Preşedintele Academiei Române împlineşte 68 de ani. Ioan Aurel Pop este al patrulea clujean în înalta funcţie

Preşedintele Academiei Române, clujeanul Ioan Aurel Pop, împlineşte duminică 68 de ani. El este al patrulea clujean care ocupă înalta funcţie, după George Barițu 1893, Emil Racoviță 1926 – 1929 şi Ionel Haiduc 2006 – 2014.

Ioan-Aurel Pop (n. 1 ianuarie 1955,[3] Sântioana, Țaga, Cluj, România) este istoric, profesor universitar (din 1996) și rector al Universității Babeș-Bolyai din Cluj (2012-2020), membru titular (din 2010) și președinte (din 2018) al Academiei Române.

Opera sa este axată pe cercetarea istoriei medievale a românilor și a Europei Centrale și de Sud-Est (instituțiile medievale românești, formațiuni politice româno-slave din Transilvania, raporturile românilor din Transilvania cu spațiul românesc extracarpatic, influența bizantină asupra românilor, raporturile Transilvaniei cu Europa Centrală și Occidentală, structura etnică și confesională a Transilvaniei).[4] Este adept al curentului naționalist.[5] După apariția cărții Istorie și mit în conștiința românească a lui Lucian Boia, Ioan-Aurel Pop a publicat o carte în replică,[6] respingând parțial teza deconstructivistă a istoricului bucureștean.[7] A elaborat de asemenea manuale școlare alternative pentru liceu.[8][9]

Academia Română este cel mai înalt for de știință și de cultură din România. A fost fondată la 1 aprilie 1866, sub denumirea de Societatea Literară Română, devenită la 1 august 1867 Societatea Academică Română, iar în 1879 Academia Română. Conform statutului, rolul principal al Academiei constă în cultivarea limbii și literaturii române, stabilirea normelor de ortografie obligatorii ale limbii române, studierea istoriei naționale române și cercetarea în cele mai importante domenii științifice. Cele mai reprezentative lucrări academice sunt: Dicționarul limbii române, Dicționarul explicativ al limbii române, Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, Dicționarul general al literaturii române, Micul dicționar academic și Tratatul de istoria românilor. Prin statutul său, Academia Română poate avea un număr maxim de 181 membri titulari și corespondenți și 135 membri de onoare, din care cel mult 40 din România.