Connect with us
Advertisement
Advertisement

CULTURA

Rapsodul popular Grigore Leșe împlinește azi 70 de ani. Este cetățean de ONOARE al Clujului din 2017

Publicat


grigore lese

Rapsodul popular Grigore Leșe împlinește azi 70 de ani. El s-a născut la 20 februarie 1954, în satul Stoiceni, Maramureş. Ambasador cultural al României, cunoscut pentru emisiunea sa, „La porţile ceriului” şi pentru promovarea muzicii tradiţionale româneşti, Grigore Leșe este cetățean de onoare al Clujului din 2017.

lese 3

Înainte de orice, prin ceea ce face, Grigore Leşe luptă pentru păstrarea autenticităţii folclorului românesc: „De-a lungul anilor, am vrut să interpretez piesele în care găseşti sufletul omului, ori piesele de acest gen sunt foarte rare; din cauza asta, recunosc, nu am un repertoriu foarte vast, pentru că, înainte de orice, am vrut să păstrez calitatea; eu nu produc muzică pe bandă rulantă”, susţine Leşe.

Rapsodul popular Grigore Leșe împlinește azi 70 de ani. Este cetățean de ONOARE al Clujului din 2017

A absolvit Liceul de Muzică din Baia Mare, apoi Academia de Muzică din Cluj – Facultatea de Instrumente şi Canto (fagot). În 2003 a devenit doctor în muzică cu teza „Horea în grumaz. Consideraţii teoretice şi practice ale interpretării genului dintr-o perspectivă stilistică”, iar în 2010, doctor honoris causa al Universităţii de Vest „Vasile Goldiş” din Arad.

Din 2005 este profesor asociat de etnomuzicologie al Universităţii din Bucureşti.

„Muzica sa se regăseşte pe coloana sonoră a mai multor filme de artă şi documentare”

Începând cu anul 2006 a realizat emisiuni la Radiodifuziunea şi Televiziunea Română „(La porţile ceriului”, „Drumul lui Leşe”, „Lumea şi muzica tradiţională”), pentru care a primit numeroase premii şi nominalizări naţionale şi internaţionale, precum Marele Premiu al APTR în 2007, Premiul pentru jurnalism cultural decernat de Radio România în 2009, nominalizare la Festivalul Internaţional de Film de Televiziune, Shanghai, 2009.

Este primul muzician român care a adus în scenă, alături de el, artişti tradiţionali din Iran, Siria, Pakistan, demonstrând existenţa interferenţelor muzicilor străvechi din România şi din Orient. Muzica sa se regăseşte pe coloana sonoră a mai multor filme de artă şi documentare din ţară şi străinătate, cum ar fi „The Pharaoh”, „Gunpowder”, „Treason and Plot” (producţie BBC) sau documentarul „Wild Carpathia” (producţie Travel Channel).

lese 1

„Viaţa mea continuă să fie o poveste şi nu vreau să îmbătrânesc degeaba”

De asemenea, în 2013 a publicat la Editura Humanitas, volumul „Acum ştiu cine sunt: Însemnări şi aduceri aminte”. Despre cartea sa, Grigore Lege a spus, într-un interviu pentru AGERPRES (24 decembrie 2013) că înainte de a se cunoaşte a trebuit să se risipească.

„Am scris cartea să mă arăt prin cuvânt, să spun că pe lume sunt oameni hâzi şi oameni mândri, că viaţa mea continuă să fie o poveste şi nu vreau să îmbătrânesc degeaba, că nu putem trăi în prezent invocând tot timpul trecutul, că trebuie să ai rădăcini.

Am vrut să spun că viaţa îţi roade inima, că muzica nemăsurată ţine lumea, că dragostele nu-s furate şi trăiesc până la moarte, că lumea e legată cu lanţuri şi lăcăţi, că lumea asta e cu dovezi, în tine să nu te-ncrezi. Înainte de a mă cunoaşte a trebuit să mă risipesc.

„A fost invitat să cânte la cele mai importante manifestări culturale de gen din lume”

M-am risipit în muncă să nu ştiu cine sunt. Acum ştiu cine sunt. Şi am vrut să spun că un muzician poate scrie bine. Cartea este împărţită în patru capitole. Am aduceri aminte, unde am vorbit despre anotimpuri, anotimpurile satului meu, unde vorbesc despre sărbători, despre desprimăvărare, de Paşti.

În tinereţea mea am cunoscut foarte mulţi oameni. Şi aici vorbesc despre bunicul meu… După aceea, sunt însemnări foarte multe. Am vorbit despre hore şi despre identitatea horei. Despre cum se moşteneşte horitul, că nu se învaţă, despre bazele noastre cosmice, despre tehnica horei. Şi am un capitol „Grigore despre Leşe”. Şi aici spun multe lucruri”, a spus Grigore Leşe în interviul citat.

A fost invitat să cânte la cele mai importante manifestări culturale de gen din lume: Smithsonian Folklive Festival, Washington; Festivalul Vocile Lumii, Bloomington; Festivalul Montmartre, Paris; Fest Der Kontinente, Berlin; Olimpiada Culturală de la Atena; Festivalul Ţărilor Europei de Est, Montreal; Francophonie Metissee, Paris; Culturescapes, Basel; Festivalul „Miguel Bernal Jimenez”, Morelia; Zilele Culturale ale Băncii Centrale Europene, Frankfurt; Expoziţiile Mondiale de la Aichi, Shanghai şi Yeosu; Gala Premiilor BAFTA, Londra etc.

La mulți ani, Grigore Leșe!



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger




Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

ACTUALITATE

Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni

Publicat

În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Citește mai departe
Publicitate

ADMINISTRAȚIE

Suporturi de biciclete, INSTALATE pe mai multe autobuze și troleibuze din Cluj. Boc: Opțiuni pentru BICICLIȘTI în zone cu pantă

Publicat

ctp

Suporturile pentru biciclete au fost instalate pe mai multe autobuze și troleibuze din Cluj-Napoca, pe liniile 35, 43, 43B, 43P, 46, 46B, 46L, 40, 21.

„De astăzi, 1 mai, cei care aleg bicicleta în oraș pot utiliza suporții de bicicletă atașati pe mijloacele de transport public ale CTP. Astfel de sisteme au fost instalate pe autobuze și troleibuze care deservesc traseele liniilor: 35, 43, 43B, 43P, 46, 46B, 46L, 40, 21.

ctp

Suporturi de biciclete, INSTALATE pe mai multe autobuze și troleibuze din Cluj. Boc: Opțiuni pentru BICICLIȘTI în zone cu pantă

Vizăm astfel ca bicicliștii să aibă opțiuni în zonele cu pantă din Cluj-Napoca precum Calea Turzii, str. Bună Ziua, str. Frunzișului, drumurile spre zonele de agrement precum pădurea Făget sau Baza Sportivă „La Terenuri” și pentru o conectivitate mai facilă între cartierele municipiului: Mănăștur, Zorilor, Grigorescu, Mărăști și Gheorgheni.

biciclist

Vehiculele dotate cu suporți de biciclete vor fi desemnate cu un simbol în orarele liniilor valabile pe site-ul ctpcj.ro, în aplicația Tranzy și inclusiv pe panourile din stații.

piste biciclete

Șoferii CTP – Compania de Transport Public Cluj-Napoca au fost instruiți și au obligația de a vă oferi asistență la amplasarea și asigurarea bicicletelor pe suporți. Le mulțumim pentru sprijin”, a scris Emil Boc pe Facebook.

Citește mai departe

EVENIMENT

Bărbat de 30 de ani, conducea prin Cluj cu permisul SUSPENDAT. N-a oprit la semnalele poliției

Publicat

politist bun

Un bărbat de 30 de ani a refuzat să oprească, marți, la semnalele polițiștilor. După o urmărire, a fost orpit și încătușat. S-a dovedit că avea permisul suspendat.

„La data de 30 aprilie a.c. polițiștii Secției 1 Poliție Cluj-Napoca au dispus măsura reținerii, pentru 24 de ore, față de un bărbat, de 30 de ani, după ce a fost depistat conducând un autovehicul având dreptul de a conduce suspendat.

Bărbat de 30 de ani, conducea prin Cluj cu permisul SUSPENDAT. N-a oprit la semnalele poliției

În fapt, la data menționată mai sus, în jurul orei 07.40, polițiștii din cadrul Secției 1 Poliției Cluj-Napoca și cei ai Secției 3 Poliție Rurală Baciu l-au depistat în trafic în timp ce conducea autoturismul pe Calea Baciului din Cluj-Napoca, efectuându-i semnal regulamentar de oprire, însă acesta nu a respectat indicațiile echipajului de poliție, continuându-și deplasarea.

Ulterior autoturismul a fost urmărit și interceptat de polițiști pe o stradă din apropiere, conducătorul auto fiind încătușat și condus la sediul Secției 1 în vederea luării măsurilor legale.

În cadrul verificărilor efectuate s-a constatat că acesta are dreptul de a conduce autovehicule suspendat, iar, în baza probatoriului administrat s-a dispus reținerea acestuia pentru o perioadă de 24 de ore.

Cercetările sunt continuate sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conducerea unui vehicul fără permis de conducere”, a transmis IPJ Cluj.

Citește mai departe

EVENIMENT

Tradiții și obiceiuri de Miercurea Mare. Spălarea picioarelor, trădarea lui Iisus de către Iuda și zi de POST sever

Publicat

miercurea mare

Miercurea Mare cade în Săptămâna Patimilor și precede Vinerea Mare, fiind considerată una dintre cele mai importante zile din perioada Paștelui. 

În tradiția creștină, Miercurea Mare este asociată cu mai multe evenimente din viața lui Iisus Cristos, inclusiv trădarea lui Iuda și pregătirile pentru Paște, scrie Alba24.ro.

Tradiții și obiceiuri de Miercurea Mare. Spălarea picioarelor, trădarea lui Iisus de către Iuda și zi de POST sever

Conform evangheliilor, Miercurea Mare este ziua în care Iuda a convenit să-l trădeze pe Iisus, fiind de asemenea asociată cu rugăciunea lui Iisus la Muntele Măslinilor și cu ultima cină, Euharistia.

Această zi este marcată de servicii religioase speciale în bisericile creștine, în care se rememorează evenimentele ce au condus la răstignirea lui Iisus.

În unele tradiții, Miercurea Mare este și ziua în care se spală picioarele credincioșilor în cadrul unei ceremonii speciale, reprezentând umilința lui Iisus față de ucenicii săi.

Miercurea Mare este o zi de post strict în calendarul ortodox, în care credincioșii se abțin de la consumul de carne și produse lactate.

Se poate ține chiar și post negru, iar unii credincioși chiar o fac.

Miercurea Mare din Săptămâna Patimilor, semnificație

Miercurea Mare: Denia din a treia din Săptămâna Mare este cea în care Maria Magdalena, aflată în casa lui Iosif cel Lepros, i-a spălat lui Iisus Hristos picioarele cu lacrimi.

Cu sufletul împovărat a luat un vas cu mir și i l-a turnat Mântuitorului pe creștet, apoi cu propriul păr a șters picioarele Fiului lui Dumnezeu. În această sfântă zi se săvârșește Taina Sfântului Maslu, chiar în amintirea acestei ungeri.

Tot în Miercurea Mare, Iuda l-a vândut pe Iisus fariseilor, în schimbul a 30 de arginți. Tocmai din cauza acestui gest, pomenit adesea când se vorbește despre trădări, a treia zi din săptămână este de post pe tot parcursul anului.

Miercurea Mare: Tradiții și obiceiuri

Miercurea Săptămânii Patimilor este ultima zi din săptămână în care se mai pot face treburi casnice. În această zi mai este permis doar să se spele rufe și să se calce, dar și treburile câmpenești.

Este bine să te împaci cu oamenii cu care nu ai avut o relație tocmai bună în ultima perioadă.
E indicat să spui rugăciuni în Miercurea Mare.
Nu este bine să te enervezi, să arunci vorbe necurate sau să te superi pe ceilalţi.
În anumite zone se obișnuiește, ca în Miercurea Mare, copiii să meargă cu colindul la asfințitul soarelui, la final primind ouă pentru a le înroși.
O altă tradiție spune că, bărbații trebuie să arunce cenușa din sobă peste ogor, pentru ca roadele pământului să fie cât mai bogate.
Femeile nu torc și nu cos, ci spală ferestrele pentru ca lumina să pătrundă în fiecare colțișor al casei, în zilele de Paște.
Muncile la câmp sunt permise doar până marți, în timp ce în alte zone până miercuri.
De joi, bărbaţii rămân pe lângă casă, ajutându-şi nevestele la treburile casnice.

Casele trebuie să strălucească de curăţenie, pentru a întâmpina Învierea Domnului aşa cum se cuvine.

Citește mai departe

CULTURA

Armindenul, Ziua Pelinului, Ziua Bețivului sau Pomul lui Mai, alte SĂRBĂTORI în această zi. TRADIȚII și obiceiuri

Publicat

vin

Armindenul, Ziua Pelinului, Ziua Bețivului sau Pomul lui Mai sunt alte sărbători în ziua de 1 mai, pe lângă Ziua Muncii.

Armindeni sau Armindenul este o sărbătoare în tradiția română cunoscută mai puțin, dar care în trecut era sărbătorită, scrie Alba24.ro.

Este un simbol al vegetației care proteja recoltele si animalele. În tradiția populară, acestei zile i se mai spune si „ziua pelinului” sau „ziua bețivilor” si semnifica începutul verii.

Armindenul se serbează pentru rodul pământului, ca să nu bată grindina, împotriva dăunătorilor, pentru sănătatea vitelor, vinul bun, oamenii sănătosi, prin petreceri la iarba verde, unde se mănâncă miel și caș si se bea vin rosu cu pelin.

Armindeni: Ziua Pelinului, Ziua Bețivului sau Pomul lui Mai

Tradiţia spune că acum se pun ramuri verzi la porţi, pentru noroc şi belşug. De asemenea, pelinul se pune pe masă, alături de tacâm şi între aşternut şi haine pentru a îndepărta spiritele rele.

Armindeni este cunoscută în popor drept ziua pelinului, sau ziua bețivului. Este o sărbătoare populară, cu data fixă 1 mai.

Aceasta data este considerata începutul verii, iar sărbătoarea se ținea pentru roadele pământului și pentru a evita dezastrele naturale precum grindina sau seceta.

Predicții meteorologice de Armindeni

Tot de Armindeni se fac şi predicţii meteorologice, care condiţionau activităţile agricole. În trecut se credea că dacă în acea zi ploua, şi în următoarele 40 de zile vor fi precipitaţii.

Armindeniul mai este cunoscută şi ca sărbătoarea boilor. În această zi nu se pune mâna pe coarnele boilor şi nu se înjugă, existând temerea că animalele ar putea muri. Sărbătoarea era respectată cu sfinţenie de viticultori care sperau că vinul va fi protejat de pelin şi nu va face floare.

1 mai – Arminden, o sărbătoare cu origini păgâne

Arminden este de fapt o zeitate a vegetației, așadar sărbătoarea are origini păgâne. Se obișnuiește ca în aceasta zi sa se pună câte un pom sau câte o crenguță verde la poartă, ușa sau ferestrele caselor.

Este supranumită și sărbătoarea lui Ieremia, de la vechiul slav Ieremii nidini (ziua lui Ieremia).

În tradiția rurală, armindenul era un copac curățat de crengi și împodobit cu spice de grâu.

Ce se mai sărbătorește de 1 mai?

„Tinerii plecau în pădure, în munte și tăiau cel mai înalt copac (brad sau fag), pe care îl puteau aduce ei pe umeri. Îl curățau de crengi, dar la vârf îi lăsau câteva, pe care le împodobeau.

Armindenul era ridicat, până la prânz, în centrul satului. Pe tulpină se puneau cununi de flori și spice de grâu. Urma o întrecere a tinerilor care se adunau și puneau uneori pariuri, câștigând cel ce putea să se urce până sus.

În această dimineață se împodobesc cu ramuri verzi stâlpii porților și caselor, dar și intrările în adăposturile vitelor, pentru ca oameni și animale, deopotrivă, să fie protejați de forțele distrugătoare ale spiritelor malefice.

Legenda Armidenului

Evreii, în frunte cu împăratul Irod, și-au pus de gând să-I ucidă pe copilul Iisus Hristos. Dar nu-L găseau. Au umblat în cete prin Ierusalim, ca să-L afle, și de-abia spre seară au găsit casa în care se afla Pruncul.

Atunci, pentru că ei erau puțini și fricoși și ca să nu-i bată credincioșii, au pus ca semn înaintea casei o ramură verde. Dimineața au venit împreună cu ostașii, pentru a-L omorî pe Pruncul Iisus.

Când au căutat semnul lăsat, au văzut pe toate casele un semn la fel și n-au mai putut găsi casa. Toate casele arătau ca de sărbătoare, frumos împodobite cu ramuri verzi. În amintirea acestei minuni, creștinii au luat obiceiul ca, de 1 mai, să pună înaintea casei un ram verde de stejar, fag sau tei.

Armindenul se lasă înaintea casei până ce se macină grâul nou. Iar când se face pentru întâia oară pâine dintr-însul, Armindenul se taie și se aprinde cuptorul cu el. (prelucrare după Marcel Olinescu)

Tradiții populare de Armideni

În seara de Sfântul Gheorghe, flăcăii din sate se adunau și plecau împreună în pădure, pentru a alege copacul potrivit sărbătorii de a doua zi – Armidenia. Din pădure se aducea o prăjină înaltă, cu ramuri verzi în vârf, sau chiar un arbore întreg.

Acesta era curățat până spre vârf de crengi și împodobit cu cununi de flori și spice de grâu, apoi era înfipt în curțile oamenilor, în mijlocul stânelor, iar în unele zone, prăjina împodobită era bătută în casă.

Se ornau cu ramuri verzi colțurile casei, ușile grajdurilor pentru protecția animalelor.

Din lemnul Armindenului se face foc atunci când se coace prima pâine făcută din făina grâului nou.

Sătenii petreceau în această zi pe iarbă verde, pentru ca tot anul să-l treacă în veselie.

Ziua bețivilor

Până acum câțiva ani, pe 1 Mai se sărbătorea, cu fast și marșuri propagandistice comuniste, Ziua Muncii.

Dar această zi era ținută în popor cu mult timp înaintea comunismului, ca ziua bețivilor. În această zi, oamenii ieșeau și serbau în câmp, petreceau, beau vin roșu, dar nicio picătură alb.

Vinul roșu era amestecat cu pelin verde, considerându-se că în această zi se schimbă sângele. În alte zone, se bea vin roșu până la sfârșitul lunii mai sau… până se termina vinul.

Femeile și fetele, în această zi, cinstesc împreună. Cumpărau vin pe banii de argint de la gât, pe care i-au atârnat la 1 mărțișor pentru a fi frumoase. Se spunea că femeile ce nu cumpărau vin pe banii atârnați la gât vor fi urâte tot anul.

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate

Știri din Alba

Publicitate
Publicitate
Publicitate

Parteneri Alba24.ro , România24.ro, Ardeal24.ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Cluj24.ro powered by MEDIA CLUJ24 SRL Cluj Napoca & INDEPENDENT MEDIA Alba Iulia. Cluj24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax