Propunere METROU: Staţia ”Sportului” să se mute de pe Calea Moţilor la Platinia

Locuitorii unor imobile de pe Calea Moţilor, propuse spre demolare în proiectul de metrou, propun Primăriei Cluj-Napoca ne-înfiinţarea staţiei nr. 10, Staţia ”Sportului”, precum şi mutarea accentuată a traficului pietonal-metrou în zona Platinia, unde ar deservi mai mulţi călători.

Aceştia au adunat peste 30 de semnături pe care le-au depus la Primăria Cluj-Napoca în cadrul consultării publice privind PUZ-ul proiectului de metrou.

”Demolarea imobilului din Cluj Napoca, Calea Moţilor nr. 54, şi staţia propusă Sporturilor, prin demolarea a 7 imobile – Calea Moţilor 54-64, 63, nu sunt justificate, iar realizarea şi întreţinerea în siguranţă ar necesita costuri enorme.

Imobilul de la nr. 54 se află pe lista monumentelor istorice din judeţul Cluj, la poziţia 909. În evidenţă, casa figurează a fi construită în sec. XIX, însă partea stradală din clădire figurează deja pe harta detailată a oraşului <<Theil des Koloser Comitats>> (1769-1773 ?) – Josephinische Landaufnahme), sec. XVIII. Doar aripa vestică din curte, adăugată ulterior, a fost construită în sec. XIX”, se arată într-un memoriu transmis Primăriei Cluj-Napoca, elaborat de Kászoni Bencze, unul dintre locuitori.

Oază a naturii

Locuitorii susţin  că şi curtea interioară trebuie luată în calcul în condiţiile în care este o oază bio al naturii, în centrul metropolitan, fiind plină de vegetaţie şi având peste 40 feluri de flori, 6 feluri de pomi fructiferi şi brazi care asigură reducerea poluării atmosferice şi sonore.

În plus, cele două aripi ale clădirii care sunt locuite sunt renovate şi îngrijite.

”Conform desenului <<M3 – Piese-desenate>> expus pe site-ul Primăriei, din clădirea Moţilor nr. 54 figurează ca afectabil doar cca. 1-1,5 m, din colţul      stradal vestic – parte care ar urma să fie transformată pentru uz pietonal.

Clădirea, a 3-a ca vechime, păstrată în afara zidurilor oraşului de epocă, cunoscută drept <<Casa Schindler>> sau <<Casa Schiling>>  are o arhitectura externă şi internă de raritate în zona Clujului”,  se mai arată în memoriu.

Demolarea, de neconceput

Semnatarii documentulu susţin că demolarea unei asemenea clădiri istorice emblematice este ”de neconceput”, fiind ”un mare păcat împotriva comunităţii, pentru scopul de a asigura în plus 1,5 m spaţiu liber (pietonal) în jurul statiei de metrou propuse”.

”Proiectul şi staţia (dacă se va construi) trebuie făcută fără demolarea acestei clădirii, cu întărirea asiguratorie a zidului vestic, spre staţia de metrou”, mai subliniază locuitorii zonei.

În ceea ce priveşte demolarea a 7 imobile, locuitorii afirmă că nu se justifică din punct de vedere economic construirea unei statii de metrou prin zona de mijloc a Căii Moţilor ”din cauza numărului mic de călători”.

Număr mic de călători

”În staţiile de transport public (CTP) <<Spitalul de Copii>> staţionează/ urcă/ coboară un număr mic de călători. Pe parcursul zilei stau în aşteptarea autobuzelor /troleibuzelor un număr mic (până la 10) persoane, respectiv coboară un număr asemănător de călători. La ore de vârf, numărul acestor persoane se triplează.

O parte semnificativă a călătorilor circulă spre şi dinspre cartierul Grigorescu. Astfel, numărul zilnic estimabil de călători pe axa traseului metroului propus este sub 7000 persoane zilnic, în ambele sensuri.

Din acest număr, cel puţin jumătate va alege mersul cu transportul suprateran, din cauza obişnuinţei, dar mai ales din cauza coborârii şi urcării în- şi din subteranul metroului”, consideră locuitorii de pe Calea Moţilor.

Apa, o problemă majoră

Aceştia susţin că, în zonă, nivelul apei freatice este la cca. 2m sau chiar mai sus iar în caz de ploi de vară abundente, apa pluvială deseori depăşeste capacitatea de colectare a sistemului stradal de colectare, iar apa curge de pe deal spre râul Someş, cu preponderenţă pe suprafaţa carosabilă a străzilor Moţilor, Eminescu, Cardinal Iuliu Hossu.

”Aceste cantităţi mari de apă (permanente şi ocazionale) periclitează metroul propus, iar pentru evitarea scurgerii apelor spre interiorul tunelurilor metroului necesita alte amenajări de protecţie cu costuri suplimentare uriaşe.

Dacă nu se face staţia Sportului în această zonă, atunci viteza trenurilor de metrou poate fi mai ridicată, consumul, timpul şi costul de realizare şi de transport devine mult mai redus”, apreciază locuitorii zonei.

Totodată, ei cred că nu se justifică nici demolarea imobilelor de la numerele 54-64 în condiţiile în care în unul funcţionează o grădiniţă cu circa 300 copii, iar aproape fiecare clădire are curte proprie unde se pot păstra decent maşinile locatarilor, nefiind nevoie de parcare pe străzi.

Staţia ”Sportului”, mutată la Platinia

Locuitorii au propuns Primăriei eliminarea staţiei „Sportului” din proiect şi proiectarea şi amenajarea staţiei cu capacitate mărită în zona clădirii „Platinia” (Fabrica de bere), care poate deservi inclusiv complexul studentesc „Hasdeu”, cartierul „Între Ape” – Plopilor, USAMV, dar şi întregul complex sportiv apropiat (stadionul de fotbal, Sala Polivalentă, Sala Sporturilor,” pentru care această staţie ar putea, într-adevăr, primi denumirea „Sportului”.

Înfiinţarea a încă unei staţii de metrou, la cel mai important nod de circulaţie din oraș

”Propunem înfiinţarea unei noi staţii <<Piaţa Centrală>> în zona sensului giratoriu din faţa Halei Agroalimentare din Piaţa Mihai Viteazul. Aceasta ar deservi cei mai mulţi călători din municipiu.

Mare parte a liniilor de transport în comun spre cartierele şi periferia oraşului (şi chiar mai departe) au staţiile de origine în Piaţa Mihai Viteazul.

Majoritatea călătorilor şi-ar putea continua drumul mult mai uşor spre cartierele Mănăştur sau Mărăşti decât cu actualele liniii de transport (care s-ar putea desfiinţa), iar pentru accesul de la Gara CFR s-ar putea înfiinţa un traseu circular scurt de troleibuz: Gară – Piaţa Mihai Viteazul”, au mai menţionat locuitorii de pe Calea Moţilor care dau asigurări municipalităţii că sunt dispuşi la dialog, ”pentru obţinerea rezultatelor cele mai optime, din toate punctele de vedere, inclusiv la păstrarea valorilor existente a Oraşului Comoară, Cluj”.