatea democratică nu numai în lumea artistică, ci și la urne?

Altfel, Vlăduța Lupău este divă și vedetă, dar nu artistă, așa după cum infinit de puțini politicieni sunt și bărbați de stat.

 

Citește mai departe

EVENIMENT

FOTO. Parcare într-o intersecție în cartierul Gheorgheni. Șoferița, indiferentă

Publicat

parcare

O clujeancă a reclamat, joi, parcarea ”minunată” fix intr-o intersecție din cartierul Gheorgheni, zona străzillor Albini – Heltai Gaspar, în apropierea fostei școli generale nr. 22. 

”M-a deranjat că a pus în dificultate o ambulanță ce transporta un pacient la dializă. Am sunat la numărul de pe bord să vină să mute mașina.

Doamna care a venit era foarte indiferentă. Noi toți am deranjat o mașină parcată în intersecție”, a relatat clujeanca.

 

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate

Știri din Alba

Publicitate
Publicitate
Publicitate