Șeful ANAF anunță CONTROALE masive la persoanele fizice. Clujul, în zona de RISC la EVAZIUNE, cu 14,3 miliarde de lei

Șeful ANAF, Lucian Heiuș, anunță controale masive la persoanele fizice care fac evaziune fiscală: „Îi vedem aproape în fiecare săptămână, cu opulența pe care o afișează, pentru că hoțul dacă nu se laudă cu ce a furat nu e hoț. Vom începe de la cel mai mare până la cel mai mic”.

„Oameni buni, 20 de miliarde de euro în patru ani la 560.000 de oameni… Nu se mai poate continua în acest mod. Fiscul din România trebuie să facă ce face orice fisc din lume – trebuie să controlăm și să verificăm veniturile și modul de dobândire de la persoanele fizice”, spune Lucian Heiuș.

Vezi și Peste 71.000 contribuabili vor fi anunțați de ANAF că sunt în situația de a li se face sesizări penale

El afirmă că în ultimii 10-11 ani controalele s-au făcut „într-un ritm foarte timid”, circa 630 de decizii de impunere în perioada menționată, iar media de impunere fiind de aproximativ 100.000 de euro.

„Mergem, vedem cât a declarat și ce impozit a plătit, vedem cât a acumulat, avem o discuție cu contribuabilul, justifică, încearcă să spună de unde a avut bani să-și cumpere 20 de apartamente când el a avut venituri fiscalizate de 10.000 de euro… Dacă nu și le poate justifica, facem diferența, impozităm cu 16% și calculăm accesoriile aferente pe fiecare an în parte”, adaugă șeful ANAF.

Șeful ANAF: Vom începe de la cel mai mare până la cel mai mic

El precizează că va direcționa „mai mult de jumătate din capacitatea de control la persoanele fizice (…) spre acești 561.000 de persoane la care există diferențe cumulate de 20 de miliarde de euro”.

„Nu vom sări nimic. Vom începe de la cel mai mare până la cel mai mic. Acesta e glonțul de argint pe care-l poate folosi fiscul din România împotriva celor care nu înțeleg că trebuie să-și plătească taxele și impozitele. (…) Îi vedem aproape în fiecare săptămână, cu opulența pe care o afișează, pentru că hoțul dacă nu se laudă cu ce a furat nu e hoț.

(…) Nu cred că, dacă în urma acestor controale vom găsi diferențe și cineva vine și spune că în anii 90 a cărat blugi cu Dacia și de atunci are un milion puși deoparte cineva o să-l creadă sau că are bani de la bunica că a săpat cu plugul în grădină și a găsit o găleată de aur. Trebuie să oprim acest flagel al acestor oameni care fură, fac evaziune, nu-și plătesc taxele , dar ne sfidează pe toți și ajung să mai fie și exemple pentru tânăra generație”, mai spune Heiuș.

Clujul, în zona de risc

Preşedintele ANAF a menţionat că a transmis Direcţiei Generale de Control Venituri Persoane Fizice să realizeze o analiză de risc şi s-a pornit de la 20 de milioane de CNP-uri.

„Făcându-se această analiză de risc am constatat cu stupoare şi cu revoltă, de-a dreptul, că 561.000 de persoane, de CNP-uri, au acumulat, şi am luat doar 4 ani, 2016, 2017, 2018 şi 2019, anul 2020 o să-l finalizăm la sfârşitul lunii septembrie, iar anul 2021 probabil la sfârşitul anului, atenţie, au acumulat 561.000 de persoane o diferenţă între veniturile estimate de noi şi veniturile declarate şi impozitate de 20 de miliarde de euro.

Practic, cum am făcut această analiză? Am luat din bazele noastre de date, ale ANAF-ului şi din bazele de date ale altor instituţii ale statului, primării în special şi conturi bancare, şi am văzut în fiecare an ce bunuri mobile şi imobile s-au achiziţionat de fiecare persoană în parte, cum au evoluat sumele de bani în conturile bancare, cu ce sume şi-au creditat propriile societăţi, cu ce sume şi-au majorat capitalurile societăţilor pe care le au, sau ce alte cheltuieli au putut să angajeze.

Sunt convins că nu am reuşit să găsim toate cheltuielile pe care le-au angajat, că nu avem bazele de date suficient de bine puse la punct, şi după aceea am luat şi am verificat pentru fiecare CNP în parte ce venituri au declarat”, a afirmat şeful ANAF.

Acesta a explicat că legea spune că dacă există o diferenţă de 10% dintre venitul estimat şi venitul declarat, dar nu mai puţin de 50.000 de lei, deja există o neconcordanţă la declarare şi există un risc în acest domeniu.

El a adăugat că în cazul în care există un grad de conformare la declarare de 95% şi de plată la 87%, înseamnă că o minoritate, nu plăteşte, iar acea minoritate se regăseşte în aceste cifre.

Potrivit acestuia, analizele de risc indică existenţa unei diferenţe de 104,2 miliarde de lei, din care în regiunea Braşov – 11,3 miliarde de lei, Bucureşti – 29,2 miliarde de lei, regiunea Cluj – 14,3 miliarde de lei, regiunea Craiova – 6,3 miliarde de lei, regiunea Galaţi – 12,4 miliarde de lei, regiunea Iaşi – 12,5 miliarde de lei, regiunea Ploieşti – 9,4 miliarde de lei şi regiunea Timişoara – 8,4 miliarde de lei.

Sursa: Mediafax, Agerpres