Profilul votanților lui Lasconi și Georgescu. Nivelul educației și percepția perioadei comuniste, factori determinanți

Alegerile prezidențiale din 2024 au scos la iveală divizări profunde în rândul votanților. Factori precum nivelul de educație, percepțiile asupra schimbărilor economice și politice, opiniile despre perioada comunistă și preferința pentru democrație au modelat cel mai mult intențiile de vot.

Folosind datele dintr-o anchetă IRES realizată la finalul anului trecut, Mircea Comșa de la Doar un grafic să‑ți mai spun a realizat o analiză prin care explorează factorii care au influențat preferințele de vot în turul doi al alegerilor prezidențiale, dacă acesta nu ar fi fost anulat.

„Întrebarea de vot a fost următoarea: Dacă turul al doilea al alegerilor prezidențiale nu ar fi fost anulat, care ar fi fost opțiunea dumneavoastră? Pentru această analiză am grupat răspunsurile în trei categorii: ar fi votat cu Lasconi, ar fi votat cu Georgescu și alt răspuns (nu ar fi votat, vot anulat, nu știu, nu răspund). În grafice am prezentat doar valorile asociate cu votul pentru Lasconi / Georgescu, respectiv diferența dintre aceste valori. (…) Graficul permite compararea simultană a preferințelor de vot în funcție de candidat și o sub-populație, respectiv, la nivelul unui candidat, în funcție de o sub-populație”, explică Mircea Comșa.

Cine sunt susținătorii lui Lasconi și Georgescu?

Rezultatele evidențiază că Georgescu a fost preferat de un electorat mai puțin educat, nostalgic după comunism și nemulțumit de starea actuală a țării, în timp ce Lasconi s-a bucurat de încrederea alegătorilor cu studii superioare, critici față de trecutul comunist și susținători ai democrației.

„Dacă eliminăm celelalte diferențe considerate în analiză, femeile și bărbații au preferințe de vot similare; preferința pentru Lasconi e mai mare în cazul votanților cu studii superioare; preferința pentru Georgescu scade pe măsură ce crește nivelul de educație formală; raportat doar la cei cu studii superioare, 41% ar vota cu Lasconi și 33% cu Georgescu; cei care utilizează TikTok au șanse mai mari să voteze cu Georgescu”, mai explică Mircea Comșa.

Intențiile de vot în funcție de nivelul de educație

Intențiile de vot arată o polarizare interesantă între susținătorii celor doi candidați. Pe de o parte, atât femeile, cât și bărbații și-au exprimat preferințe similare, cu o ușoară predominanță pentru Georgescu (47% dintre femei și 50% dintre bărbați).

Nivelul educației a fost unul dintre cei mai importanți determinanți: Georgescu domină în rândul alegătorilor cu studii elementare și liceale, în timp ce Lasconi atrage alegătorii cu studii superioare.

De asemenea, alegătorii din mediul rural l-au preferat pe Georgescu, însă această asociere este corelată cu nivelul de educație mai scăzut.

„Cu referire la nivelul de educație formală observăm că (1) ponderea voturilor pentru Georgescu scade pe măsură ce crește nivelul de educație, (2) ponderea voturilor pentru Lasconi crește pe măsură ce crește nivelul de educație, (3) dacă ar vota doar cei cu studii elementare, Georgescu ar fi câștigat detașat și (4) dacă ar vota doar cei cu studii superioare, Lasconi ar fi câștigat detașat”, a mai arătat autorului analizei.

Factorii care influențează opțiunile de vot

Analiza a identificat patru mari determinanți ai preferințelor de vot:

• Educația formală: Votanții cu studii superioare au înclinat semnificativ către Lasconi, iar cei cu studii elementare sau liceale l-au preferat pe Georgescu.
• Percepția asupra schimbărilor economice și politice: Cei care consideră că situația din România s-a deteriorat în 2024 față de 2023 l-au susținut predominant pe Georgescu. Lasconi a atras alegătorii care văd progrese sau o stagnare pozitivă.
• Opinia despre perioada comunistă: Georgescu a fost preferat de cei care evaluează perioada comunistă pozitiv. Lasconi a fost susținută de cei care percep perioada comunistă drept negativă.
• Preferința pentru democrație: Alegătorii cu o preferință mare sau foarte mare pentru democrație ar fi votat dominant cu Lasconi. Cei cu o preferință neutră sau scăzută pentru democrație l-au preferat pe Georgescu.

Totodată, „intenția de vot pentru Georgescu crește pe măsură ce scade vârsta, schimbările economice și politice din ultimul an sunt evaluate negativ, perioada comunistă este văzută pozitiv, preferința pentru democrație este mai mică, se dorește ca Statul să stabilească prețurile și salariile și există o încredere mai mare în preoți. Intenția de vot pentru Lasconi crește pe măsură ce perioada comunistă este văzută negativ (deprivare, puține lucruri bune), preferința pentru democrație este mai mare, există o încredere mai mare în profesiile din sistemul public și mai mică în preoți”, mai arată analiza.

Dinamica preferințelor de vot

Autorul analizei atenționează, însă, că rezultatele prezentate trebuie privite cu rezerve, din cauza dimensiunii reduse a eșantionului (964 respondenți) și a potențialelor efecte ale cazurilor particulare asupra estimărilor. Totuși, ele oferă o bază solidă pentru înțelegerea dinamicii preferințelor de vot.

„Toate valorile prezentate în graficele de mai sus trebuie privite cu anumite rezerve. Spun asta pentru că, având în vedere tipul de analize realizate, eșantionul a fost mai degrabă mic (964). Simplu spus, în cazul unora dintre combinațiile de variabile volumul eșantionului a fost mic. În astfel de situații este mai probabil ca eventualele cazuri puternic particulare pe alte dimensiuni să aibă un impact disproporționat asupra estimărilor produse în cazul combinației respective de variabile (caracteristici)”, conchide Comșa.