Polemici online. Intersecția străzii Barițiu cu Regele Ferdinand din Cluj vopsită în culorile tricolorului maghiar

Primăria Cluj-Napoca s-a ocupat de trecerea de pietoni și banda pentru biciclete recent. Acum trecerea este vopsită în alb și roșu, pentru a fi observată de la distanță de șoferii autoturismelor, iar banda de biciclete este verde. Oamenii au postat în mediul online diverse poze la care au atașat observații precum „Un alt fel de tricolor la Cluj”, făcând trimitere la cel maghiar.

Marian Adrian distribuie aceste poze pe pagina sa de Facebook și afirmă că: „Steagul Ungariei (culorile componente) așternut în centrul Clujului nu este nimic rău așa cum ar sugera unii. Cine este deranjat de aceasta ar putea să se gândească la steagul Italiei”. Observația pe care o face acesta și o sugerează ca o situație neplăcută este problema retrocedărilor de imobile și terenuri, în cazul în care au fost făcute pe nedrept.

„Clădire lângă clădire, monument lângă monument, au fost date fără discernământ oricui s-a trezit să le ceară. Fără să conteze că acele imobile sunt instituții publice sau monumente cu o valoare istorică enormă. Și, ca și cum n-ar fi de-ajuns, pentru multe astfel de clădiri înstrăinate, același stat român a ajuns să plătească chirie noilor proprietari, ca să își poată desfășura activitatea.”

„… se reinstaurează vechea constituție medievală, când românii nu aveau acces în centrul orașului”

În cifre, situația stă astfel: la Cluj au fost retrocedate 56 de școli și instituții publice pentru care statul plătește anual 1.300. 000 de lei. „Mi se pare cel mai tare că plătim 267.000 de lei pe an la Eparhia Reformată din Ardeal ca să funcționeze în incinta ei Colegiul Reformat. Deci luăm din buzunarul public, ca să băgăm tot în buzunarul comunității care e proprietara imobilului. La fel e și la liceele Bathory și Brassai,” explică paradoxul purtătorul de cuvânt al Primăriei Cluj, Oana Buzatu, citată pe Facebook de către Marian Adrian.

Tot în această postare se explică faptul că sunt licee din care elevii români au fost scoși și mutați în clădiri la periferia orașului. Acesta trage o concluzie și face trimitere la vremurile de acum sute de ani: „… se reinstaurează vechea constituție medievală, când românii nu aveau acces în centrul orașului. Concluziile sunt clare: da, există clădiri care au aparținut de drept cultelor și ele trebuie înapoiate. Dar există și „băieți deștepți” ai retrocedărilor, care au profitat de slăbiciunea statului român și au cerut nepermis și nemeritat de mult. Și încă mai cer”, scrie acesta.

Printre acești „băieți deștepți” se numără Statusul Romano-Catolic, o fundație formată din fețe bisericești și laici în subordinea Bisericii Romano-Catolice de Alba Iulia, cu o listă impresionantă de solicitări. Adrian Marian mai precizează că pe lista Statusului se află și Liceul Piarist din Cluj, o clădire de referință în centrul orașului. „Aici au învățat marile personalități ale trecutului nostru românesc, începând de la Micu Klein, Petru Maior, Șincai, Avram Iancu. Nu poți da niște clădiri care reprezintă ceva pentru țara noastră”, spune istoricul Vasile Lechințan.

Karla Fanea

Foto: Dan Bodea