REGELE Mihai, 100. A VIZITAT Clujul la 10 ani. 400.000 de lei AUR donaţi de familia regală

În 25 octombrie se împlinesc 100 de ani de la naşterea Regelui Mihai. El a vizitat Clujul de mai multe ori, începând de la 11 ani neîmpliniţi. În total, vizite regale la Cluj au fost circa 17, potrivit istoricului clujean Vladimir Alexandru Bogosavlievici.

O ediţie din 1930 a publicaţiei franceze L`ILLUSTRATION, cu Regele Mihai şi cu tatăl său, Regele Carol al II-lea (arhiva Cluj24)

Prima vizită a lui Mihai, la 10 ani

Din câte se ştie, prima vizită a lui Mihai la Cluj a fost în 1932. Încă nu avea 11 ani. L-a însoţit pe tatăl său.

„Din câte îmi amintesc, în 1932 a fost prima dată la Cluj, avea cam 11 ani. A fost cu tatăl său, regele Carol al II-lea. A fost în 1932, când a fost înfiinţată USAMV-ul de acum, agronomia românească. Chiar s-au găsit nişte poze cu acea vizită. Dacă bine îmi amnitesc, pe urmă a fost în 5 noiembrie 1933, când s-a sfinţiat Catedrala Ortodoxă. Şi atunci a fost cu tatăl său.

A mai fost în 1945. Petru Groza, după ce a fost ales în guvern, 6 martie 1945, a introdus administraţia româneasdcă în Ardeal. Ziarul Universul din 15 şi 16 martie 1945 arată vizita regelui, care, după spusele ziariştilor, a fost primit cu mare alai de către români, de primarul Tudor Bugnariu, ginerele lui Lucian Blaga şi cumnatul lui Constantin Daicoviciu”, explică, pentru Cluj24, istoricul clujean Vladimir Alexandru Bogosavlievici.

Crăciun cu regele la Cluj

Viaţa Ilustrată, ianuarie 1940 (arhiva Cluj24)

O vizită importantă la Cluj, mai degrabă simbolică, a făcut regele Carol al II-lea, în 1939. El a fost însoţit de viitorul Rege Mihai şi au făcut o vizită în Ardeal, chiar în Ziua de Crăciun a anului 1939, pentru a-i încuraja pe ostaşii care vegheau la hotarele ţării. Atunci, regele a fost la graniţa apuseană a ţării, la Oradea şi la Cluj. Iar vizita este povestită în revista Viaţa Ilustrată din ianuarie 1940 de episcopal de atunci al Clujului, Nicolae Colan.

“Şi-a luat deci pe scumpul Său Vlăstar, pe Măria Sa Mihaiu, Marele Voevod de Alba-Iulia şi, ca şi când ar face lucrurl cel mai firesc din lume, fără vestiri şi pregătiri mai înainte puse la cale, a purces la drum –în seara de Crăciun- pentru a se opri în zorii marelui praznic la granite apuseană a ţării. (…) Dupăce Maestatea Sa a primit, la Oradea şi la Cluj, cuvenitele omagii de credinţă de la mai marii bisericeşti, ostăşeşti şi cetăţeneşti, s-a întors dintru ale Sale întru ale Sale, în cetatea de Scaun a Bucureştilor”, scrie, în “Viaţa Ilustrată”, episcopul Nicolae Colan.

Vizitele lui Mihai după revoluţie

Vladimir Alexandru Bogosavlievici trece în revistă şi vizitele de după revoluţie făcute la Cluj de Regele Mihai.

„Pe urmă vine în 2003. A fost invitat de către mitropolitul Bartolomeu, când s-au sărbătorit 70 de ani de la sfinţirea Catedralei Ortodoxe. Pare-se că a mai fost în acel an, când a primit titlul de profesor honoris causa al UBB.

Cred că a mai fost în 2005 la statuile regelui Ferdinand şi a reginei Maria din incinta UBB. Şi în 2006, parcă, tot la invitaţia mitropolitului Bartolomeu, a fost la Mănăstirea Nicula. Cred că a mai fost şi în 2009. Tot după revoluţie a mai fost la Câţcău, tot în judeţul Cluj”, spune istoricul clujean.

17 vizite regale la Cluj şi sute de mii de lei aur

O fotografie mai puţin cunoscută cu Regina mamă Elena şi cu fiul său, Regele Mihai. Fotografia a apărut în 1926, pe prima pagină a publicaţiei L`ILLUSTRATION din Paris (arhiva Cluj24), alături de un articol tematic. Mihai avea mai puţin de 5 ani, iar Elena, mai puţin de 30

Istoricul Vladimir Alexandru Bogosavlievici socoteşte că, în total, la Cluj ar fi fost făcute 15-17 vizite regale. Iar familia regală a avut un rol important în dezvoltarea oraşului.

„Se pare că vizite regale la Cluj au fost în total 15 sau 17. Familia regală a avut un mare rol în edificarea Clujului românesc ca un oraş cu tradiţii culturale în primul rând. Regele Ferdinand a dat, de exemplu, 400.000 de lei aur ca să se facă institutul de istorie de astăzi, de pe strada Napoca”, menţionează Vladimir Alexandru Bogosavlievici.

Vizite în ţară după exil

O ediţie din 1930 a publicaţiei franceze L`ILLUSTRATION, cu Regele Mihai şi cu tatăl său, Regele Carol al II-lea (arhiva Cluj24)

În perioada 25-27 aprilie 1992, regele Mihai I, însoţit de regina Ana au efectuat o vizită cu caracter particular în România, dând curs astfel invitaţiei primite din partea Arhiepiscopului Sucevei şi Rădăuţilor, Pimen, de a petrece sărbătorile Sfintelor Paşti la Mănăstirea Putna.

Aceasta a fost prima vizită efectuată de regele Mihai I în România, după aproape 45 de ani petrecuţi în exil. Principalele momente ale vizitei regelui Mihai I – la Putna, la Bucureşti şi la Curtea de Argeş -, pe parcursul căreia sute de mii de oameni l-au întâmpinat cu căldură, au fost reflectate pe larg de presa internă şi internaţională a vremii.

La 25 aprilie 1992, la Mănăstirea Putna, regele Mihai a participat la un serviciu religios oficiat lângă mormântul lui Ştefan cel Mare. Vizibil emoţionat de primirea care i-a fost făcută, regele Mihai a adresat câteva cuvinte persoanelor aflate în incinta mănăstirii, vorbind despre absenţa sa îndelungată din ţară. S-a cântat imnul regal şi s-a scandat ”Trăiască regele”, ”Regele Mihai”.

Redarea cetăţeniei române regelui Mihai

Regelui Mihai I i-a fost redată cetăţenia română la 21 februarie 1997, în urma adoptării de către Guvernul României a hotărârii prin care se revoca Decizia Consiliului de Miniştri nr. 797 din 22 mai 1948.

Câteva zile mai târziu, la 28 februarie 1997, regele a revenit din exil, reprimind un paşaport românesc, potrivit volumului ”Enciclopedia Şefilor de stat şi de Guvern ai României”, de Nicolae N. Nicolescu (2011).

Eforturi pentru UE şi NATO

Regele Mihai I s-a implicat activ în procesul de integrare a României în NATO şi în Uniunea Europeană.

În perioada martie-iunie 1997, regele Mihai I, însoţit de regina Ana, au vizitat şapte capitale europene, respectiv Londra, Oslo, Bruxelles, Haga, Luxemburg, Copenhaga şi Madrid. Vizitele, pe lângă întâlnirea cu şeful statului, de regulă, au cuprins o recepţie la ambasada României, întâlniri cu guvernul sau parlamentul, un discurs al regelui la o instituţie militară şi un interviu al regelui într-un ziar de mare tiraj, consemnează volumul ”Nunta de Diamant. Regele Mihai şi Regina Ana împlinesc la 10 iunie 2008, şaizeci de ani de căsnicie”.

Începând cu data de 18 mai 2001, regele Mihai şi regina Ana au efectuat, timp de trei săptămâni, o vizită în România, la invitaţia preşedintelui în exerciţiu, Ion Iliescu.

În martie-aprilie 2002, regele Mihai I a reluat eforturile politico-diplomatice vizând aderarea României în NATO şi integrarea ei în Uniunea Europeană, obiective majore urmărite de toate forţele politice ale ţării. O altă serie de vizite în capitalele Madrid, Copenhaga, Oslo, Bruxelles, Haga şi Londra s-au încheiat, de această dată, cu succes: România a fost invitată la summitul de la Praga în noiembrie 2002, să intre în Organizaţia Atlanticului de Nord.

La 3 mai 2005, regele Mihai a plecat spre Bratislava şi Praga, dorind să refacă un drum înapoi în istorie, pe traseul urmat de Armata Română, în urmă cu 60 de ani. Pe acest parcurs, a depus coroane de flori la marile monumente ridicate în memoria bravilor ostaşi români căzuţi în luptele din 1945. Cu acest prilej, regele Mihai I, unicul supravieţuitor dintre şefii de stat implicaţi în evenimentele din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, a fost decorat, la 9 mai 2005, de preşedintele Vladimir Putin, cu medalia ”60 de ani de la Victoria în Marele Război pentru Apărarea Patriei”.

Aniversări

La 30 decembrie 2007, regele Mihai I a semnat, la castelul Săvârşin, în cadrul unei ceremonii private, noul Statut Dinastic al Familiei Regale a României, prin care a desemnat-o pe principesa Margareta drept succesoare dinastică şi moştenitor la Şefia Casei Regale a României.

La 10 iunie 2008, cu prilejul împlinirii a 60 de ani de la căsătorie, regele Mihai I şi regina Ana au sărbătorit ”Nunta de Diamant”, marcată mai întâi de un concert extraordinar la Ateneul Român, în prezenţa a 700 de invitaţi.

Din momentul redobândirii Castelului de la Săvârşin, regele Mihai I şi regina Ana au petrecut aici, în fiecare an, atât Sfintele Sărbători de Paşti, cât şi Sărbătorile de Iarnă, când, potrivit obiceiului, regele Mihai era colindat de numeroase grupuri de colindători, primindu-i, totodată, pe toţi cei care doreau să-i adreseze urări cu prilejul Crăciunului.

La 25 octombrie 2011, zi în care împlinea 90 de ani, Regele Mihai I a susţinut un discurs istoric în faţa Camerelor Reunite ale Parlamentului României.

Distincţii primite de Mihai la Cluj şi în România

De-a lungul timpului, regelui Mihai I, membru de onoare al Academiei Române (din 19 decembrie 2007), i-au fost acordate titlurile de Profesor Honoris Causa Extraordinar şi Senator ad Honorem ale Universităţii „Babeş-Bolyai” (UBB) din Cluj-Napoca (12 aprilie 2003), Doctor Honoris Causa al Universităţii de Vest din Timişoara şi Cetăţean de Onoare al municipiului Timişoara (21 mai 2009), Doctor Honoris Causa al Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) din Cluj-Napoca (7 octombrie 2009) şi cetăţean de onoare al oraşului ceh Kromeriz, acordat în semn de recunoştinţă pentru rolul pe care l-a jucat în cel de-Al Doilea Război Mondial, în eliberarea de sub ocupaţia nazistă a mai multor oraşe (23 octombrie 2011).

*Mihai I (25 octombrie 1921, 5 decembrie 2017), a domnit între 20 iulie 1927 și 8 iunie 1930 şi între 6 septembrie 1940 și 30 decembrie 1947.
(MaAv)