În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Elevii din județul Cluj au reușit și în 2024 să obțină cele mai bune rezultate la examenele naționale. Conform statisticilor, Clujul, ca județ, e în frunte atât la Evaluarea Națională, cât și la Baclaureat. Dar în județ există și școli cu promovabilitate ZERO.

Majoritatea sunt din mediul rural, unde încă se practică învățământul simultan.

Cele mai slabe școli din Cluj în urma rezultatelor la examene

Examenele pentru absolvenții claselor a VIII-a și a XII-a s-au încheiat. Pentru cei care au terminat 12 clase și care nu s-au prezentat la examen sau nu au reușit să aibă mediile de trecere în anii trecuți încep pregătirile pentru BAC-ul de toamă.

Citește și: Marinela Marc, șefa ISJ Cluj: „Dacă ar fi după mine aș DESFIINȚA a doua sesiune de BAC”. Ce spune despre ADMITEREA la colegii

S-au făcut clasamente și topuri cu cele mai bune școli, dar există și unități de învățământ, cele mai multe în mediul rural, unde elevii nu performează.

Iar pentru asta, sistemul are nevoie și de alte măsuri, pe lângă cele care există deja și care sunt implementate, pentru a-i aduce, în primul rând, pe elevi la școală.

Sunt școli în Cluj cu promovabilitate zero la Evaluarea Națională

Potrivit reprezentanților Inspectoratului Școlar Cluj, județul are 25 de unități de învățământ preuniversitar care au un număr de absolvenți ai claselor a VIII-a care variază de la 4 elevi (Școala Gimnazială Iara), la 44 de elevi (Școala Gimnazială “Traian Dârjan”, Cluj-Napoca), însumând, în total, 230 de elevi.

Dintre aceștia, 160 de elevi au luat note sub 5 și 70 note peste 5.

Majoritatea sunt din școli din comunele județului unde se practică și învățământul simultan.

Școlile cu promovabilitate zero la Evaluarea Națională:

• Școala Gimnazială Cara, comuna Cojocna – din cei 8 absolvenți, 6 s-au prezentat la examen, dar nicici unul nu a obținuto medie egală sau mai mare de 5.
• Școala Profesională Poiana, Turda – din 27 de absolvenți, 8 s-au prezentat la examen, dar nicici unul nu a obținut o medie egală sau mai mare de 5.
• Școala Gimnazială Cutca, comuna Sânmartin – din 3 absolvenți, 2 s-au prezentat la examen și nici unul nu a obținut o medie egală sau mai mare de 5.
• Școala Gimnazială Suatu, comuna Suatu – toți cei 7 absolvenți s-au prezentat la examen, dar nici unul nu a obținut o medie egală sau mai mare de 5.

Există și școli unde doar un absolvent de clasa a VIII-a a luat o notă mai mare sau egală cu 5. Inclusiv la Cluj-Napoca, unde este vorba de o școală cu copii care provin din medii defavorizate.

Școli în care un singur elev a avut media 5 sau mai mare la Evaluarea Națională:

• Școala Gimnazială “Traian Dârjan” Cluj-Napoca – unde din 44 de absolvenți, 10 s-au prezentat la examen
• Școala Gimnazială “Ioan Alexandru” Sânpaul, comuna Sânpaul – unde din 14 absolvenți, 5 s-au prezentat la examen
• Școala Gimnazială Săcuieu, comuna Săcuieu – unde din 10 elevi, doar 2 s-au prezentat la examen
• Școala Gimnazială “Lia Manoliu” Cornești, comuna Cornești – unde din 3 absolvanți, doi s-au prezentat la examen.

Cele mai bune școli și mediile elevilor la Evaluarea Națională

Ca o comparație, cea mai rată de promovare într-o școală din mediul rural este 7,50 la Evaluarea Națională. Este vorba de Școala Cu Clasele I-VIII “Kos Karoly” din Izvorul Crișului.

Citește și: Rezultatele finale la Evaluarea Națională Cluj. Procentul de promovare, 86,1%, mai mic ca anul trecut. Avem încă o medie de 10

Cea mai bună școală din Cluj-Napoca, în funcție de procentul de promovare este Colegiul Național “Emil Racoviță”, cu 9,13%.

Mai jos, clasamentul școlilor în urban și rural:

Cele mai slabe rezultate la Examenul de bacalaureat

În ceea ce privește examenul de bacalaureat, cea mai mică promovabilitate într-o școală a fost de 22,24%.

Citește și: Peste 90% rata de promovare la BAC în județul Cluj. Șefa IȘJ îi felicită pe absolvenți pentru rezultatele “fabuloase”

Clasamentul, în ordine descrescătoare, cu liceele cu cea mai slabă promovabilitate la BAC. Din clasament am eliminat Liceul Tehnologic Special pentru Deficienți de Auz Cluj-Napoca:

• Liceul Tehnologic „Vlădeasa” Huedin – 56.52%
• Liceul Teoretic „Henri Coandă” Dej – 52.63%
• Liceul Tehnologic Ucecom „Spiru Haret” Cluj-Napoca – 42.31%
• Colegiul Tehnic De Transporturi „Transilvania” Cluj-Napoca – 36.00%
• Liceul Tehnologic „Someș” Dej – 24.24%.

IȘJ Cluj: Mulți elevi merg în învățământul dual

Absolvenții de clasa a VIII-a, chiar și cei care nu se prezintă la examen, se pot înscrie mai departe la școală și sunt locuri, conform IȘJ Cluj.

Sunt elevi care abandonează total școala, dar, un număr tot mai mare de absolvenți de clasa a VIII-a din Cluj se îndreaptă spre învățământul dual și profesional, potrivit șefei IȘJ Cluj, Marinela Marc.

“Locuri sunt acum pentru toți absolvenții claselor a VIII-a, iar o parte din ele sunt și la învățământul profesional și dual.

Sunt și elevi, un procent din ce în ce mai mare, care optează din start pentru acest fel de învățământ și de aceea aleg să nici nu se prezinte la Evaluarea Națională”, a precizat Marinela Marc.

Șefa IȘJ Cluj: Sunt probleme în școlile din mediul rural, din zonele defavorizate

Marinela Marc susține că sunt încă probleme nerezolvate în sistem.

“Rezultate slabe sunt preponderent în mediul rural, asta pentru că avem și școli din mediul rural cu rezultate foarte bune. Dar într-adevăr, școlile care au sub 50% procent de promovare, câteva cu niciun copil care să aibă media 5, sunt majoritatea din mediul rural, din zone dezavantajate economic, cu populație preponderent romă.

Sunt școli mici, unele sunt structuri ale școlilor de centru, în care elevii învață în clase cu predare simultană.

Acestea sunt, din păcate, aspecte pe care nu am reușit nici noi să le reducem”, a declarat, recent, Marinela Marc pentru TVR Cluj.

Șefa IȘJ Cluj spune însă că decizia funționării acestor școli, unde copiii de diferite vârste învață simultan, aparține autorităților locale.

Șefa IȘJ vrea desființarea învățământului simultan

Decizia funcționării școlilor mici este a autorităților locale, arată șefa IȘJ Cluj.

“Ele aprobă rețeaua școlară și oricât am încercat să-i lămurim pe primari că pe termen lung nu este benefică forma de învățământ simultan, nu am reușit până acum. Anul acesta este unul electoral și cred că era greu să meargă în fața comunității să explice că nu este bine pentru copii să prelungească această formă de învățământ simultan.

Dar sper că anul viitor vom putea, poate, să-i convingem pe primari că au alte șanse copiii care învață în clasă de sine stătătoare”, a mai spus Marinela Marc.

Marinela Marc: Nu pot fi toți elevii de media 10, dar părinții trebuie să se implice

Marinela Marc susține că este necesară și implicarea părinților când vine vorba de rezultatele elevilor.

“Părinții trebuie să fie la curent cu ce se întâmplă cu copiii, în contextul în care foarte multe școli au catalog electronic.

M-am confruntat acum, pe final de an școlar, cu mulți părinți veniți în audiență pentru că au aflat cu stupoare în ultima săptămână de școală faptul că copilul rămâne repetent.

Nu poți să mai faci nimic în ultima săptămână de școală, dar poți să îi vezi notele pe parcursul anului școlar și dacă simți că este o problemă, chiar dacă nu ești chemat la școală, te duci tu ca părinte să discuți cu cadrul didactic să vezi care e problema .

Nu pot fi toți de media 10, dar la nota minimă de promovare o pot obține cu un minim de efort”, a mai declarat Marinela Marc pentru sursa citată.

Progrese în școli în ultimii 3 ani

Există la Cluj, dar și la nivel național, programe prin care se țintește reducerea abandonului școlar, un pas pentru a îmbunătăți, practic, și rezultatele elevilor la clasă și la exemene.

Șefa IȘJ Cluj, Marinela Marc, spune că se lucează cu școlile unde rezultatele elevilor sunt mai slabe, imediat după aflarea rezultatelor la simularea examenelor naționale.

Aceasta a mai precizat și că se văd unele progrese la nivel de județ, în școlile unde sunt implementate programe cum ar fi “Masa caldă”.

“Noi am monitorizat școlile care au fost cuprinse inițial în programul Masa caldă în ultimii trei ani și toate au înregistrat progrese în ceea ce privește reducerea abandonului.

Dar au fost înregistrate și rezultate mai bune la examene”, a mai declarat Marinela Marc.

Un studiu realizat de o echipă de cercetători din cadrul Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor a UBB, a relevat faptul că studenții români înclină mai degrabă către învățământul online.

Mai mult, aceștia chiar ar abandona studiile în ipoteza indisponibilizării acestui format al procesului didactic, cu toate neajunsurile lui.

Studiu UBB: Surprinzător, studenții înclină spre învățământul ONLINE

O echipă de cercetători ai Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB), din cadrul Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA), au publicat rezultatele unui studiu privind factorii determinanți ai înclinației studenților români către învățământul online și ai intenției acestora de a abandona studiile în ipoteza indisponibilizării acestui format al procesului didactic.

Cercetarea a fost derulată într-un moment delicat al „noii realități”, în perioada ulterioară principalelor valuri ale pandemiei de COVID-19.

Aceasta a fost o perioasă marcată în sistemul de învățământ superior românesc de tranziția către o „normalitate” în care activitățile față în față și cele online alternau, iar fiecare dintre ele păreau un lucru obișnuit atât pentru studenți, cât și pentru dascăli.

Peste 900 de studenți ai FSEGA au participat la studiu

Culegerea datelor necesare studiului s-a realizat cu sprijinul structurilor de conducere ale FSEGA, care este cea mai mare facultate cu profil economic din România, toți studenții facultății fiind invitați să își exprime opiniile prin intermediul unui chestionar.

Rata de participare a fost de circa 18% din totalul studenților, rezultând un eșantion final validat care a cuprins 953 de studenți.

Argumente pro

Potrivit reprezentanților UBB, rezultatele cercetării au relevat faptul că satisfacția studenților în raport cu componenta online a procesului didactic și, implicit, înclinația lor către acest format, este influențată pozitiv de patru elemente esențiale:

• utilitatea percepută a sistemului online folosit,
• ușurința sa în utilizare,
• siguranța sanitară conferită de către acest format de predare-învățare,
• compatibilitatea dintre sarcinile didactice și tehnologia utilizată pentru implementarea învățământului online.

“Mai departe, cu cât acești factori au valori mai ridicate, cu atât se accentuează intenția studenților de a abandona studiile în cazul indisponibilizării componentei online a actului educațional”, arată studiul.

Date surprinzătoare

În mod surprinzător, conveniența conferită de învățământul online, de exemplu, economia de timp și de resurse financiare dată de faptul că nu mai este necesară deplasarea și prezența fizică pentru a beneficia de actul educațional, nu s-a dovedit a fi un factor relevant în determinarea satisfacției sau a înclinației studenților către învățământul online.

Studiul a avut în vedere și investigarea unui set de factori cu potențial inhibator pentru satisfacția în raport cu studiul online și pentru înclinația studenților către acest format didactic.

Citește și: Studiu UBB: Impactul pandemiei asupra intenției antreprenoriale în România

Rezultatele cercetării au indicat faptul că izolarea socială și profesională percepută ca o consecință a învățământului online reprezintă un factor care afectează negativ și puternic satisfacția și înclinația către acest format de predare-învățare.

Mai departe, cu cât această izolare este mai puternic percepută, cu atât intențiile de abandon școlar în cazul indisponibilității formatului online se disipează.

Nici tehnostresul nu i-ar face pe studenți să renunțe la online

În mod surprinzător, cercetarea a evidențiat faptul că stresul generat de utilizarea tehnologiei („tehnostresul”), riscurile legate de confidențialitate implicate de utilizarea mediului digital sau riscul general ca imersiunea în mediul online să afecteze negativ starea de bine a individului nu reprezintă factori suficient de puternici pentru a inhiba în mod real satisfacția sau înclinația studenților către învățământul online.

“Pe lângă factorii mai sus amintiți, rezultatele cercetării au relevat totodată faptul că un grad redus de sociabilitate al studenților, cuplat cu un set de norme sociale subiective favorabile (opinii favorabile despre învățământul online din partea prietenilor, familiei, colegilor etc.) conduc de asemenea la creșterea înclinației studenților către forma online a procesului didactic și, indirect, la accentuarea intenției acestora de a abandona studiile în absența componentei online a activității didactice”, mai arată studiul.

Concluzionând, studiul cercetătorilor UBB indică factorii pe care structurile de conducere din universitățile românești (și nu numai) trebuie să îi gestioneze cu atenție pentru a stimula sau inhiba (în funcție de politica adoptată) înclinația studenților către varianta online a învățării-predării, având în vedere că aceasta conduce mai departe la modificări în privința intențiilor de abandon școlar în situația renunțării la componenta virtuală a actului educațional.

Rezultatele studiului au fost publicate în revista „Technological Forecasting and Social Change”, aparținând editurii internaționale Elsevier.

Foto: pixabay.com

Profesorul clujean, psihologul Mircea Miclea a avertizat, în podcastul Contraste de pe Cluj24 asupra consumului excesiv de informație, care duce la obezitatea informațională, susținând că ar trebui ca oamenii să înceapă o igienă a acestui tip de consum. ”Nu mai gândesc critic. Cu cât am mai multe informații, cu atât gândesc mai puțin. Ori, asta este criminal. Pentru că ideea este de a gândi critic cu toată lumea”, a explicat Miclea.

”E o descărcare de dopamină în creier de fiecare dată când apare informația.

Creierul nostru a fost făcut în așa fel încât să susțină achiziția de informații. Adică și atunci când ești sătul, când ai băut apă, când ți-ai replicat gemele, totuși e important să obții informație nouă.

Și ca să te stimuleze să obții informație nouă, creierul a creat un mecanism în care de fiecare dată când ai informație nouă, apare o descărcare de dopamină. Ai o senzație plăcută. De-asta sunt bârfele create, de-asta oamenii tot timpul încearcă să afle câte ceva, nu contează că e adevărat sau nu, dar e ceva nou.

Ei, s-a creat acest mecanism într-o lume, în Paleolitic, atunci când ni se forma nouă creierul, săracă în informații, în care era greu să obții informația, trebuie să treci dincolo de râu, să vezi ce-i dincolo de râu, trebuia să te duci în pădure, să vezi ce-i în pădure. Deci, prin urmare, trăiam într-o lume cu o penurie informațională și, atunci, mecanismul acesta de a gratifica fiecare informație nouă era foarte bine venit.

Suprasaturare de informație

Acum, trăim într-o lume total diferită, supra-saturată în informație. Da, da, mecanismul a rămas. Și de fiecare dată când eu mă uit la Youtube sau la un link și sar de la un link la un alt link, la un alt link, la un alt link, la o știre, la o altă știre, la o altă știre, de fiecare dată, creierul meu produce un spike de dopamină, o descărcată de dopamină. Și de aceea noi tot căutăm chestia asta”, a spus Miclea.

Întrebat de realizatorul Florin Danciu care este pericolul pentru copii, profesorul a răspuns că sunt multe pericole.

”Putem să vorbim despre astea mai mult. Dar aș vrea să atrag atenția părinților. Adică, sigur, putem să dăm în judecată toate companiile digitale și pe Facebook și WhatsApp-ul și așa mai departe. Dar ia să ne uităm. Ce fel de model oferim noi copilului?

Adică, dacă eu stau tot timpul pe Facebook, pe rețeaua de socializare sau pe nu știu ce, da? Ăsta e modelul pe care eu îl ofer copilului meu. Degeaba îi spun eu, tu n-ai voie la Facebook. Serios? Dar eu ce model îi ofer? Adică, ar trebui să începem cu noi să ne facem o igienă a consumului informațional.

Obezitate informațională

Știți? Că altfel ajungem la obezitate informațională. Așa cum am început, tot mai frecvent și tot mai evident, să ne facem o igienă a consumului alimentar. Să consumăm hrană sănătoasă, să fim atenți, să nu ajungem la o supra-saturare, nu? Să nu ajungem la obezitate, ok? Pentru că are o grămadă de riscuri.

Ei, ceva în genul acesta trebuie să începem să facem cu informația. Trăim într-o lume supra-abundentă de informații și dacă nu vrem să ajungem la obezitate informațională, atunci trebuie să ne gestionăm noi consumul de informație. Ce consumăm, ce nu consumăm, când consumăm.

De exemplu, dacă eu stau de dimineața până seara și mă uit la fiecare breaking news, atunci eu ajung la obezitate informațională. Adică ajung să consum mult mai multe informații decât o pot digera, o pot metaboliza. Adică, mai concret, nu o mai prelucrez. O iau, dar nu mai gândesc.

Mai puțină gândire critică

Nu mai gândesc critic. Cu cât am mai multe informații, cu atât gândesc mai puțin. Ori, asta este criminal. Pentru că ideea este de a gândi critic cu toată lumea.

Evident, dar vreau să spun, dar nu trebuie să dăm vina doar pe companiile digitale că fac lucruri astea ca să-și maximizeze profiturile. Trebuie să ne gândim, în primul rând, la noi, la modul în care noi ne stabilim igiena consumului informațional. Așa cum, nu trebuie să dăm vina pe supermarket că de ce au 100 de pachete de tipuri de biscuiți și de ce au atâtea produse acolo. Ei oferă, dar e responsabilitatea noastră.

Nu consumăm cu tare produs și cu tare produs. Doar acesta, doar în această cantitate, nu contează cât îmi oferă ei. E responsabilitatea noastră. La fel și cu informația. Adică, în tot timpul trebuie să găsim vinovatul în afară. Noi suntem victimele companiilor digitale care uită ceva cu noi.

Nu! Noi suntem responsabili de consumul nostru informațional, așa cum suntem responsabili de consum alimentar. Nu putem să-l acuzăm pe furnizorul de produse, știți? Noi, ca și consumator, trebuie să fim mai lucizi”, a precizat Mircea Miclea.

Acesta a rămas surprins de cât de mult timp se petrece  pe lumile astea digitale, fiind vorba de un interval care variază între șapte ore și douăsprezece ore.

12 ore pe rețele digitale

”Șapte-douăsprezece ore să stai pe rețele digitale.

O parte să zicem că stai ca să înveți, nu știu, la școală, dar restul e pentru altceva, pentru divertisment. Ei, mai ales dacă joci jocuri sau dacă stai pe rețelele acestea sociale, se întâmplă următorul lucru.

Contra unui efort mic, dau cu click pe Maps sau scrollez, obțin o recompensă mare și imediată, mare în raport cu efortul pe care am o descărcare de dopamină, după cum ați spus, mă fac să mă simt bine, aflu ceva, interacționez cu altcineva, etc.

Deci, contra unui efort mic, obțin o recompensă imediată și mare în raport cu efortul. Nu se întâmplă nimic dacă fac lucrul ăsta din când în când.

Dar dacă fac zi de zi, 12 ani de zile sau 18 ani, ajung adult și atunci, creierul meu a extras o regulă, de genul, contra unui efort mic, așteaptă-te la o recompensă mare și imediată. Ei, dar realitatea socială nu e așa. Resursele sunt limitate. Nu e ca în mediul digital. În mediul digital poți primi puncte, vieți, elixir-uri.

În realitate, nu ai nici puncte, nici vieți, nici elixir-uri. Și atunci, efectul este că tu vii cu o expectanță, cu o așteptare despre realitate, care nu poate fi satisfăcută de realitatea socială, fizică, reală. Că n-are atâtea resurse.

Efectul care este? Că tu ești dezamăgit de realitate, că faci depresie pentru că nu ți se satisface așteptarea, faci depresie, faci anxietate, etc și mergi la psiholog”, a conchis Mircea Miclea.

Salina Turda, societatea care are drept acționar Consiliul Local Turda cu 100%, deci o instituție publică, ține la secret toate informațiile legate de prezența, timp de o săptămână, a YouTuber-ului american Mr. Beast și refuză să comunice câți bani a încasat sau a pierdut în urma acestei vizite.

Salina Turda a fost închisă în perioada 7-13 iulie, în plin sezon estival, fără ca reprezentanții conducerii să ofere oficial, atunci, dar și ulterior, vreo explicație.

Cluj24 a adresat conducerii Salinei Turda mai multe întrebări formulate în baza Legii nr. 544/ 2001 privind accesul liber la informații de interes public, la care nu s-a răspuns motivând-se faptul că informațiile solicitate nu se încadrează în prevederile respectivului act normativ.

Întrebările au fost următoarele:

-care a fost suma plătită Salinei Turda de YouTuber-ul american Mr. Beast pentru a filma timp de săptămână în perioada 7-13 iulie în interiorul salinei?

-câți turiști ar fi putut primi Salina Turda în acest interval în care obiectivul turistic a fost închis?

-ce sumă ar fi încasat Salina în această săptămână dacă nu ar fi fost închisă?

-ce prevede contractul cu Mr. Beast, promovarea Salinei și unde anume?

Informații de natură comercială

Salina Turda a răspuns, sub semnătura directoarei Ada Duma, că informațiile solicitate nu sunt publice și că reprezentanții salinei nu puteau estima câți turiști ar fi vizitat salina în intervalul menționat și nici veniturile aferente.

”Informațiile solicitate (despre contractul cu Mr. Beast – n.a) sunt de natură comercială și, dacă ar fi dezvăluite, ar putea afecta negativ principiul concurenței reale.

Aceste informații sunt esențiale pentru strategia comercială a Salinei Turda și, de asemenea, pentru protecția intereselor comerciale ale părților contractante implicate”, se mai arată în răspunsul Salinei Turda.

Cluj24 se va adresa instanței și va solicita obligarea conducerii Salinei Turda să ofere informațiile în urma unei decizii judecătorești.

Peste 600.000 de turiști în 2023

Salina Turda a fost vizitată în anul 2023 de peste 601.000 de turiști, în creștere față de anul precedent când numărul turiștilor a fost de 527.653. Un record a fost stabilit în 2019, când numărul turiștilor a depășit 690.000.

În acest an, în doar două zile, în 1-2 mai, Salina Turda a fost vizitată de peste 10.000 persoane.

Cât costă un bilet

Programul de funcționare al salinei este de luni-duminică între orele 09.00 – 19.00, ultima intrare fiind la ora 18.

Prețul unui bilet pentru adulți în zilele de weekend, pe perioada verii, este de 60 de lei, iar de luni până vineri de 50 de lei.
Biletul de acces pentru copii între 3-18 ani și pensionari este redus la 30 de lei.

De asemenea, Salina Turda percepe o taxă foto/video în scop comercial (videoclip, film, reviste, etc.) de minimum 2500 de euro.

Dacă luăm o medie de 3000 de vizitatori pe zi, nu de 5000, pentru 7 zile în perioada 7-13 iulie, rezultă 21.000 de persoane. Să punem o medie de 55 de lei/ bilet, ar rezulta o sumă de 1.155.000 de lei (230.000 de euro) cât ar fi putut încasa Salina Turda de la turiști în săptămâna cât a fost închisă.

Dar se puteau prezenta cifrele de vizitatori și încasările din perioada 30 iunie – 6 iulie și 14-20 iulie, de dinainte și de după intervalul menționat, pentru o scurtă comparație, nu era vorba despre calcule cuantice.

Alo, Consiliul Local Turda?

De ce ține Salina Turda la secret câți bani a încasat/ a pierdut după ce a închis obiectivul exclusiv pentru o persoană timp de o săptămână? Cine evaluează raportul cost/beneficiu al acestei afaceri?

Consilierii locali din Turda nu sunt interesați să afle adevărul? A meritat să stea salina închisă o săptămână sau nu pentru ca Mr. Beast să-și realizeze provocarea de a petrece 7 zile într-o peșteră?

Profit de milioane de lei

Potrivit termene.ro, Salina Turda a avut în anul 2022, o cifră de afaceri de 34 de milioane de lei și un profit net de 12.6 milioane de lei (2,5 milioane euro).