Șeful Biroului Siguranța Școlară din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Cluj, inspector Meda Voivod, atrage atenția elevilor clujeni că în situația săvârșirii unor fapte prevăzute de Codul penal, există riscul de a fi aplicată o pedeapsă privativă de libertate, chiar dacă sunt minori.

Într-un interviu pentru Cluj24, aceasta a precizat că rolul structurii pe care o conduce este de a asigura siguranța elevilor și a cadrelor didactice.

Rep: Când a fost înființat și cu se ocupă Biroul Siguranță Școlară din cadrul IPJ Cluj?

M.V.: Biroul Siguranța Școlară este o structură relativ nou înființată, din luna septembrie a anului 2020, fiind specializată în asigurarea siguranței elevilor, studenților, cadrelor didactice, dar și a personalului auxiliar care desfășoară activități în unitățile de învățământ preuniversitar și universitar, deopotrivă.

În prezent, Biroul Siguranță Școlară este compus din patru polițiști, activitățile specifice fiind desfășurate în scopul menținerii unui grad ridicat de siguranță în rândul elevilor, a cadrelor didactice, dar și pentru ca procesul instructiv-educativ să se desfășoare într-un mediu oportun.

Siguranța în unitățile de învățământ constituie o prioritate pentru poliția clujeană, iar prevenirea și combaterea fenomenului infracțional reprezintă un obiectiv pe care structura noastră îl are.

Înainte de a combate, ne canalizăm atenția spre a preveni aceste fapte prin desfășurarea unor activități informativ-preventive la orele de curs.

Stabilim, împreună cu reprezentanții unităților de învățământ, un calendar al activităților, ne deplasăm în respectiva unitate, unde desfășurăm activități interactive și dezbatem împreună cu elevii subiecte precum modul de prevenirea infracțiunilor, răspunderea penală a minorilor, modalitățile în care se pot apăra, în care pot preveni și unde pot sesiza astfel de fapte.

Minorii răspund penal

Rep: La ce trebuie să fie atenți elevii clujeni? Ce le spuneți?

M.V.: De cele mai multe ori, în cadrul activităților pe care le desfășurăm, una dintre temele mele favorite, sau o abordare pe care eu prefer, este aceea de a-i conștientiza cu privire la aspecte legate de răspunderea penală a minorilor.

Am întâlnit numeroase situații în care elevii au impresia că dacă sunt minori nu li se întâmplă nimic, neexistând măsuri care pot fi luate împotriva lor. Această părere greșită are un caracter general în rândul elevilor.

De fiecare dată le furnizăm informații despre acest aspect, și anume despre răspunderea penală a minorilor, așa cum este ea prevăzută în Codul Penal.

Îi informăm despre faptul că minorul care nu a implinit vârstă de 14 ani nu răspunde penal, bineînțeles nici contravențional, de la vârsta de 14 ani până la vârsta de 16 ani acesta răspunde penal dacă se dovedește că a săvârșit fapta cu discernământ, iar după vârsta de 16 ani, minorul răspunde penal potrivit Codului Penal.

Copiii pot, așadar, să răspundă penal, iar un copil poate fi cercetat penal pentru o faptă pe care a săvârșit-o, pentru o infracțiune, în condițiile arătate anterior.

Este important ca aceștia să înțeleagă că pot fi sancționați contravențional pentru fapte cu caracter contravențional. Aceasta deoarece, de foarte multe ori, consideră că dacă sunt minori, răspunderea cade pe umerii părinților. Nu e chiar așa. Nu tot timpul răspunde părintele.

Părintele are responsabilități de creștere, de educare, iar elevii trebuie să fie conștienți și de îndatoririle pe care le au, la rândul lor, și de faptul că inclusiv ei, începând cu vârsta de 14 ani, răspund penal și contravențional.

Închisoare pentru minori

Rep: Explicați, vă rog, ce înseamnă răspunderea penală în cazul minorilor?

M.V.: Răspunderea penală generează anumite consecințe. Astfel, față de un minor care a săvârșit o infracțiune, se iau măsurile educative prevăzute de Codul penal.

Aici deja intrăm într-o zonă care ține de rolul instanței de judecată, pentru că de la acel nivel se stabilește o posibilă pedeapsă a minorului.

Cu toate acestea, conform prevederilor penale, măsurile educative care pot fi luate față de un minor, pot fi privative sau neprivative de libertate și sunt stabilite de instanța de judecată în funcție de gravitatea faptei, motivul săvârșirii infracțiunii, împrejurările comiterii și alte criterii stabilite.

Dacă fapta este mai gravă, minorul poate risca o măsură educativă privativă de libertate, adică internare într-un centru de detenție sau internare într-un centru educativ.

În centrul educativ, minorul urmează programe de pregătire școlară și formare profesională, de reintegrare socială adaptate nevoilor lui.

Centrul de detenție pentru minori ar putea fi asociată unei ”închisori” pentru minori, iar odată cu împlinirea vârstei de 18 ani, instanța poate dispune executarea măsurii educative într-un penitenciar.

Triunghi – familie, școală, societate

Este foarte important ca ei să fie bine informați și să știe aceste lucruri. Bineînțeles, informarea pornește și din familie. Noi, alături de cadrele didactice, avem rolul și încercăm să venim în sprijin.

Este vorba de un triunghi – familie, școală, societate. Noi, prin instituția pe care o reprezentăm, prin această structură nou înființată, încercăm să ne aducem contribuția pentru ca elevii să fie în siguranță la școală.

Când un părinte își trimite copilul la școală, îl știe în siguranță și dorește să fie în siguranță. Este liniștit sau ar trebui să fie liniștit, copilul său este într-un spațiu securizat, într-un spațiu păzit unde, teoretic, nu ar trebui să i se întâmple nimic.

Rep: Haideți să dăm și niște exemple de fapte în urma cărora un elev riscă o pedeapsă cu închisoarea.

M.V: Aceste aspecte țin de activitatea de individualizare și stabilire a pedepsei de către o instanță de judecată, de la caz la caz, în funcție de mai multe criterii precum felul în care a fost săvârșită o faptă, circumstanțele, urmările producerii ei, de motivul săvârșirii, scopul urmărit, etc.

Cu toate acestea, conform prevederilor legale, unul din cazurile în care față de minor poate fi luată o măsură educativă privativă de libertate, este ca pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea pe care a săvârșit-o să fie de 7 ani sau mai mare, ori chiar detențiunea pe viață.

Violență fizică și bullying

Rep: Care sunt principalele probleme întâlnite la nivelul școlilor din județ – furturi, tâlhării, bătăi?

M.V: Cele mai întâlnite fapte săvârșite de minori/elevi sau împotriva minorilor sunt actele de violență – lovituri, bătăi, agresiuni fizice, fiind implicați atât băieți, cât și fete.

Aici încadrăm atât violența fizică, cât și violența verbală. Evident că violența fizică este de o gravitate mai mare, dar nici violența verbală nu este de neglijat.

Bullying-ul, violența psihologică, este un fenomen care, în ultimii ani, a început să apară în diverse forme. Încercăm să venim cu informații în acest sens, să prevenim, să avem activități preventive pe tema bullying-ului.

După actele de violență urmează furturile, comise tot între elevi.

Din păcate, există și fenomenul agresiunilor față de profesori. Am constatat că faptele de tâlhărie sunt destul de reduse, dar e posibil să se desfășoare la o distanță considerabilă față de unitatea de învățământ și nu au legătură, practic, cu procesul educativ.

Rep: Cum se desfășoară acțiunile de prevenire în școli?

M.V.: Avem activitate în fața clasei. Noi ne stabilim dinainte o temă pe care vrem să abordăm și avem posibilitatea să o prezentăm. Sunt anumite filmulețe de interes pentru elevi, după care avem discuții pe tema respectivă.

Ne adresează întrebări, sunt curioși, vor să știe. Ne spun ce știau ei, noi le spunem care este realitatea. Par a fi receptivi și, de cele mai multe ori, par a fi interesați.

Scopul ar fi ca după aceste întâlniri să rămână la fel de interesați și să își amintească discuțiile pe care noi le-am avut în cadrul orelor de curs.

Mesaj pentru elevi

Rep: Care ar fi zonele din județ cu școlile în care se înregistrează cele mai multe cazuri de bătăi și furturi?

M.V: Prin prisma faptului că din județ, municipiul Cluj-Napoca este cel mai mare și cel mai ofertant din acest punct de vedere pentru că avem cele mai multe unități de învățământ, este evident că aici s-ar putea înregistra cele mai multe fapte.

Rep: Care a fost cel mai mic elev care a săvârșit o faptă anti-socială?

M.V.: Sunt situații rare, ce-i drept, în care inclusiv elevii de ciclul primar recurg la asemenea fapte, cele mai multe fiind tot de violență – lovituri bătăi, dar acestea s-ar putea întâlni în general la ciclul gimnazial.

Rep: Ce mesaj transmiteți elevilor din județul Cluj, din postura de șef al Biroului Siguranță Școlară?

M.V: Ei sunt la vârsta la care sunt într-un proces de creștere, de educare, de auto-educare. Mi-aș dori ca, înainte să săvârșească o faptă, să se gândească, să stea două secunde și să se gândească la ceea ce intenționează să facă și la consecințele faptei, la se se poate întâmpla după.

Dacă ar reuși să facă acest lucru, cred că s-ar reduce considerabil numărul faptelor săvârșite în școli și în zona adiacentă.

Rep: Cum este să lucrezi cu copiii față de un adult?

M.V: Aș spune că este mai delicat. Încercăm și trebuie să ne adaptăm limbajul și nivelului de percepție, vârstei lor, astfel încât mesajul nostru să fie cât mai bine înțeles.

Cine este Meda Voivod?

Meda Voivod este șeful Biroului Siguranță Școlară din cadrul IPJ Cluj din 14 ianuarie 2022, obținând postul prin concurs. În poliție lucrează din anul 2005 și a început ca și agent de ordine și siguranță publică la o secție de poliție din municipiul Cluj-Napoca.

În anul 2017 a promovat concursul de trecere în corpul ofițerilor. Trei ani a lucrat la Biroul de Investigații Criminale din cadrul Poliției municipiului Turda, iar din 2020 lucrează în cadrul biroului pe care a ajuns să îl conducă.

Biroul Siguranță Școlară din cadrul IPJ Cluj poate fi contactat la adresa sigurantascolara@cj.politiaromana.ro sau Calea Turzii nr.176 B.

Despre infracțiunile produse în școli sau în zona adiacentă acestora

Evoluția societății, accesul la informație, viața socială, anturajul, mediul familial din care provin tinerii sunt câteva dintre elementele a căror caracteristici individuale pot sta la baza existenței fenomenului infracțional încă din mediul școlar.

Analizând fenomenul infracțional înregistrat în mediul preuniversitar,  constatăm că cele mai des întâlnite fapte comise de către elevi sau în dauna acestora, sunt infracțiunile de lovire sau alte violențe, furt sau amenințare.

Datele statistice deținute relevă faptul că în cursul anului 2019 au fost sesizate un număr de 23 de infracțiuni de lovire sau alte violențe produse în mediul școlar, iar în anul 2020 un număr de 9 infracțiuni de acest gen.

Desigur că acest trend descendent are la bază și contextul pandemic, care a făcut ca procesul instructiv-educativ să se desfășoară cu preponderență în online.

În ceea ce privește infracțiunile de furt în școli sau în zonele adiacente acestora, în anul 2019 au fost înregistrate 15 astfel de fapte, iar în anul 2020 – 4 astfel de fapte.

Urmărește știrile Cluj24.ro pe Google News