Sărbătoarea ”Schimbarea la Față”. Azi „se schimbă vremea”, semn că vara se apropie de sfârșit și începe toamna

Sărbătoarea ortodoxă Schimbarea la Față a Domnului este prăznuită în fiecare an pe 6 august și are o profundă semnificație spirituală în creștinismul ortodox.

Schimbarea la Față este momentul în care Iisus Hristos, pe Muntele Tabor, le arată ucenicilor Săi slava Sa dumnezeiască. În prezența apostolilor Petru, Iacov și Ioan, fața lui Hristos „a strălucit ca soarele, iar hainele Lui s-au făcut albe ca lumina” (Matei 17:2).

Evenimentul este o descoperire a naturii divine a lui Iisus, o anticipare a Învierii și o întărire a credinței apostolilor înainte de Patimile Sale.

Această sărbătoarea are mai multe semnificații teologice, printre care faptul că se afirmă dumnezeirea lui Hristos în mod văzut, arată că trupul omenesc poate fi transfigurat prin har, fiind și o chemare la schimbare lăuntrică, la luminarea sufletului.

Schimbarea la Față, cunoscută și ca „Obrejenia” în popor, marchează începutul toamnei spirituale – „vara se sfârșește, toamna începe”, fiind o zi de rugăciune și meditație.
Se spune că „cine nu se schimbă la față” (nu se îndreaptă), rămâne cu sufletul întunecat.

Sărbătoarea este una dintre cele 12 praznice împărătești și are dată fixă în calendarul ortodox. În unele zone, se leagă și de încheierea secerișului sau de începutul pregătirilor pentru toamnă.

Obiceiuri și credințe

În tradiția populară românească, Schimbarea la Față (6 august) este însoțită de mai multe obiceiuri și credințe:

– Se spune că în această zi „se schimbă vremea”, semn că vara se apropie de sfârșit și începe toamna.
– Frunza începe să-și piardă culoarea, iar iarba „îmbătrânește”.
– Cine spală rufe sau lucrează în ziua aceasta va avea necazuri sau „i se schimbă norocul în rău”.
– Se crede că, dacă te cerți în această zi cu cineva drag, te vei despărți de el.
– Fetele nemăritate pun busuioc sub pernă ca să-și viseze ursitul.
– Se culeg și se sfințesc plante de leac – se spune că în această zi își sporesc puterea.
– În zonele de munte, se urcă pe vârfuri pentru a admira răsăritul, simbol al luminii divine.

– Se merge la biserică și se participă la Sfânta Liturghie.
– În unele locuri, se dezleagă postul pentru o zi (de la Postul Adormirii Maicii Domnului), dacă cade în zi de post.