Connect with us

ECONOMIE

Primele 9 stații ale metroului din Cluj costă 800 milioane de euro, mult peste ce s-a primit prin PNRR

Publicat


Prin PNRR, Clujul a primit doar 300 milioane de euro finanțare în vederea realizării proiectului de metrou până în anul 2026. Pentru că termenul este foarte scurt, în acest timp s-ar putea realiza doar 9 stații de metrou, între centrul municipiului Cluj-Napoca (stația Sf. Maria) și prelungirea străzii Soporului (stația Europa Unită).  

Pentru realizarea traseului în lungime de 7,5 km este necesară o sumă mult mai mare, 800 de milioane de euro, conform calculelor proiectanților.

În total proiectul metroului din Cluj va consuma 1,7 miliarde de euro, însă această secțiune, care cuprinde zona centrală, este cea mai scumpă, întrucât presupune lucrări speciale de consolidare și traversarea unor filoane de sare.

Potrivit lui Ionel Oprea, șeful de proiect, alți 260 milioane de euro vor fi asigurați prin fonduri europene – Programul Operațional de Transporturi, iar restul sumei, 240 de milioane de euro, vor fi asigurați de către Ministerul Transporturilor, prin credite de angajament.

 

 


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *



Vezi cele mai interesante video Cluj24.ro


ECONOMIE

TERENUL arabil, mai SCUMP în România decât în Franţa. PREŢURI în Cluj şi în ţară

Publicat

teren agricol bani

Preţul mediu al unui hectar de teren arabil din România era anul trecut de 7.163 de euro. Aceeaşi suprafaţă era în Franţa la un preţ mediu de 6.000 de euro/hectar, iar în Ungaria era de 4.893 de euro. Acestea sunt datele publicate de Eurostat. În judeţul Cluj, preţurile concrete afişate pe site-uri de profil sunt, acum, mai mici decât cele prezentate de Eurostat.

Teren mai scump în România decât în Franţa şi Ungaria

În rândul statelor membre UE, cele mai mari preţuri la terenuri arabile erau în Ţările de Jos, cu o medie de 69.632 de euro pentru un hectar în 2019. La polul opus s-a situat Croaţia, unde un hectar de tern arabil costa, în medie, 3.440 de euro în 2020.

La nivel regional, cel mai mare preţ pentru un hectar de teren arabil se înregistra în regiunea Insulele Canare din Spania, cu o medie de 120.477 de euro pe hectar în 2020. La polul opus, cele mai mici preţuri în regiunea sud-vest (Yugozapaden) din Bulgaria, cu o medie de 2.051 de euro pentru un hectar.

Terenurile cele mai scumpe, în zona Bucureşti, cele mai ieftine, în zona Cluj

În cazul României, cele mai mari preţuri la terenuri arabile sunt în regiunea Bucureşti-Ilfov, cu 11.615 euro pentru un hectar.

Cele mai mici preţuri ar fi în regiunea Nord-Vest, cu 6.261 de euro pentru un hectar.

Preţul terenurilor de Cluj

teren arabil

În judeţul Cluj, care este în regiunea Nord-Vest, în prezent preţurile la terenurile arabile sunt semnificativ mai mici decât cele prezentate de Eurostat.
Potrivit unor site-uri de profil consultate de Cluj24, preţul unui hectar de teren arabil varia între 2.500 şi 5.000 de euro.

Factori care influenţează preţul terenului

Potrivit Eurostat, preţul terenului arabil depinde de mai mulţi factori. Printre ei sunt legislaţia naţională, clima, apropierea de reţelele de transport, calitatea solului, sistemele de irigaţii. Dar şi de forţele de piaţă ce ţin de cerere şi ofertă.

teren agricol bani

În toate regiunile Uniunii Europene, terenul arabil este mai scump decât pajiştile. De asemenea, terenul arabil irigabil este mai scump decât terenul non-irigabil în aproape toate regiunile.
(MaAv)

Urmărește știrile Cluj24.ro pe Google News

Citește mai departe

ECONOMIE

Cluj IT Cluster: Eliminarea scutirii de impozit pentru angajații din industria IT duce la migrarea IT-iștilor în străinătate

Publicat

De

În 2020, industria IT se plasa în topul sectoarelor economice din România, înregistrând una dintre cel mai mari creșteri, cu o cifră de afaceri de peste 70 miliarde de lei reprezentând 7% din PIB (link). În prezent, sectorul IT include peste 120.000 de angajați în România, iar trendul ascendent pe care se află de mai mulți ani este văzut de specialiști ca o confirmare a faptului că industria IT va reprezenta în anii următori peste 10% din PIB.

Fără îndoială, la evoluția favorabilă a acestui sector în România ultimilor ani a contribuit, în mod semnificativ, scutirea de taxe pe venit pentru angații din IT. S-au pus astfel bazele unor factori de competitivitate globală susținută de angajații cu aptitudini tehnice foarte bune, lucru care a apropiat industria IT românească de principalele piețe internaționale.

Însă, în ciuda unei evoluții spectaculoase a IT-ului românesc și a valorii adăugate generate pentru economia țării, raportul DESI din 2021 (Digital Economy and Society Index, link) indică foarte clar faptul că este nevoie de mult mai mult pentru ca România să se alinieze cu adevărat standardelor europene în materie de digitalizare, iar aici, în mod evident, industria IT are un rol esențial. Conform raportului: “România se situează pe locul 27 din cele 27 de state membre ale UE în ediția din 2021 a Indicelui economiei și societății digitale. În ceea ce privește capitalul uman, România se situează pe locul 26, obținând un punctaj sub medie pentru majoritatea indicatorilor. Deși țara noastră are un număr mare de absolvenți în domeniul TIC (situându-se pe locul 4), deficitul de specialiști TIC limitează capacitatea țării de a inova și de a profita de avantajele transformării digitale”.

Neajusuri ale sistemului

Așadar, în pofida unei evoluții foarte bune a industriei IT în România și a unei pregătiri excelente în domeniu, este limpede faptul că aceste transformări trebuie accelerate și sprijinite de politici care să susțină adoptarea soluțiilor digitale în cât mai multe sectoare, mai ales în sectorul public. Din nefericire, pandemia a scos la iveală o serie de neajunsuri ale sectorului public și ale majorității celor economice în materie de digitalizare, iar adoptarea unor astfel de soluții ar trebui să devină o prioritate imediată și de termen lung.

În mod paradoxal mai multe articole recente din presă relatează despre intenția unor politicieni de a anula sau cel puțin regândi scutirea de taxe pentru angajații din IT. O astfel de măsură nu numai că va destabiliza industria IT românească, dar, pe termen scurt, ar conduce spre o mai mare migrare a specialiștilor către companii din străinătate, accentuând și mai mult criza forței de muncă.

În plus, pe fondul pandemiei, tot mai multe organizații permit angajaților să lucreze de acasă sau de la distanță (remote) și, astfel, asistăm deja la o migrare a specialiștilor români care se angajează la companii situate în afara țării, lucrând, în continuare, din România dar fără a mai avea contract de muncă înregistrat în țara noastră.

Reluarea discuțiilor despre anularea taxei pe venit pentru angajații din IT nu face decât să alimenteze aceste tendințe care, pe termen mediu și lung, vor determina scăderi semnificative în industria IT cu efecte economice și sociale total nefavorabile (anulând orice posibile beneficii ale măsurii în raport cu bugetul de stat).

Îngrijorare în cluster

“Ne exprimăm îngrijorarea față de intențiile factorilor de decizie de la nivel guvernamental și parlamentar de a elimina facilitățile fiscale acordate industriei IT,  facilități care și-au dovedit utilitatea în timp nu doar pentru sectorul IT, ci și pentru susținerea altor sectoare economice prin activarea consumului local. Este o regulă elementară în politicile publice responsabile de a nu întreprinde măsuri de eliminare sau diminuare a unor facilități fiscale fără a pune în loc mecanisme care să conducă la transformarea structurală a sectorului respectiv, altfel nu se produce decât un rău major, cu efecte negative în lanț pe mai multe sectoare economice.

Sectorul IT este pregătit profesional pentru tranziția înspre modele de afaceri orientate pe inovare, în schimb constatăm lipsa infrastructurii publice suport pentru susținerea inovării, lipsa mecanismelor inteligente la nivel guvernamental pentru atragerea capitalului de risc pentru investiții în sectorul IT și multe alte minusuri în construcția ecosistemului național de inovare. Dacă suntem cu adevărat responsabili și competenți politic trebuie să înțelegem că putem renunța la o serie de facilități doar atunci când este pregătit și activat cadrul național care să pună în loc soluții corecte și consistente pentru tranziția la nivelul superior de sofisticare a sectorului de IT.

Chiar dacă Comisia Europeană a cerut României să adopte reforme fiscale ca una dintre condițiile activării PNRR, nu a interzis aplicarea curajoasă a reformelor care să ajute o economie condusă de inovare. Dacă se dorește aplicarea de reforme fiscale, atunci să fie aplicate sectoarelor economice care vor fi asistate prin PNRR. Sectorul IT nu este susținut de PNRR, chiar dacă există proiecte de digitalizare, pentru că digitalizarea nu vizează transformarea sectorului IT. Noi ne manifestăm totala disponibilitate pentru a discuta cu factorii decizionali de la nivel guvernamental și parlamentar despre alternative sustenabile, cu valoare adăugată pentru economia și societatea românească”, a declarat Stelian Brad, reședinte al Clusterului Cluj IT.

Într-un moment în care România ar trebui să urmărească accelerarea adoptării de soluții digitale în tot mai multe sectoare, propunerea unor măsuri care descurajează activitatea din industria IT și migrarea pe cale de consecință a acestor afaceri în alte țări, se prezintă ca o soluție inexplicabilă, total desprinsă de contextul european și de recomandările experților în domeniu.

Ce este Cluj IT Cluster

Cluj IT Cluster este o asociaţie de tip cluster inovativ înfiinţată în octombrie 2012 la Cluj-Napoca. Cuprinde peste 90 de membri, companii IT, 13 universităţi, 2 institute ale Academiei Române, alte institute de cercetare-dezvoltare-inovare, instituţii din sectorul administraţiei publice şi comunităţi suport, care urmăreşte creşterea competitivităţii sectorului IT, vizibilitatea industriei IT româneşti precum și poziţionarea Clujului ca un hub digital inovator. Asociaţia susţine demersul de transformare digitală a proceselor în relaţia dintre diversele sectoare şi de realizare a interoperabilităţii între sisteme la nivel naţional şi european. Cluj IT promovează o abordare deschisă la care pot să contribuie şi de care pot să beneficieze în mod direct toţi furnizorii de produse şi servicii din domeniul IT, instituţiile publice, precum şi societatea în general.

Urmărește știrile Cluj24.ro pe Google News.

Citește mai departe

ACTUALITATE

IMPORTANT Comercianţii trebuie să îşi conecteze casele de marcat la ANAF până pe 30 noiembrie

Publicat

De

casa de marcat

Comercianţii mai au timp până la 30 noiembrie pentru conectarea aparatelor de marcat electronice fiscale la sistemul informatic naţional de supraveghere şi monitorizare al ANAF.

Velin Ganev, direc­tor exe­cu­tiv al Danubius Exim, importator şi dis­tribuitor al brandului de case de marcat Datecs din Bul­­garia, crede că de luna vi­itoa­re ar tre­bui să se vadă o creştere a înca­să­rilor veniturilor din TVA datorită co­nec­tării case­lor de marcat la sistemul ANAF.

„Eu, personal, cred că deja se poate ve­dea o creş­tere a încasărilor la TVA dato­rită co­nectării case­lor de mar­cat. Numărul celor co­nectaţi este sem­ni­ficativ la ora ac­tuală, deci din luna ur­mă­toare ar trebui să se vadă o îmbu­nă­tă­ţire din punc­tul ăsta de ve­dere“, a decla­rat Velin Ganev în cadrul emisiunii de business ZF Live.

„Dintr-un total de 650.000 de case de mar­cat din România, din câte am înţeles de la ANAF, mai mult de 400.000 sunt deja co­nec­tate, ceea ce înseamnă conec­tări de peste 60%. Şi la noi sunt conectate tot cam atât, peste 60%. În momentul de faţă, peste tot în te­ritoriu există chiar cozi pentru că s-a aştep­tat în ultimă clipă co­nectarea. Nu ne ajută nici faptul că săptă­mâ­na viitoare s-a făcut acea punte cu 1 de­cembrie, aşa că majori­ta­tea nu se vor lega până pe 30 pentru că există şi concediile respective“, a adăugat Ganev.

Termenul nu va fi prelungit

ANAF a anunţat că termenul de 30 no­iembrie nu va fi prelungit, iar cei care nu se con­formează riscă o amendă de până la 10.000 de lei.

Comercianţii nu au fost nevoiţi să cumpere alte case de marcat pentru a se pu­tea conecta la sistemul ANAF, mai spune Velin Ganev. „Toate casele de marcat care au fost vândute în 2018 au trecut peste acest proces de reinstalarea a softului care a fost instalat pentru omologare, deci nu trebuie să îşi schimbe casele de marcat.“

ANAF a anunţat că va urmări inclusiv perioada de emitere a unui bon fiscal. Comercianţii vor trebui să mai depună declaraţii la ANAF doar în cazul în care nu folosesc casa de marcat pe parcursul unei luni.

Sursa: Mediafax

Citește mai departe

ACTUALITATE

Iulian Dascălu pregăteşte o nouă dezvoltare imobiliară în Cluj, pe terenul Carbochim

Publicat

iulius mall cluj

Carbochim pregăteşte terenul în Cluj pentru o viitoare dezvoltare imobiliară pe locul unde în prezent funcţionează o fabrică a sa şi care urmează a fi mutată.

Terenul de 12 hectare al Carbochim este printre foarte puţinele rămase unde mai poate fi construit un mare proiect imobiliar în Cluj, pe măsură ce toate celelalte foste platforme industriale au fost înlocuite de construcţii noi de birouri sau locuinţe.

Consiliul de Administraţie al Carbochim a convocat pentru luna ianuarie o AGA Extraordinară iar în Convocator este menţionat pe ordinea de zi inclusiv aprobarea achiziţiei unui imobil cu destinaţie industrială şi stabilitarea termenilor şi condiţiilor de achiziţie. Mai departe, se va discuta aprobarea relocării întregii activităţi desfăşurate în noul imobil – ce ar viza astfel relocarea fabricii din Cluj pentru a face loc unui viitor proiect imobiliar.

ZF

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate
Publicitate