Rusaliile, sărbătoarea holdelor, în satul românesc. Oamenii duceau la biserică ouă roșii, colaci și spice de grâu

Sărbătoarea Rusaliilor era considerată la fel de importantă ca cea a Paștilor, în tradiția populară. Altădată, oamenii duceau la biserică ouă roșii, colaci și spice de grâu, fiind ținută ca o sărbătoare a secerișului.

În tradiția populară românească, Rusaliile erau considerate o sărbătoare la fel de importantă ca Paștele. În această zi, oamenii sărbătoreau secerișul, simbolizând „drumul sacru al pâinii”.

„În tradiția populară, sărbătoarea Rusaliilor este considerată la fel de importantă ca cea a Paștilor. În vechime, în această zi, oamenii duceau la biserică ouă roșii, colaci și spice de grâu, deoarece era ținută și ca o sărbătoare a secerișului, ca simbol al împlinirii «drumului sacru al pâinii»”, potrivit Centrului Județean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Cluj.

Sfințirea holdelor

În satele românești, Rusaliile erau celebrate cu mare fast, având atât o semnificație religioasă, cât și una agricolă.În unele zone, încă se practică obiceiul sfințirii holdelor în ziua de Rusalii, după slujba religioasă.

„S-a păstrat până astăzi obiceiul ca după slujba religioasă de la biserică, preotul, împreună cu toată comunitatea, să iasă în câmp pentru a sfinți holdele. Astfel, se stropește cu aghiasmă hotarul dar și pe oamenii care trudesc muncind pământul, care se întorceau apoi în sat, ducând cu ei spice de grâu și apă sfințită, ce erau păstrate tot anul la icoană, ca remediu pentru diferite boli sau vremuri grele”, arată etnografii.

Obiceiuri din zona Clujului

În localitatea clujeană Rusești, sătenii ieșeau cu preotul în hotar după slujbă, purtând praporii duși de feciori de însurat. Fetele de măritat împleteau cununi din spice de grâu cu o seară înainte, iar obiceiul dicta că fata care sărea să pună prima cunună pe praporul feciorului arăta că îl place.

„Se zice că fata care avea drag de feciorul de la prapor, sărea să-i pună prima cununa de spice în crucea praporului, când ieșea din biserică”, spune Lucreția Badiu.

Jocul satului

Tot de Rusalii, la Rusești se făcea jocul satului. Acesta începea după-amiază, după slujba de la biserică. La joc participa toată suflarea satului, de la mic la mare, însă cei care întrețineau jocul erau tinerii.

„Feciorii, dacă luau o fată la joc de două ori într-o seară, dădeau de înțeles că au prins drag de ea, iar dacă jucau împreună toată seara, însemna că o va cere în căsătorie”, potrivit oamenilor locului.