EVENIMENT
PROPAGANDA extremei drepte. Dana Budeanu, 790 mil. de VIZUALIZĂRI pe TikTok, Șoșoacă și Simion, peste 270 mil. fiecare
Un studiu cu privire la comportamentul tinerilor între 18 și 35 de ani pe rețelele sociale a relevat faptul că tinerii români au devenit targetul mesajelor cu tentă extremistă. Practic, propaganda extremei drepte se face în România prin TikTok și Instagram.
Atunci când Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a intrat în Parlament, în urmă cu patru ani, 40% dintre alegătorii partidului aveau sub 35 de ani, relatează Radio Europa Liberă, preluat de G4Media.
PROPAGANDA extremei drepte. Dana Budeanu, 790 mil. de VIZUALIZĂRI pe TikTok, Șoșoacă și Simion, peste 270 mil. fiecare
Partidul a luat 9% dintre voturile totale, iar de atunci s-au desprins alte formațiuni.
Principalul vector de imagine a rămas Alianța pentru Unirea Românilor, dar a apărut și partidul S.O.S. al senatoarei Dianei Șoșoacă.
Pe lângă aceasta, alți foști membri ai AUR au fondat partide noi sau câștigă susținători pe rețelele sociale de pe urma mesajelor extremiste.
Unul dintre partidele născute din AUR este LUP – Liga pentru Unificarea Patrioților.
Un altul este PPR – Partidul Patrioții Români. Mihai Lască, ales în Parlament pe listele AUR, se lăuda cu invitațiile de la Ambasada Rusiei pentru a crește vizibilitatea acestei formațiuni.
Un al treilea partid este POT – Partidul Oamenilor Tineri – al cărui principal promotor este Anamaria Gavrilă care este una dintre cele mai populare femei politician din România de pe TikTok.
În ciuda acestor scindări, sondajele de opinie din ultimele luni arată că șansele acestor formațiuni de a fi votate sunt triple față de alegerile din 2020.
TikTok este în continuă creștere, la fel ca numărul mesajelor extremiste
TikTok este principala rampă de lansare a mesajelor extremei drepte și platforma cu cea mai mare ascensiune printre utilizatorii de social media din România.
Înaintea ultimelor alegeri, în februarie 2019, în România existau 175.000 de utilizatori de TikTok cu vârste între 14 și 65 de ani.
Doi ani mai târziu, numărul acestor utilizatori a ajuns la 5,3 milioane și a depășit Instagram, care avea un pic peste 5 milioane.
La finalul 2023, rețeaua de socializare chineză a crescut la 7,58 de milioane de utilizatori, cu peste 1,2 milioane față de anul precedent.
Tinerii cu vârste între 18 și 34 de ani reprezintă majoritatea utilizatorilor de TikTok din România, adică peste 95%, arată raportul think-tank-ului românesc Global Focus, care a studiat impactul mesajelor politice pe rețelele sociale.
Același segment de vârstă reprezintă aproape 63% dintre utilizatorii Instagram, rețea socială deținută de compania Meta/Facebook.
Facebook – rețeaua socială cu cei mai mulți utilizatori din România, 9,5 milioane – are doar 40% dintre utilizatori cu aceste vârste, arată Statista.
Urmașii antisovieticilor, promotorii mesajelor Rusiei
Majoritatea românilor nu simpatizează cu Rusia, percepută prin prisma moștenirii sovietice.
Conform sondajelor de opinie, încrederea românilor în Rusia și în Vladimir Putin a ajuns în ianuarie 2024 la aproximativ 7% .
Cu toate acestea, politicieni de extrema dreaptă reușesc să ajungă la electorat cu discursuri care preiau teme ale Moscovei și fac scoruri bune pe rețelele sociale.
Se întâmplă asta, spune un raport al think-tankului românesc Global Focus, din cauza unui paradox: promotorii acestor mesaje sunt asociați în mentalul public cu mitul care înconjoară originile extremei drepte românești și care are ca fundament mișcarea fascistă interbelică Garda de Fier, una puternic antisovietică.
O poziționare fățișă pro-Rusia ar reprezenta un risc. De aceea, cu mici excepții, toți aceștia evită să comenteze deciziile Moscovei. Susțin în schimb interesele Kremlinului prin atacarea Ucrainei și a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.
„Narativele împotriva regimului de la Kiev au găsit un pământ fertil în mentalul românesc.
Românii erau deja predispuși la un anumit grad de suspiciune în privința tratamentului discriminatoriu aplicat de autoritățile ucrainene etnicilor români din sudul Ucrainei. Pe acest fond, mesajele anti-Ucraina au avut impactul dorit” – arată raportul Global Focus.
Iar o parte dintre politicienii care tradițional se afișau la evenimentele de la Ambasada Rusiei au evitat să o facă la începutul lui 2024.
De ce se radicalizează tinerii?
Raportul think-tank-ului românesc Global Focus arată cauzele sociologice ale succesului mesajelor extremiste pe rețelele sociale.
–Nereprezentarea. „Simțindu-se nereprezentați și rupți de discursul politic, tinerii români se află la un risc semnificativ de radicalizare, fiind deosebit de vulnerabili la vocile extremiste care urmăresc să capitalizeze pe seama frustrărilor și dezangajării lor, exploatând în același timp canalele lor preferate de informare și comunicare cu o eficiență din ce în ce mai mare”, spune analiza.
–Educația. Nivelurile scăzute de educație, coroborate cu dificultățile economice și lipsa oportunităților profesionale sau educaționale – în special în zonele rurale defavorizate sau în zonele urbane mai mici – sunt alte câteva criterii de radicalizare. În acest context, influencerii online care au o agendă anti-UE, anti-NATO, anti-Ucraina, pro-Rusia reușesc ușor să-i manipuleze.
„Cei mai mulți tineri români nu sunt interesați de politică”
Pe lângă narațiunile extremiste transmise prin intermediul rețelelor de socializare, mesajele ajung la destinatari și prin intermediul presei tradiționale, al demonstrațiilor publice, al activităților de networking, al trainingurilor și al campaniilor de recrutare.
–Percepția & încrederea. Aproape două treimi dintre români cred că direcția în care merge țara este greșită, iar încrederea în politicieni și în instituții este pe un trend descrescător, arată un sondaj INSCOP din ianuarie 2024.
–Dezinteresul. Cei mai mulți tineri români, spune Global Focus, nu sunt interesați de politică și nu se implică în activități politice, iar părerea lor despre democrație este predominant negativă. În plus, România are una dintre cele mai scăzute rate de opinii pozitive despre democrație din Uniunea Europeană – aproximativ 20% dintre intervievați consideră că „democrația nu este o formă bună de guvernare” și peste 23% sunt de acord că „în anumite circumstanțe, dictatura este mai bună decât democrația”.
Totul se suprapune pe absența unor modalități eficiente pentru ca tinerii să participe la luarea deciziilor din societate.
Deși există inițiative și programe menite să încurajeze participarea tinerilor în viața politică, legislația actuală nu oferă modalități clare și eficiente pentru ca aceștia să fie implicați în procesul decizional, cred experții think-tank-ului.
Ignorate sunt și preocupările și propunerile politice ale asociațiilor de tineri din România. În plus departamentele de tineret ale partidelor politice au o activitate limitată, concentrându-se mai mult pe aspecte precum crearea de rețele și recrutare.
Cum au acoperit politicieni din zona AUR nevoia resimțită de tineri
În august 2021, AUR a lansat organizația de tineret sub numele de TAUR. Aceasta avea ca principale obiective promovarea conservatorismului, a patriotismului, a credinței creștine și a familiei tradiționale, alături de libertate, în rândul tinerilor.
TAUR a pus bazele Consiliului Național de Tineret și și-a extins rețeaua prin filiale locale în toată țara, organizând programe de internship, evenimente publice, proteste și campanii de recrutare, inclusiv inițiative caritabile și întâlniri informale. O strategie eficientă a fost menținerea unei prezențe constante pe social media, în special pe Facebook, Instagram și TikTok.
În octombrie 2023, sub sloganul „Vin patrioții – 2024”, membrii TAUR au participat la Școala Politică „Tinerii pentru România”, unde au abordat teme controversate precum educație versus școală, patriotism versus globalism sau familia tradițională versus LGBTQ+.
„Fii vocea generației tale”
Au participat la cursuri de oratorie, drept și economie și au ascultat vorbitori precum Gheorghe Piperea, un avocat și politician de extremă dreapta.
Înaintea alegerilor din 2024, TAUR a lansat campania națională de recrutare „Fii vocea generației tale” și a încercat să-și extindă baza de susținători dincolo de profilul tipic al partidului.
Această strategie a inclus proteste, precum cel organizat la ceremonia de deschidere a anului universitar la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA) din București, în octombrie 2023.
În același timp, organizația a fost implicată în incidente controversate, cum ar fi încercarea fostei sale președinte de a intra în clădirea Parlamentului cu patru gloanțe în geantă.
În primăvara anului 2023, deputata independentă Anamaria Gavrilă a fondat Partidul Tinerilor (POT), o nouă formațiune politică naționalistă și tradiționalistă, axată pe ideea de a salva identitatea și viitorul națiunii române.
„Tinerii sunt instruiți în diverse activități, de la sporturi de luptă la practici religioase”
În același timp, alte organizații de extremă dreapta, cum ar fi Neamunit, Noi Românii și Casus Belli – care au gravitat în jurul lui George Simion, președintele AUR – își concentrează acțiunile pe recrutarea și formarea tinerilor.
Organizațiile își folosesc prezența pe rețelele de socializare pentru a răspândi mesaje mobilizatoare și pentru a organiza tabere de pregătire și școli de vară.
De exemplu, Casus Belli organizează tabere naționaliste, unde tinerii sunt instruiți în diverse activități, de la sporturi de luptă la practici religioase, sub sloganul luptei împotriva progresismului și a imigranților care sunt percepuți ca o amenințare la adresa națiunii, arată raportul Global Focus.
Aceste organizații tind să utilizeze și activități caritabile pentru a-și legitima acțiunile și pentru a dilua conținutul extremist al mesajelor lor pe rețelele de socializare.
Studii de caz: politicienii George Simion & Diana Șoșoacă și influencerița Dana Budeanu
La fel ca în media clasică, politicienii și vedetele sunt cele mai bune vehicule de promovare a mesajelor. La asta, se adaugă apartenența dinainte de implicare politică la grupuri nișate și extrem de omogene.
Daniela Burciu, expert al think-tankului Global Focus, spune că a identificat o serie de mesaje și teme comune în rândul celor monitorizați, deși uneori par a fi pe poziții antagonice.
„În general sunt ideologic similari, iar agenda lor este mai mult sau mai puțin aliniată celei de la Moscova și cuprinde narative îndeosebi îndreptate împotriva sprijinului acordat Ucrainei, inclusiv din perspectiva tratamentului «discriminatoriu» al autorităților de la Kiev față de românii din Cernăuți, ori împotriva NATO, UE sau SUA”, explică Burciu.
Președintele partidului AUR, George Simion, provine din comunitatea ultrașilor de fotbal și ulterior a obținut sprijin politic din activismul său unionist și din campaniile antiestablishment.
„În calitate de președinte al AUR, George Simion s-a prezentat ca un lider politic naționalist de extremă dreapta, populist din punct de vedere economic, antielită, antiimigrație și regresiv social”, spune raportul Global Focus.
„Tinerii sunt singura generație care mai pot salva România”
Potrivit acestui document, Simion se concentrează în discursul său „pe înlocuirea establishmentului politic, prioritizarea industriilor și companiilor naționale în detrimentul celor străine, drepturile minorităților românești din alte țări, relația România-Moldova, precum și pe probleme sociale legate de protecția familiei tradiționale, în special printr-o agendă înrădăcinată în Biserica Ortodoxă și îndreptată în special împotriva comunității LGBTQ+”.
Printre temele extremei drepte abordate de Simion, mai spune raportul, se numără și cea conform căreia România este în pragul distrugerii din cauza unor factori interni și externi și că tinerii sunt singura generație care o mai pot salva pentru că sunt singurii necompromiși de sistem, iar asta le-ar legitima preluarea puterii, inclusiv prin violență.
Aceleași teme de discurs se regăsesc întocmai și la Diana Șoșoacă, lidera partidului S.O.S. România.
Stilul lui George Simion de a se adresa publicului tânăr reiese din discursul de la organizația de tineret a AUR, când trece de la retorica fricii la cea a responsabilizării.
„Tinerii din diaspora vor primi case gratuite dacă aleg să se întoarcă în România”
„Veți descoperi, dacă nu ați descoperit deja, că sunteți puțini în cercul vostru de prieteni, puțini care gândiți, puțini care sunteți interesați de istorie, de politică, de ceea ce se întâmplă în societate. Nu vă lăsați descurajați de asta. […] În ritmul actual, în 15, 20, 25 de ani România nu va mai exista. […] Dacă ați ales AUR, atunci trebuie să știți că sunteți probabil ultima șansă pe care o mai are națiunea noastră de a se opune curentului care ne distruge națiunea.”
În acest fel, îi face pe tineri să se simtă valorizați pentru că „doar” noile generații – despre care se presupune că nu sunt încă corupte de sistem – pot interveni și salva țara de la dispariție. În acest fel, George Simion susține că este liderul care s-ar ridica din rândurile lor și le-ar acoperi interesele.
Personalizarea ofertei politice este o altă metodă de a atrage tinerii. În august 2023, el a promis că, dacă partidul său va ajunge la guvernare, tinerii din diaspora vor primi case gratuite dacă aleg să se întoarcă în România.
Studiul impactului politicienilor a fost făcut pe TikTok și Instagram, platformele unde tinerii sunt cel mai bine reprezentați, platforme mai puțin la îndemâna politicienilor main-stream.
Un hashtag cu sute de milioane de vizualizări
Experta Daniela Burciu spune, pentru Europa Liberă, că, la finalul lunii ianuarie, doar hashtagul #danabudeanu de pe TikTok adunase peste 790 de milioane de vizualizări. Diana Șoșoacă și George Simion aveau și ei peste 270 de milioane de vizualizări fiecare.
„Din analiza mea a rezultat că nu este suficient să te uiți la cifrele aferente paginilor oficiale (impresii, urmăritori, etc.) ale acestor persoane publice pentru a le evalua impactul pe rețelele sociale, întrucât cele mai multe se bucură de distribuirea conținutului pe un număr dificil de estimat de alte conturi, pagini sau grupuri, care le preiau și amplifică mesajele”, explică Daniela Burciu.
Cel mai la îndemână proces de distribuire suplimentară este cel de „memeificare” – transformarea unui discurs toxic în conținut umoristic, cum s-a întâmplat în cazul discursurilor lui Dana Budeanu, Corneliu Vadim Tudor sau Diana Șoșoacă.
„În opinia mea, un astfel de proces contribuie la normalizarea unor idei și comportamente extremiste, în special în rândul tinerilor care încă se află în proces de descoperire a identității lor, inclusiv a celei politice”, explică Burciu.
„Rupeți-le! Veniți cu mine și vă voi învăța cum să conduceți țara”, este discursul cu care Diana Iovanovici-Șoșoacă îi atrage, la rândul său, pe tineri.
„O să le dăm un șut în gură”
Susținătoare asumată a Kremlinului, ea s-a poziționat ferm împotriva guvernului ucrainean după invazia pe scară largă a Rusiei și a fost unul dintre puținii parlamentari care au vizitat Ambasada Rusiei la București după escaladarea conflictului.
Lidera S.O.S. a acuzat, în repetate rânduri, cu Ucraina „fură” teritoriul românesc și a răspândit dezinformări despre discriminarea minorității românești din Ucraina.
Prezența în social media înseamnă și „responsabilizarea” tinerilor. La o petrecere rave în aer liber din București, liderul S.O.S. apare într-o serie de videoclipuri online cu tineri influenceri TikTok, adresându-se publicului lor: „Șoșo aici! Spargeți-i! E viața voastră, e țara voastră, e viitorul vostru, veniți cu noi și hai să conducem România! Pentru că voi veți fi cei care o veți face, iar eu vă voi învăța cum!”.
Un alt influencer face apel la violență împotriva actualilor lideri – „o să le dăm un șut în gură” – cu râsul de aprobare tacită al lui Șoșoacă.
În octombrie 2023, Șoșoacă a vorbit în Parlament despre lipsa oportunităților de implicare a tinerilor în politică și a introdus un proiect de modificare a Legii Tineretului, cu responsabilități sporite pentru autorități în ceea ce privește tinerii și participarea acestora la procesele decizionale, la nivel local și național.
„Lovește-o și instaurează teroarea, o faci pentru binele comunității și devii eroul grupului” – mesajul îi aparține Danei Budeanu, un creator de modă.
Experții spun că este unul dintre cei mai prolifici transmițători ai mesajelor extremei drepte, culminând cu mesajul că „interviul cu Putin reprezintă o lecție de istorie și naționalism”.
Extremism și alegeri
Experții spun că impactul mesajelor de extremă dreapta se va vedea cel mai bine la finalul lui 2024, când se vor fi încheiat toate rundele de alegeri din acest an. Riscul creșterii extremei drepte este însă doar o componentă a acestei acțiuni de îndoctrinare online.
„Formarea identităților lor și căutarea unui sens al scopului în timpul unei perioade de tulburări internaționale, provocări economice și polarizare socială, poate duce spre frustrare și nemulțumire față de instituțiile politice, care pot fi ușor învinuite și care, adesea, par să le ignore cu totul nevoile și interesele”, se arată în raport.
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
EVENIMENT
Ordin ANRE: „Taxa pe țeavă” – toate apartamentele dintr-un bloc trebuie să PLĂTEASCĂ o cotă parte la factura de energie termică
ANRE a emis în acest an un ordin care prevede că toate apartamentele dintr-un bloc trebuie să plătească o cotă parte la factura de energie termică, indiferent dacă sunt racordate la sistemul centralizat sau dețin centrale individuale pe gaze. A fost generată o formulă de calcul potrivit căreia cota comună ajunge la 50% din factura totală a blocului, scrie HotNews.ro. Oamenii au numit aceste costuri „taxa pe țeavă”, cu referire la coloana de distribuție a agentului termic în bloc.
În luna martie a acestui an, ANRE a emis un regulament privind repartizarea consumului de energie termică între consumatorii din imobilele de tip condominiu, în cazul folosirii repartitoarelor.
Ordin ANRE: „Taxa pe țeavă” – toate apartamentele dintr-un bloc trebuie să PLĂTEASCĂ o cotă parte la factura de energie termică
„Cantitatea de energie termică aferentă consumului comun de încălzire, repartizată proporțional cu cota indiviză conform prevederilor art. 14, se achită de către toți proprietarii/utilizatorii de apartamente/spații cu altă destinație decât cea de locuință din unitatea de calcul, indiferent dacă:
a) apartamentele sau spațiile cu altă destinație decât cea de locuință sunt sau nu conectate la SACET (sistemul centralizat – n.r.) sau la sursă locală;
b) există sau nu coloane de distribuție a încălzirii ce traversează apartamentele și/sau spațiile cu altă destinație decât cea de locuință și dacă acestea sunt sau nu izolate termic”.
„Cota comună ar trebui să fie maximum 10%”
Radu Opaina, președintele Federației Asociațiilor de Proprietari din România, a scris pe Facebook: „A venit prima factură de căldură! Prima aberație a iernii în blocurile cu repartitoare: jumătate din factura pe bloc o plătesc toți, atât conectații, cât și deconectații (cei cu centrală proprie). Este o aberație colosală. Nu ai cum să ai parte comună 50% din factura totală. Nu înțeleg cum au ajuns la acea formulă”.
„Cota comună ar trebui să fie maximum 10%. Vă fac un calcul: de exemplu un bloc cu 8 etaje și 40 de apartamente, pe scară sunt 8 calorifere, câte unul la fiecare etaj, iar în apartamente sunt câte 3 calorifere, să zicem, deci 120 de calorifere. Ar veni 128 de calorifere în total în bloc, din care 8 sunt la comun. Cum să ajungă partea comună 50%?!”, s-a întrebat el.
„Este abia prima lună cu costuri de încălzire. Să vedeți ce scandaluri vor ieși în blocuri când vin facturile acelea urișe pe decembrie, ianuarie, februarie.
Să zicem că v-ați luat centrală pe gaz, ați făcut o investiție, ați dat bani pe centrală, v-ați debranșat, acum plătiți facturi la gaz, și acelea uriașe, iar acum mai vine și această cotă comună uriașă”, a mai scris Opaina.
„O clădire, o singură soluție de încălzire”
Mihai Mereuță, președintele Ligii Habitat, este de altă părere: „Sunt legile fizicii. Căldura circulă. Vă dau alt exemplu: cineva care are centrală pleacă de acasă și închide centrala, deci nu consumă și nu plătește nimic pentru acea perioadă, însă când vine acasă nu găsește rece ca afară, ci 15 grade cel puțin”.
În opinia sa, soluția este interzicerea posibilității de a avea mai multe modalități de încălzire în același condominium.
„Ar trebui să fie: o clădire, o singură soluție de încălzire”, zice Mereuță.
EVENIMENT
Sunt interzise ANVELOPELE all-season? RAR: Vă anunțăm din timp când vor apărea NOUTĂȚI legislative
În vară, presa prelua o informație din mass-media europeană legată de faptul că de la 1 octombrie 2024, așa numitele anvelope all-season vor fi interzise.
„Începând cu 1 octombrie 2024, șoferii se pot confrunta cu amenzi dacă nu respectă noile reglementări referitoare la anvelope. O regulă importantă este schimbarea cauciucurilor de două ori pe an. Deși anvelopele all-season oferă o opțiune convenabilă pentru a evita aceste schimbări, o nouă reglementare interzice anumite tipuri de anvelope începând cu aceeași dată”, scria Capital.
Sunt interzise ANVELOPELE all-season? RAR: Vă anunțăm din timp când vor apărea NOUTĂȚI legislative
„Anvelopele de tip all-season nu sunt foarte sigure pe timpul sezonului rece, sunt de părere specialiștii. O serie de studii arată că șoferii aflați la volanul unor vehicule astfel echipate au produs mai multe accidente. Conform statisticilor, anvelopele de tip all-season reprezintă un compromis”, scria Evenimentul Zilei.
Cu alte cuvinte, anvelopele all-season nu că ar fi bune și vara și iarna, ele n-ar fi bune nici vara, nici iarna.
Conform presei, sursa acestei informații ar fi chiar Uniunea Europeană, care consideră că majoritatea accidentelor ar fi fost provocate din cauza echipării mașinilor cu acest tip de anvelope.
„Nu există o perioadă stabilită în care trebuie utilizate anvelopele de iarnă”
Cluj24 a solicitat un răspuns singurului for din România abilitat să ia o asemenea decizie, și anume RAR:
„Primele ninsori aduc și primele întrebări despre ce pneuri trebuie montate pe autovehicule în sezonul rece, despre marcajele de pe anvelope sau despre data de la care acestea devin obligatorii. Vă înțelegem nelămuririle, pentru că în fiecare an sunteți bombardați cu informații nereale, menite să genereze panică printre cei care se tem că au omis să citească modificările legislative. Din acest motiv vă spunem noi tot ce trebuie să știți despre anvelopele de iarnă.
Pe scurt, dacă nu vreți să citiți până la capăt (deși vă recomandăm să o faceți), trebuie să știți că legislația din România nu s-a modificat! TOATE anvelopele, indiferent de denumirea lor comercială, care sunt marcate cu literele M şi S (însemnând noroi <<mud>> și zăpadă <<snow>>), sub forma M+S, M.S. sau M&S, îndeplinesc cerințele de utilizare în condiţiile specifice de iarnă prevăzute în legislaţia națională. Totodată, nu există o perioadă stabilită în care trebuie utilizate anvelopele de iarnă, acestea fiind obligatorii atunci când autovehiculul circulă pe un drum public acoperit cu gheață, zăpadă sau polei.
Acum, mai în detaliu, reamintim că legea din România nu merge dincolo de marcajul format din literele M și S, respectiv dincolo de definiția anvelopelor de iarnă/zăpadă din legislația de omologare a anvelopelor. Textul OG nr. 5/2011, prin care se modifică OG nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, utilizează termenul „anvelope de iarnă”, anvelope care se identifică prin utilizarea literelor M şi S.
Denumirea de anvelopă “all-season” este o denumire comercială care nu defineşte cu exactitate tipul de anvelopă omologată pentru utilizarea pe timp de iarnă conform OG nr. 5/2011.
„Nu ignorați importanța anvelopelor de iarnă în sezonul rece”
Singurul criteriu care certifică faptul că anvelopa este omologată în acest sens este inscripţia literelor M şi S, sub una dintre formele menționate.
Prin urmare, dacă posesorii de autovehicule respectă legislația în vigoare și folosesc pe drumurile publice acoperite cu zăpadă, gheață sau polei, anvelopele marcate cu literele M și S nu se aplică sancțiuni!
Registrul Auto Român vă recomandă să nu ignorați importanța anvelopelor de iarnă în sezonul rece, deoarece acestea sunt concepute ca la o temperatură de sub 7-8 grade Celsius să rămână moi, spre deosebire de cele de vară, pentru a păstra aderența la carosabil.
Înainte de a monta anvelopele, vă recomandăm să verificați anul fabricației (DOT) și adâncimea profilului. Dacă anvelopele au o vechime de peste 4-5 ani, solicitați părerea unui specialist, care să observe dacă există urme specifice de uzură.
Este important de știut că o anvelopă de iarnă, aflată în condiții optime, crește aderența pe carosabilul acoperit cu zăpadă și scade distanța de frânare.
Precizăm că amenda pentru lipsa anvelopelor de iarnă, în condițiile specificate de lege, se încadrează în clasa a IV-a de sancţiuni (9-20 puncte-amendă).
În final, vă asigurăm că am citit și noi știrile despre “anvelopele care vor fi interzise din 2024”, dar rămâne cum am stabilit: vă anunțăm din timp când vor apărea noutăți legislative care pot avea impact asupra deținătorilor de vehicule din România”.
Zvon sau nu, cert este că o asemenea știre are și o componentă comercială. Cui prodest? Cui folosește un asemenea gen de dezinformare? Evident, vânzătorilor de anvelope care, se pare, și-au crescut vânzările la categoria anvelope de iarnă…
ECONOMIE
Dragoș Damian: N-ai chef, timp sau bani să investești în resursa umană? Participă la un târg de cariere și fură de la competiție
CEO Terapia, Dragoș Damian, critică lipsa de investiție reală în formarea resursei umane de către companii și o practică frecventă: recrutarea agresivă de la competitori.
„N-ai chef, timp sau bani să investești în resursa umană? În învățământ dual? În burse și practică pentru studenți? În laboratoare scumpe în facultăți? Nici o problemă! Participă la un târg de cariere și fură de la competiție câți angajați ai nevoie!
Povești de adormit mediul de afaceri
Urmărește o conferință la care iau parte șefii departamentelor de resurse umane și vei realiza ce profesioniști desăvârșiți sunt. Stăpânesc cu măiestrie o mulțime de formulări complicate care te conving cât de mult timp și bani alocă pentru atragerea, retenția și dezvoltarea oamenilor din organizația lor, cât de mult se investește în resursa umană, ce beneficii cuprinzătoare sunt acordate.
Ce nu știi însă este că toate lăudăroșeniile lor sunt povești de adormit mediul de afaceri pentru că, singurul lucru pe care îl fac este să fure angajați de la competiție. Păi are cineva chef, bani și timp să investească în angajați? Are cineva chef, bani și timp să dezvolte un director financiar sau economic, un specialist de calitate, de la director la analist, un specialist în operațiuni industriale de la director la ingineri la supervizori la operatori mașini alfa-numerice, un specialist în planificarea producției, un specialist în lanțul de aprovizionare, un specialist de mediu?
Instructajul costă sute de mii de lei
Uite. Un director financiar se pregătește în 5-10 ani, instructajul costă sute de mii de lei. Specialiști de calitate și de operațiuni industriale nu există, ei trebuie luați de pe băncile facultății, durează 1-3 ani pregătirea lor, tot sute de mii de lei. Specialiști de planificare, de aprovizionare, de mediu, la fel, nu există, costă mii și mii de lei pregătirea lor.
Pentru pregătirea unor astfel de specialiști este necesară muncă asiduă în interiorul organizației, parteneriate cu instituțiile de învățământ, donații de echipamente scumpe către universități în așa fel încât instruirea să se facă de pe băncile facultății, etc.
Mergem la competiție și furăm
Prostii! Timp și bani dați de pomană. Așadar, mergem la competiție și furăm. Luăm oameni gata pregătiți de fraierii din alte companii, care cred bazaconii de tipul învățământ dual preuniversitar și universitar sau pierd vremea în pregătirea angajaților prin parteneriate cu facultățile. Sunt unii angajatori fraieri care cred în rolul angajatorilor de a ajuta societatea să progreseze prin dezvoltarea generațiilor Y și Z.
Cât de fraieri pot fi?
Furtul de angajați este soluția perfectă pentru orice șef de resurse umane:
- Poți da salarii mai mari sau beneficii de altă natură pentru că nu te costă nimic pregătirea lor;
- Nu există nici o lege împotriva furtului de angajați, dimpotrivă, Codul Muncii „încurajează” furtul de angajați prin prevederi ambigue. Astfel încât poți fura 1, 2, 5, 10, 20 de angajați. Poți fura atâția angajați de la competiție până o închizi și tot nu pățești nimic, degeaba reclamăa unii aceasta practică;
- În plus:
- Bonus 1: merită să vezi fețele directorilor cărora le furi angajații, sunt de neprețuit supărarea și frustrarea lor după ce au consumat timp și bani cu munca susținută în interiorul organizației, parteneriate cu instituțiile de învățământ, donații de echipamente scumpe către universități în așa fel încât instruirea să se facă încă de pe băncile facultății. Niște fraieri, merită să râzi de ei;
- Bonus 2: daca angajatul furat nu se inseră în organizația ta, îl dai afara fără probleme, fără să fi consumat timp și bani pentru a-l pregăti. Și rămâi cu satisfacția că ai destabilizat competitorul de unde l-ai furat, care trebuie să consume timp și bani ca să pregătească pe altcineva.
Singura cale ieftină, să furi angajați de la competiție
Așadar, fură un angajat de la competiție, fură 2, 5, 10.
Totuși, fii un pic prudent, respectă niște reguli de bază:
- mergi tot timpul la conferințe ca să arați publicului că de fapt ești un angajator de top care investește timp și bani în pregătirea resursei umane. Și mai bine, cumpăra un loc într-un anuar ”Angajatori de Top”, e maxim 5.000 de Euro, dă bine;
- folosește anunțuri pe situl propriu, târguri de cariere, platforme de recrutare, companii de plasare de forța de muncă și vânători de capete, astfel încât să eviți orice risc ca planurile tale să fie dezvăluite;
- lipește afișe de recrutare pe stâlpi sau plasează banere în jurul locației competitorului pe care îl asediezi ca să-i furi angajații, demonstrezi astfel că ai publicat la loc vizibil intenția de angajare.
Singura cale ieftină și rapidă de dezvoltare a organizației tale este să furi angajați de la competiție. Succes!”, a spus Damian.
ADMINISTRAȚIE
Trenul metropolitan, „undă verde” de la Consiliul Județean Cluj. Aviz favorabil în Comisia de Urbanism
Consiliul Județean Cluj a avizat realizarea trenului metropolitan, în ședința Comisiei de Urbanism de joi, 21 noiembrie.
Comisia Tehnică de Urbanism și Amenajarea Teritoriului (CTATU) din cadrul Consiliului Județean Cluj a avizat favorabil, cu condiționări, Planul Urbanistic Zonal (PUZ) al viitorului Tren Metropolitan Cluj.
Trenul metropolitan va rezolva problema mobilității urbane
„Pentru ca acest important proiect să poată merge mai departe, în sensul depunerii și obținerii finanțării europene, am decis să aprobăm, cu anumite modificări, documentația prezentată în comisie. Este necesar ca proiectul viitorului tren metropolitan să fie corelat cu toate proiectele de infrastructură publice și private aprobate deja pe traseul propus prin PUZ.
Această nouă investiție este una extrem de importantă din perspectiva rezolvării problemei de mobilitate urbană pentru cei aproximativ 500 de mii de clujeni care trăiesc și muncesc în Zona Metropolitană Cluj”, a declarat Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj și al Comisiei CTATU.
Ultima etapă a fazei de proiectare
Elaborarea PUZ-ului aferent Trenului Metropolitan Cluj, ca etapă finală a fazei de proiectare, a fost necesară în vederea stabilirii reglementărilor urbanistice pentru realizarea obiectivelor noi propuse în cadrul acestui proiect de infrastructură, reguli care nu au fost cuprinse, anterior, în cadrul PUG-urilor aflate în vigoare.
Proiectul Trenului Metropolitan constă în introducerea unui serviciu de transport public de călători de-a lungul infrastructurii de cale ferată existentă deja între localitățile Gârbău și Bonțida, via Cluj-Napoca, cu nu mai puțin de 23 de stații. Astfel, de-a lungul celor 48,8 km de traseu, vor fi amenajate noi peroane, un pasaj rutier subteran, trotuare, piste biciclete, parcări auto/moto/velo și stații de autobus.