ECONOMIE
Se lucrează la conservarea și modernizarea clădirii-reper pentru „Uzina Carbochim”, cu valoare ambientală pentru Piața 1 Mai

Clădirea-reper pentru „Uzina Carbochim”, cel mai mare producător de abrazive din România, dar și pentru istoria industrială a orașului Cluj-Napoca, va fi reabilitată și integrată în cel mai mare proiect mixed-use de reconversie urbană din România, realizat de IULIUS.
Lucrările au început și presupun demersuri ample pentru aducerea sa la parametri de siguranță și rezistență, imobilul fiind clasat cu risc seismic.
Aceasta este una dintre clădirile cu valoare ambientală care vor fi păstrate și încadrate în noul proiect, cu funcțiune de coworking, cea de-a doua fiind hala cu arcade, ce va fi transformată într-o clădire cu destinație culturală.
Concomitent, au început lucrările de dezafectare a celorlalte hale de pe fosta platformă industrială.
Despre parcursul fostei platforme Carbochim vorbesc într-un video Viorel Popoviciu – Directorul General al Carbochim SA, Szabolcs Guttmann – arhitect specializat în protejarea monumentelor și siturilor istorice, Ștefan Dimitriu – Președintele Camerei de Comerț și Industrie Cluj și alții.
Investiție de peste jumătate de miliard de euro
Grupul IULIUS propune la Cluj-Napoca un proiect investițional de peste jumătate de miliard de euro, ce presupune transformarea fostei platforme industriale Carbochim în cel mai amplu proiect mixed-use de reconversie urbană din România.
Doar o treime din arealul industrial de peste 13 hectare era utilizat de fabrică, restul fiind ocupat cu diferite construcții în stare avansată de degradare, în care nu se mai desfășura activitate de mai bine de 25 de ani, ce reprezentau o presiune financiară și un blocaj privind potențiale investiții.
Zona va fi redată orașului sub forma unui spațiu accesibil întregii comunități, interactiv, family friendly, cu un puternic caracter cultural, de divertisment și edutainment.
Producătorul de materiale abrazive Carbochim, cel mai mare de pe piața de profil autohtonă și una dintre puținele fabrici care și-au păstrat activitatea după privatizare și până în prezent, a fost deja relocat în hale adaptate proceselor industriale și a beneficiat de un amplu demers de retehnologizare, cu o valoare totală a investițiilor de peste 5 milioane de euro.
Construită în urmă cu 70 de ani
Clădirea de cărămidă, imaginea Carbochim, a fost construită între anii 1949 – 1952 și are o suprafață de aproximativ 2.320 mp, desfășurată pe patru niveluri, fiind clasată ca imobil cu valoare artistică ambientală. În consens cu autorizația de construire nr. 541 din 29.06.2023, clădirea administrativă va fi recompartimentată și amenajată la interior, în timp ce fațada clădirii se va menține, fiind realizate lucrări de reparație ale cărămizii și tratare pentru prezervarea ei.
Pentru o corectă abordare a întregii zone au fost realizate multiple studii, istorice, arhitecturale și de rezistență a structurii, cu scanări 3D și probe de materiale, cu scopul de a identifica construcțiile care pot fi păstrate în siguranță și în ton cu valoarea lor de simbol al zonei.
Clădire cu risc seismic
Expertizele au încadrat imobilul în categoria celor cu risc seismic, atât ca urmare a duratei îndelungate de viață, cât și a soluțiilor tehnologice care s-au folosit în construirea sa, de acum 70 de ani.
„Demersul de restaurare este unul de amploare, întrucât starea clădirii este precară, conform expertizelor tehnice, fiind construită după normele și cu materialele din anii `50. De altfel, construcțiile de pe fosta platformă sunt într-o stare de degradare avansată, unele din cauza activității pe care au găzduit-o, care degaja gaze puternic corozive. Deși ne-am dorit să includem în noul proiect și alte elemente reprezentative, cum ar fi turnurile de evacuare gaze, expertizele ne-au arătat că sunt probleme mari la structurile de rezistență și că stadiul în care se află nu permite păstrarea lor”, a explicat Sorin Guttman, Project Manager proiect de reconversie urbană IULIUS.
În această perioadă se desfășoară și lucrările de dezafectare a halelor degradate de pe fosta platformă, în conformitate cu autorizațiile de demolare obținute începând cu primăvara acestui an.
Demersul este coordonat de una dintre cele mai experimentate companii de specialitate, BS Recycling, cu implementarea celor mai moderne tehnologii în domeniu, cu intervenții controlate, pentru limitarea impactului atât asupra mediului, cât și asupra confortului în vecinătate.
Istoria adusă în prezent
Clădirea de cărămidă este unul dintre cele două imobile care vor fi valorificate ca parte dintr-un amplu proiect de reconversie urbană, dezvoltat de compania IULIUS.
Cea de-a doua este hala cu arcade, care definește, de asemenea, peisajul din Piața 1 Mai și care va fi transformată într-un centru de arte performative.
Concept unic de ansamblu mixed-use
Conceptul ansamblului mixed-use este unic în sud-estul Europei, integrând funcțiuni culturale, de retail, office și entertainment, conectate printr-o grădină urbană amplă și armonizându-se în țesutul urban al Cluj-Napoca prin investiții în sistematizarea conectivității și mobilității.
Este un ansamblu mixt care se întinde pe mai mult de 13 hectare, proiectat și construit după cele mai ridicate standarde de sustenabilitate, care va da orașului și vieții urbane o parte a sa, prin:
- două clădiri industriale păstrate și convertite în spații culturale și de susținere a inițiativelor locale
- centru de live arts și sală de spectacole, în premieră națională, ca parteneriat cu sectorul cultural: concerte, spectacole de teatru și dans contemporan, evenimente de modă, design și arte media
- 52.000 mp spații verzi amenajate, conectate cu parcurile Feroviarilor și Armătura: grădină japoneză, 100.000 de plante decorative și peste 700 de copaci maturi
- amenajarea malului Someșului, pentru accesibilitatea publicului larg și păstrarea cadrului natural
- proiect family-friendly – branduri high-end, ancore cu profil dedicat familiilor și home&deco, cel mai variat mix de cafenele cu tematică internațională și restaurante concept din țară, fresh market, servicii și produse locale, concepte de family entertainment și edutainment în premieră națională
- spații de birouri premium și de susținere a antreprenoriatului local
- investiții de utilitate publică: un nou pod rutier peste Someș, cu patru benzi auto, trotuare și piste velo * modernizarea străzilor Porțelanului și Câmpul Pâinii și sistematizarea intersecției lor cu str. Paris * două pasarele pietonale, spre Parcul Armătura și zona verde adiacentă străzii Nădășel * 3.200 metri de infrastructură velo, pe întreg perimetrul proiectului, inclusiv pe linia Someșului
- peste 1.600 locuri de parcare pentru biciclete * infrastructură pentru 900 locuri destinate mașinilor electrice
- până la 4.800 de locuri de parcare, subterane și supraterane.
Proiectul se află în etapa finală de avizare. Află mai multe despre demers pe www.partedincluj.ro!
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

EVENIMENT
VIDEO. Dan Petrescu, după înfrângerea cu FCSB: Totul a fost împotriva noastră. Nu aruncăm prosopul, dar va fi foarte greu

CFR Cluj a pierdut derby-ul cu FCSB, scor 2-3, în ziua de Paști, pe Arena Națională. La final, antrenorul Dan Petrescu s-a arătat extrem de dezamăgit de rezultat, dar spune că nu renunță la lupta pentru titlu, deși admite că misiunea devine tot mai dificilă.
La finalul unui derby spectaculos, încheiat cu înfrângerea CFR-ului pe terenul rivalei FCSB, Dan Petrescu nu și-a ascuns dezamăgirea. Tehnicianul clujenilor a declarat că echipa sa a controlat prima parte a jocului, dar a fost pedepsită de adversari la prima ocazie.
„Suntem foarte supărați, eu mai ales sunt foarte dezamăgit. În primele 40 de minute, practic, a fost doar o echipă pe teren, care a încercat să joace și să dea gol, am avut ceva ocazii. Prima oară când adversarul a ajuns, pe lângă careu, nu prin careu, am primit gol, nici eu nu am înțeles cum am primit golul ăla, trebuie să îl revăd de mai multe ori, a fost, parcă, prea ușor și de nicăieri, pentru că numai noi am jucat”, a declarat Petrescu.
„Experiența și-a spus cuvântul”
Antrenorul a vorbit și despre greșelile individuale care au adus al doilea și al treilea gol încasat de echipa sa.
„Repriza a doua am început-o cu un corner, am dat pe lângă și am primit un gol incredibil. E greu să ai pretenții la 2-0, și apoi să mai dai și al treilea gol cadou, pasă la adversar. Experiența și-a spus cuvântul, jucătorii lui FCSB au o experiență mai mare. Sunt și unii jucători ai noștri, dar nu mai sunt așa mulți, care au jucat la nivel și cred că am avut greșeli prea mari pentru un meci în play-off, dacă vrei să te bați la titlu”, a mai arătat tehnicianul clujenilor.
„Reacția a fost pozitivă, dar a fost cam târziu pentru noi”
Chiar dacă a lăudat reacția echipei după ce scorul devenise 0-3, Petrescu a recunoscut că revenirea a venit prea târziu.
„După aceea am încercat, reacția a fost pozitivă, nu pot să spui, dar din păcate a fost cam târziu pentru noi. De la început până la final, parcă totul a fost împotrivă, nici eu de dimineață nu am putut să fac antrenament, nu m-am simțit deloc bine, nici acum nu sunt foarte bine. A fost un meci în care nu a vrut să iasă nimic și e posibil acum să avem șanse mai mici la titlu”, a mai spus antrenorul CFR Cluj.
Deși CFR Cluj are unul dintre cele mai bune atacuri din play-off, acest lucru nu îl mulțumește pe antrenor: „Rămânem cu golurile marcate, sigur vom fi echipa cu cele mai multe goluri marcate la finalul sezonului, dar pe mine mă interesează trofeul, nu să avem goluri marcate și e păcat”.
CFR Cluj o întâlnește joi pe Farul Constanța
Petrescu a tras un semnal de alarmă în privința programului încărcat. Săptămâna aceasta, CFR Cluj o va întâlni pe Farul Constanța acasă, joi seară, în semifinalele Cupei României.
„Avem un meci de cupă foarte important, avem un drum până la Cluj, cei de la Farul au o zi în plus. E o semifinală de Cupă foarte importantă pentru noi și sper să reușim la moral să lucrăm și să îi și refacem pe foarte mulți jucători. Suntem pe final de sezon, sunt mulți jucători care au jucat multe meciuri, dar va fi un meci foarte important pentru noi”, a mai spus Dan Petrescu.
Tehnicianul a subliniat că nu va da vina pe un singur jucător pentru eșec: „Când pierdem, pierde toată lumea, toți au greșit, nu numai un jucător. La primul gol a fost un lanț de greșeli, dar nu am luat niciodată decizii împotriva jucătorilor, nu fac așa ceva”.
„Nu aruncăm prosopul, dar va fi foarte greu”
În final, Dan Petrescu a transmis că nu renunță la lupta pentru titlu, deși admite că misiunea devine tot mai dificilă.
„Trebuie să sperăm în continuare la titlu, matematic se mai poate, de ce nu, etapa următoare e foarte importantă, dar noi, până la etapa următoare, avem Cupa, care iar ne va lua foarte multă energie. Nu aruncăm prosopul, asta-i sigur, 100% nu aruncăm, dar va fi foarte greu”, a concluzionat acesta.
EVENIMENT
CFR Cluj pierde derby-ul cu FCSB pe Arena Națională, scor 3-2. Dubla lui Munteanu, insuficientă pentru ardeleni

CFR Cluj a cedat în derby-ul etapei a 5-a din play-off, chiar în ziua de Paști, într-un meci spectaculos disputat pe Arena Națională. FCSB s-a impus cu 3-2 în fața ardelenilor, după o partidă plină de tensiune și răsturnări de situație.
Primul gol al meciului a fost marcat de Juri Cisotti pentru FCSB, în minutul 41, după o pasă foarte bună de la Șut.
În minutul 56, FCSB a reușit al doilea gol al partidei. Vlad Chiricheș a înscris după o fază fixă executată perfect de echipa roș-albastră, mărind avantajul campioanei.
În minutul 63, FCSB a marcat din nou, ducând scorul la 3-0. Juri Cisotti a reușit dubla, profitând de o greșeală gravă a lui Abeid, care a pasat direct la adversar în propriul careu.
Louis Munteanu, două goluri pentru CFR Cluj
În minutul 66, CFR Cluj a marcat primul său gol. Louis Munteanu a ratat inițial un penalty, însă a reluat în plasă din acțiune, după ce mingea a fost respinsă de Târnovanu, scorul devenind 3-1 pentru FCSB.
În minutul 65, FCSB rămâne în zece oameni. Mihai Popescu joacă mingea cu mâna în careu, iar arbitrul dictează penalty pentru CFR Cluj. Deși fundașul protestează, decizia rămâne neschimbată, iar Popescu este eliminat.
Louis Munteanu a marcat și cel de-al doilea gol pentru CFR Cluj în ultimele secunde ale confruntării, însă golul său din minutul 97 nu mai schimbă soarta meciului.
În urma meciului, FCSB a făcut un pas important spre titlu, rămânând pe prima poziție în clasament, cu 39 de puncte. CFR Cluj se clasează pe locul al doilea, cu 34 de puncte.
FCSB – CFR Cluj, echipele de start
FCSB: Târnovanu – Crețu, Ngezana, M. Popescu, Radunovic – Șut, Chiricheș – Miculescu, Fl. Tănase, Cisotti – Gheorghiță
Rezerve: Zima, Oct. Popescu, Kiki, Ștefănescu, Lixandru, Edjouma, Toma, Băluță, Pantea, Musi, Gele, Alhassan
Absenți: Dawa, Pantea, Olaru (accidentați), Bîrligea (fără drept de joc)
Antrenor: Elias Charalambous
CFR Cluj: Hindrich – Simao, Bolgado, M. Ilie, Camora – Fică, Djokovic, Korenica – Nkololo, L. Munteanu, Kamara
Rezerve: Popa, Gal, Abeid, Țîrlea, Sinyan, Emerllahu, Tachtsidis. A. Păun, Gligor, Deac, Postolachi, Juric
Absenți: –
Antrenor: Dan Petrescu
Stadion: Arena Națională
Arbitru: Isvan Kovacs // Asistenți: Ferencz Tunyogi, Alexandru Corb
Arbitru VAR: Andrei Chivulete // Asistent VAR: – Viorel Flueran

În satul Bobâlna din județul Cluj, ziua de Paști nu însemna doar sărbătoare religioasă și mese îmbelșugate, ci și obiceiuri străbune. Un astfel de obicei, astăzi aproape uitat, este „Brișcălitul feciorilor”, păstrat până nu demult.
După-amiaza din prima zi de Paști aduna sătenii în curtea bisericii, unde atmosfera festivă era completată de o „judecată a tinerilor”. Un localnic ales special pentru acest rol pregătea un „mai” de lemn, unealtă folosită în mod obișnuit de femei pentru spălatul rufelor la râu.
În satele din județul Cluj, ziua de Paști era marcată și de momente comunitare pline de umor și coeziune socială. Un asemenea obicei, astăzi aproape uitat, este cel numit „brișcălitul feciorilor”, păstrat până nu demult în satul Bobâlna.
„După-amiaza zilei de Paști aducea localnicii în curtea bisericii, unde atmosfera se transforma într-una de judecată simbolică și veselie colectivă. Un sătean ales dinainte pregătea un „mai” de lemn – unealtă folosită de obicei de femei pentru spălatul rufelor la râu. Alți trei sau patru bărbați prindeau feciorul „vinovat” – adesea un tânăr care greșise în timpul postului sau făcuse vreo poznă cunoscută de comunitate”, arată Centrul Județean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Cluj.
Tin erii găsiți „vinovați”, mustrați de comunitate
Cel cu „maiul” îl lovea ușor la tălpi, acompaniind gestul cu versuri satirice rostite în graiul local:
„Tânărul era ridicat pe orizontală, iar cel cu maiul îl lovea ușor la tălpi, însoțind gestul de versuri comice și mustrătoare, rostite în graiul local:
«Una mie, una ție,
Una șî lu’ Vasalie,
C-o-nburdat caru’ cu fân
Cu tătu’ că nu-i bătrân,
Uitându-să, cu ochii cât cepele,
După tăte fetele».”
Sărbătoarea se continua în curtea bisericii
Fiecare „brișcălire” era adaptată situației, iar comunitatea râdea, comentând, dar mai ales înțelegând mesajul: o formă de corecție ludică și socială, prin care valorile morale și normele satului erau întărite cu blândețe și umor.
„Important este că nimeni nu se supăra. Dimpotrivă, întreaga comunitate privea aceste gesturi drept formă de corecție ludică, de reamintire a normelor prin râs și bunăvoință.
În jurul bisericii, femeile așezau ouă roșii, prăjituri, vin și alte bunătăți, contribuind la atmosfera de sărbătoare. „Toatoă lumea aștepta cu nerăbdare brișcălitul”, povestește Felicia Maria Coroi din Bobâlna, mărturie consemnată în volumul Monografia etnografică a județului Cluj I – Zona Dealurile Gilăului, Clujului și Dejului, semnat de Zamfir Dejeu.
ECONOMIE
OPINIE. Dragoș Damian: În următoarele două săptămâni, de sărbători și vacanțe, cumpărați ceva fabricat în România

În cei 15 ani de când am lansat campania „Cumpără Fabricat în România”, pe cont propriu, pe banii mei, pe riscurile mele, fără nici un fel de ajutor de la autorități, s-a pornit o furtună de observații, critici și înjurături.
La început, cel mai dureros de altfel, predominau observațiile, criticile și înjurăturile că ceea ce se fabrică în România este de slabă calitate.
15 ani de „Cumpără Fabricat în România”
Apoi, după ce am inervat pe cineva, au intervenit observațiile, criticile și înjurăturile că fabricile, uzinele și combinatele din România trebuiau oricum închise pentru că nu erau competitive. Fabricile, uzinele și combinatele din Cehia, Slovacia, Ungaria și Polonia nu au fost închise, deși erau contemporane cu ale noastre.
Apoi, între timp, au intervenit observațiile, criticile și înjurăturile care, nu contest, sunt într-o măsură adevărate, anume că nu se mai fabrică mai nimic în România. Internaționalizarea a făcut ca fabricile, uzinele și combinatele care aduc valoare adăugată să se mute în Asia iar lanțurile de aprovizionare cu materii prime și materiale pentru fabricile, uzinele și combinatele care aduc valoare adăugată rămase pe bătrânul continent să devină lungi, costisitoare și primejdioase.
Deși s-a amplificat naționalismul, tot nu s-a cumpărat mai mult fabricat în România
Și, în cele din urmă, în ultimii 5 ani cu pandemie, inflație, război și, mai nou, tarife vamale, chiar că observațiile, criticile și înjurăturile că nu se mai fabrică nimic în România sunt adevărate. Și, paradoxal, deși în aceștia ultimi 5 ani s-au amplificat suveranismul, naționalismul și patriotismul, tot nu s-a cumpărat mai mult fabricat în România.
O țară industrializată este o țară puternică și respectată.
O țară nu poate fi puternică și respectată dacă a rămas fără fabrici, uzine și combinate, oricâte IMM-uri și MÎ ar avea.
O țară nu poate fi puternică și respectată dacă ea creste din inflație și consum de importuri, imobiliare și divertisment.
O țară nu poate fi puternică și respectată atunci când se afla în top 10 țări cu cel mai mare deficit de balanță comercială.
O țară nu poate fi puternică și respectată dacă nu investește în educație, în cercetare, în inovație, în tehnologie, în resursă umana calificată și specializată.
Să cumpăram ceva fabricat în România
Noua ordine mondială economică care a început în aprilie 2025 va arăta dacă merita sau nu să fi o țară industrializată, cu fabrici, uzine și combinate.
Până una-alta, până ce mai-marii planetei se hotărăsc ce vor să facă, românii intră în două săptămâni de sărbători și vacanțe. Și, dacă avem încredere în România, s-o demonstram. În cele două săptămâni care vor urma, de sărbători și vacanțe, să cumpăram ceva fabricat în România.