„Probejenia”, ziua în care se schimbă culoarea pădurii. Oamenii din satele clujene își mutau patul din târnaț în casă

An de an, în data de 6 august, lumea creștină celebrează sărbătoarea Schimbarea la Față, sau „Probejenia”, „Probojănia”, cum îi spun oamenii satelor.

Denumirea populară vine din vechi termeni slavoni, bisericești, arată specialiștii de la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) Cluj.

Schimbarea la Față sau „Probejenia”,  în satul clujean tradițional  pădurii

În lumea satului, arată specialiștii clujeni, această sărbătoare este considerată „un prag” din perpetua curgere a anotimpurilor, o punte de legătură dintre vară și toamnă. Dacă această zi era însorită și caldă, toamna urma a fi roditoare, iar dacă ploua, toamna avea să fie ploioasă și înnegurată.

Primul semn al toamnei, în această zi, este schimbarea culorii pădurii. Apele devin reci, astfel că nu se mai scaldă copiii în undă, că „o spurcă jivinele”, spun credințele populare, după cum arată Maria Bocșe, în volumul Obiceiuri tradiționale românești din Transilvania – sărbători, credințe și mituri, apărut sub egida CJCPCT Cluj.

Oamenii mutau patul din târnaț în casă

Tot acum, oamenii satelor care, la vremea solstițiului de vară, adică la Sânziene, își scoteau patul pe prispa casei, în „târnaț”, de la Probojenie își duceau din nou patul în casă, așa cum spun și versurile populare:

„Num-atâta-i vara, vară,
Cât stă patu’ mândrii afară”.

Probojenia, mai arată specialiștii clujeni, marca și începutul culesului viilor „pe rod de vară”.

Foto: Schimbarea la Față, icoană pe sticlă, pictată de călugărul iconar Ilarion Mureșan / CJCPCT