Connect with us

ACTUALITATE

Scriitorul clujean Corin Braga, despre Mihai Eminescu ca jurnalist

Publicat


Identificăm Ziua Culturii Naționale odată cu nașterea lui Mihai Eminescu, recunoscut ca poet național, simbol al literaturii și poeziei, dar pe lângă scrierile literare, acesta a fost și o voce importantă în jurnalismul românesc, al anilor 1870. A scris în special jurnalism politic.

Între 1877-1883 scrie la cotidianul ”Timpul” unde ajunge să fie și redactor șef pentru o perioadă scurtă de un an. A colaborat și scris și în ”Albina”, ”Familia” lui Iosif Vulcan, ”Federațiunea”, ”Convorbiri literare”, ”Curierul de Iași” în perioada 1870-1877.

Era adeptul ideilor promovate de Partidul Conservator, iar opinia sa în materie de politică liberală era că reprezentanții acestei formațiuni își doresc numai producție și nu țin cont de tradiții și valori în scopul îndeplinirii acesteia.

Am discutat cu criticul și scriitorul Corin Braga, și profesor de literatură comparată la Facultatea de Litere a Universității ,,Babeș-Bolyai” (UBB) Cluj-Napoca despre importanța lui Eminescu în literatura română, Ziua Culturii Naționale și cum ar trebui împărtășit tinerilor ca studiul în opera poetului să continue și acasă.

Eminescu, studiat ca scriitor

Credeți că Mihai Eminescu ar trebui studiat ca jurnalist în programa școlară?

Corin Braga: Cred că în primul rând trebuie studiat ca scriitor, mai ales ca poet fiindcă el a revoluționat limba română poetică și literară. Indiferent câtă pasiune găsim în poezii, câtă profunzime, însăși limba română a fost schimbată, la fel proza face parte din această inovație, din această culme a literaturii pe care Eminescu a provocat-o.

Este important să îi studiem și scrisorile, memoriile, literatura jurnalistică, articolele de presă pe care le-a publicat, dar cred că el rămâne în primul rând prin literatură.

După liceu mulți liceeni nu vor să mai audă de Mihai Eminescu, nu sunt curioși să îl descopere și dincolo de Luceafăr. Unde se greșește în sensul acesta?

Există și un fenomen de saturație, sufletul omenesc este «implicat» la toată lumea, în sensul în care nu reacționează întotdeauna…tu crezi că poți să îi dai din poziția de magistru și el să asimileze așa cum ai prezentat, opera, scriitorul. Să le preia, să le «înghită» după cum i-au fost date. Dar sufletul omenesc este un pic mai complicat.

Scriitorii să nu devină o corvoadă

Mai degrabă pe copii, pe elevi, studenți trebuie să îi câștigi, trebuie să îi atragi, să le oferi sub formă de stereotipuri. Dacă le oferi doar niște obligații, «îl citiți pe Eminescu, îl învățați pe de rost» și nu pătrunzi în nuanțele, în suferințele cuprinse în poezie, în speranțele, în visuri, atunci riști să îl transformi mai într-o obligație.

Iar dacă Eminescu sau orice alt prozator devine o corvoadă, atunci ai «ucis» opera respectivă, așadar l-ai îndepărtat pe cititor care deja se simte obligat să admire.

Nu așa se câștigă admirația spunându-i «Iată, acesta este cel mai mare poet și tu ai obligația să îl cultivi». Nu, trebuie să mergi mult mai cu finețe, să îl descoperi cu finețe, fie el orice scriitor.Trebuie să găsești canalul de comunicare ca elevii, studenții să rezoneze, să le transmită ceva pentru ziua de astăzi, pentru ce trăiesc ei în acest moment.

Deschidere către literatură

Este greu de spus dacă este o greșeală generală. Recomand o deschidere către literatură, o capacitate a profesorului de a îl face pe elev să vadă nu doar schemele de interpretare ci să se bucure de literatură, să nu piardă contactul direct.

În  momentul în care se bucură pentru personaje sau plânge pentru nu știu ce s-a întâmplat în romanul cutare, această forță de comunicare a literaturii trebuie cultivată.Atunci nici Eminescu nici alții nu o să moară într-o statuie imobilă de care nu se mai atinge nimeni, trebuie să rămână personaje vii, oameni care au trăit și ne învață și pe noi să trăim.

Trebuie să ne adaptăm la vremuri

Mihai Eminescu, în publicațiile sale, era adeptul principiului de conservare a naționalității, al statului național. Mai este valabil acest principiu astăzi?

Corin Braga: Da, dar trebuie să ținem cont că Eminescu a trăit și nu numai el, toți scriitorii din trecut au trăit în paradigme diferite, una este felul în care era gândită națiunea în Evul Mediu, alta este în secolul XVIII-lea, alta este în perioada romantică a secolului al XIX-lea, alta este în secolul XX.

Au existat definiții diferite a conceptului de națiune, de popor, de țară și așa mai departe și atunci nu ar fi cazul să facem ceea ce se cheamă anacronisme, adică să luăm păreri din secole trecute și să le transpunem ca atare, ca și cum nu ar fi trecut timpul, ca și cum mentalitățile nu s-ar fi schimbat.

Dacă în sine ideea rămâne, noi trebuie să o adaptăm și să o vedem din perspectiva zilelor noastre cu comunitatea europeană, cu integrarea în Europa.

Trebuie să ne adaptăm la vremurile pe care le trăim și nu putem considera adevărul c-ar fi etern, ce s-a spus în secolul XVII-lea – XVIII-lea ar fi adevăruri eterne. Ele depind de epoca istorică pe care o trăim.

Cum ne raportăm astăzi la ideea de conservare a naționalității?

Corin Braga: Trăim o epoca a globalizării în care există o presiune mare din toate punctele de vedere și economic și politic și cultural: de uniformizare.

Sunt de acord că facem parte dintr-o națiune globală, facem parte dintr-o lume integrală fie că este vorba de Europa sau de întreg globul. Părerea mea este că trebuie conservat specificul.

Fiecare națiune, literatură sau limba are un anumit specific care ține de o biodiversitate culturală, suntem obligați de un fel de datorie morală supremă să avem grijă de biodiversitatea naturală.

Pierderea unor concepte și a spiritului cultural conduce comunitatea spre barbarism

Adică să protejăm speciile cât putem, să nu dispară sau să distrugem. La fel trebuie cultivată biodiversitatea culturală pentru că fiecare națiune, grup, popor sau comunitate are niște valori pe care dacă le uniformizăm sau le introducem într-un malaxor general, ne sărăcim.

Dacă le pierdem rămânem numai cu un set de valori standard și cu asta s-a terminat.

Pe când noi ar trebui să ne bucurăm de această diversitatea culturală și lingvistică și tot ceea ce ține de specificul și de identitatea unor comunități.

În sensul acesta am coordonat și tocmai a ieșit la Editura Polirom o enciclopedie în cinci volume, Enciclopedia imaginariilor din România, ea urmărește 5 mari domenii: literatură, limbă, religie, arte șiistorie.

Care sunt constelațiile de simboluri, imaginele care ne caracterizează, care dau o identitate culturală lumii în care trăim. Sunt implicat în ideea asta de conservare a identităților, a specificațiilor într-un context globalizant și care riscă să ne uniformizeze, din păcate la un mod nivelator, pierzând specificele.

Cultura trebuie susținută

Cum priviți această asociere de Ziua Națională a Culturii cu Mihai Eminescu? Cum ne raportăm la domeniul cultural?

Corin Braga: Cultura trebuie susținută, că vorbim de antichitate sau nu, dacă atunci nu aveau un interes pentru literatura, pe urmă și în Evul Mediu și în Renaștere vă aduceți aminte de toate marile familii care erau mecena.

Dacă autoritățile nu sprijină cultura comunitățile se barbarizează, în sensul în care rămân interesate doar de chestiuni fie militare fie economice. Pierd această deschidere către profunzimile sufletului.

Clujul oferă sprijin domeniului cultural

L-ați auzit și pe primarul Emil Boc cum a spus cum va sprijini Clujul inclusiv în această pandemie și financiar componenta de cultură, plătind salarii la diverse instituții din acestea.

Lucrul acesta mă bucura când statul, fie că este vorba de guvernul central, fie că este vorba de autoritățile locale, în loc să cheltuiască banii doar pe proiecte neculturale, doar pe proiecte economice, ține să aibă grijă și de componenta aceasta care ridică nivelul spiritual al comunității respective.

Prin Mihai Eminescu privim moștenirea de literatură și cultură

Faptul că este ales Eminescu cum vă spuneam la început, el a modificat percepția poeziei și asupra limbii române și atunci el poate fi în postura de reprezentant al culturii naționale. Însă pe el îl văd mai de grabă ca stindardul, portdrapelul ideii de cultură.

Nu are rost să îl statuizăm pe Eminescu însuși, ci prin el este bine să vedem cultura vie care preia creator moștenirea, tradiția și o duce mai departe, deci ca simbol este în regulă, dar nu ca simbol mortificat, doar festivist.

Dana Coțovanu

 


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *



Vezi cele mai interesante video Cluj24.ro


ACTUALITATE

ESENȚIAL CLUJ24.RO/ Principalele evenimente din ultimele 24 de ore

Publicat

Cluj24.ro prezintă principalele 5 evenimente locale din ultimele 24 de ore:

Emil Boc, către conducerea PNL, despre numirea prefectului UDMR: E o sfidare fără precedent! Au trecut peste o linie roșie!

FOTO/ A început bătălia nervilor în Parcul Central. Coadă în trafic lângă Cluj Arena și stații de autobuz mutate

Restricții de circulație în Cluj-Napoca din cauza lucrărilor de modernizare a străzilor G. Coșbuc și Cardinal I. Hossu

LIVE VIDEO/ Ceremonia de învestire a noului prefect de Cluj, Tasnadi Szilard și a celor doi subprefecți

O băbuță din Cluj a TÂLHĂRIT-O pe una din Iași. Și-au furat eșarfele și s-a lăsat cu arestări

Citește mai departe

ACTUALITATE

Zece morţi în urma prăbuşirii unui elicopter militar

Publicat

Zece persoane au murit, iar altele au fost rănite în urma prăbuşirii unui elicopter militar în estul Turciei, anunţă Ministerul Apărării de la Ankara, conform cotidianului Hurriyet.

Printre persoanele decedate se numără şi un comandant militar, general-locotenentul Osman Erbas.

Ministerul turc al Apărării a comunicat că este vorba de un accident.

Elicopterul militar, de tip Cougar, s-a prăbuşit la periferia oraşului Tatvan, în estul Turciei.

Bilanţul accidentului este de zece morţi şi trei răniţi, care sunt spitalizaţi, potrivit Ministerului turc al Apărării.

Mediafax

Citește mai departe

ACTUALITATE

Peste 200.000 doze de vaccin AstraZeneca urmează să sosească în România

Publicat

O nouă tranşă de vaccin de la compania farmaceutică AstraZeneca, care constă în 208.000 de doze, va sosi în ţară pe cale terestră.

Dozele vor fi depozitate la Centrul Naţional de Stocare, urmând ca în perioada următoare să fie distribuite în centrele regionale de depozitare existente la nivel naţional.

Centrul Naţional de Stocare a vaccinurilor împotriva COVID-19 din cadrul Institutului „Cantacuzino” este complet autorizat şi avizat de către Autoritatea Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România – autoritatea naţională cu competenţă în domeniul medicamentului de uz uman. Ca urmare a primirii autorizaţiei din partea ANMDMR, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino” poate desfăşura, în calitate de distribuitor angro, operaţiuni de deţinere, custodie şi livrare pentru medicamente cărora li se aplică criterii suplimentare de tipul: produse în acord cu art. 806 din Legea 95/2006 republicată: medicamente imunologice, respectiv produse cu distribuţie în „lanţul rece” (care necesită manipulare la temperaturi scăzute).

Până în prezent, au fost recepţionate 486.000 de doze AstraZeneca, iar din data de 15 februarie, au fost vaccinate 158.013 de persoane

În ţara noastră, vaccinarea împotriva COVID-19 cu vaccinul AstraZeneca este recomandată pentru grupa de vârstă 18-55 de ani, cu posibilitatea creşterii acestui interval, în funcţie de apariţia noilor date ştiinţifice. De asemenea, intervalul de timp recomandat între cele două doze este de 8 săptămâni.

În România, alocarea dozelor de vaccin se realizează conform calendarului de livrare pus la dispoziţie de firma producătoare, sens în care, periodic, ţara noastră primeşte tranşele de vaccin necesare imunizării populaţiei. Pe măsură ce noile tranşe ajung în România, aplicaţia de programare se actualizează şi permite continuarea procesului de programare pentru categoriile populaţionale aflate în etapa curentă.

Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 este un organism interministerial, fără personalitate juridică, în subordinea directă a Secretariatului General al Guvernului şi coordonarea prim-ministrului.

Grupul de comunicare al CNCAV

Citește mai departe

ACTUALITATE

Ministerul Sănătății: Lămpile UV nu sunt recomandate pentru dezinfecția în școli sau pentru uz casnic

Publicat

Ministerul Sănătății atrage atenția că lămpile cu ultraviolete nu sunt recomandate pentru dezinfecția în școli și nici pentru locuințe. Mai mult, radiațiile UV sunt cancerigene și pot produce și alte afecțiuni.

Potrivit specialiștilor Ministerului Sănătății nu este recomandată folosirea lămpilor UV pentru efectuarea dezinfecției în școli sau acasă.

Pe lângă cancerul de piele, radiațiile ultraviolete pot produce cataractă, conjuctivite sau alte reacții la nivelul ochilor, motiv pentru care este contraindicat să fie folosite în încăperi în care sunt persoane și este contraindicat să fie folosite pentru dezinfecția mâinilor, arată specialiștii într-o postare pe Facebook.

„De asemenea, ozonul produs de lămpile UV este dăunător pentru căile respiratorii, fiind un puternic iritant, și poate produce crize de astm la persoanele astmatice. Din aceste motive, nu se recomandă folosirea lor de utilizatori casnici, ci doar de personal calificat și instruit în acest sens”, au mai arătat aceștia.

De asemenea, și Institutului Național de Sănătate Publică (INSP) a arătat că lămpile UV nu sunt recomandate a fi utilizate decât de personalul calificat și nu reprezintă o opțiune pentru sălile de clasă.

„Lămpile UV sunt, în esență, becuri speciale pline cu vapori de mercur care, odată expuși unui curent electric, produc radiație ultravioletă care distruge germenii direct, prin distrugerea ADN-ului și a ARN-ului acestora, și indirect, prin producerea de ozon”, arată specialiștii.

Astfel de lămpi sunt folosite în spitale și în laboratoarele medicale pentru a steriliza anumite încăperi sau zone, însă nu trebuie utilizate ca unică metodă de dezinfecție.

În ceea ce privește activitatea radiației UV față de virusuri, mai multe studii au demonstrat că aceasta poate distruge virusuri gripale, adenovirusuri sau coronavirusuri atât de pe suprafețe, cât și din aer, atât prin alterarea materialului lor genetic, cât și prin alterarea proteinelor de suprafață, virusurile fiind astfel inactivate.

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate
Publicitate