În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

La alegerile parlamentare din 1 decembrie 2024, județul Cluj a confirmat sprijinul puternic pentru partidele mari, precum PNL, USR, AUR și PSD, dar la polul opus, patru formațiuni politice s-au remarcat prin rezultatele extrem de slabe, nereușind să obțină nici 1.000 de voturi fiecare.

Printre acestea se numără Partidul România în Acțiune, Partidul Noua Românie, Partidul Social Democrat Independent (PSDI) și Alternativa pentru Demnitate Națională (ADN).

Rezultatele cele mai slabe au fost obținute de:

• Partidul România în Acțiune – 792 voturi (0,24%);
• Partidul Noua Românie – 601 voturi (0,18%);
• Partidul Social Democrat Independent (PSDI) – 599 voturi (0,18%);
• Alternativa pentru Demnitate Națională (ADN) – 232 voturi (0,07%).

Partidul România în Acțiune: Sprijin pentru Geoană, dar fără succes electoral

Partidul România în Acțiune a obținut doar 792 de voturi în județul Cluj. Formațiunea l-a susținut pe Mircea Geoană la alegerile prezidențiale din 2024 și a propus pe listele de la Cluj 13 candidaturi pentru Camera Deputaţilor şi 6 candidaturi pentru Senat, inclusiv două figuri universitare cunoscute: Gabriela Ciot, conferențiar la Facultatea de Studii Europene, și George Jiglău-Labuneț, lector la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării din cadrul UBB Cluj.

Partidul Noua Românie, o prezență discretă la Cluj

Fondat în 2015 de Sebastian Constantin Popescu, care a candidat atât la alegerile prezidențiale din 2019, cât și la cele din 2024, Partidul Noua Românie a înregistrat un scor modest de 601 voturi la Cluj. Formațiunea a avut o singură nominalizare la Camera Deputaților și una la Senat, în județ.

PSDI, confuzie cu PSD?

Cu o istorie tumultuoasă, Partidul Social Democrat Independent a fost reînființat în 2019 și a participat la alegerile din 2024 cu o listă completă în circumscripția București. La Cluj însă, PSDI a avut doar doi candidați, unul pentru Camera Deputaților și unul pentru Senat, obținând un scor extrem de modest: 599 de voturi.

Acuzațiile conform cărora denumirile și siglele similare ale PSDI și PSDU ar fi indus în eroare alegătorii nu au lipsit din peisajul electoral.

ADN, „alternativa” fără rezultate

Fondat de fostul europarlamentar Cătălin Ivan, Alternativa pentru Demnitate Națională a avut o prezență discretă în județul Cluj, cu doar șase candidați pe liste. ADN a obținut doar 232 de voturi, adică 0,07% din totalul voturilor exprimate, cel mai slab rezultat dintre toate formațiunile participante. În plan național, ADN a promovat-o drept candidată prezidențială pe Alexandra Beatrice Bertalan-Păcuraru, cea mai tânără participantă la alegerile din acest an.

Celebrul portar Helmuth Duckadam, eroul de la Sevilla, a murit, luni, la vârsta de 65 de ani. Asociația Steliștilor anunță că fotbalul românesc a pierdut o legendă, transmite Mediafax.

„Helmut Duckadam, unul dintre cei mai mari portari din istoria Stelei București și al fotbalului românesc, a lăsat o amprentă indestructibilă în inimile noastre.

Cunoscut pentru performanțele sale memorabile, Duckadam va rămâne mereu în istoria fotbalului pentru parada sa legendară în finala Cupei Campionilor Europeni din 1986, un moment ce a adus Steaua pe culmile gloriei”, scriu steliștii, pe Facebook.

Cu un palmares impresionant, incluzând titluri naționale și internaționale, Duckadam a fost „simbolul curajului și al determinării”.

„Astăzi, ne înclinăm în fața unei cariere de neuitat. Te vom păstra mereu în amintirile noastre, Helmut”, mai scriu cei de la Asociația Steliștilor, pe Facebook.

Helmuth Duckadam suferea de mai multe afecțiuni, iar în vara acestui an a suferit o intervenție pe cord.

Sursa foto: Helmuth Duckadam – Facebook

Avea personajul Iago din drama ”Othello” a lui William Shakespeare o vorbă care se potrivește ca o mănușă situației politice din România, înregistrată după primul tur al alegerilor prezidențiale: ”Oamenii ar trebui să fie ceea ce par, iar cei ce nu sunt nici n-ar trebui să pară”.

Parcă autorul s-a referit anume la candidatul independent la Președinția României, Călin Georgescu, care a obținut cel mai mare număr de voturi în primul tur de scrutin atât în țară, cât și în diaspora.

Acesta a profitat de nemulțumirea generală a românilor față de partidele clasice, dar a și inundat, până la saturație, aplicația TikTok cu mesajele sale hipnotizatoare, câștigând detașat peste 2 milioane de voturi.

Cum părea a fi ”surpriza” Călin Georgescu în primele ore de la anunțarea exit-poll-urilor și de la numărarea primelor voturi?

Candidat mesianic

Un candidat mesianic, salvatorul Grădinii Maicii Domnului, care a știut să-și vândă imaginea cu mesaje bine țintite, despre familie, credință, religie, patrie, popor, pace, despre problemele oamenilor, coborând, parcă, până în miezul sufletului fiecăruia.

Un tip grizonat, carismatic, cu o voce metalică, care inspiră încredere, bun orator în română și engleză, net peste 90% dintre contracandidați, care a lucrat la ONU și în diplomație, care a locuit în Vest, un independent providențial care nu răspunde la comenzile politice ale unui partid și vrea să salveze România, acesta fiind singurul său țel în viață.

Celălalt Georgescu

A durat puțin până a ieșit la iveală celălalt Călin Georgescu, cel real, fiind dezvăluite bazaconiile turuite pe bandă rulantă despre apa care nu e H2O și care transmite informații dacă nu e pusă în sticle de plastic, despre nașterea prin cezariană că a fi o tragedie pentru că se rupe firul divin, despre întâlnirile sale cu persoane non-umane, adică extratereștri de pe alte planete, despre faptul că omul nu ar fi ajuns pe Lună, despre prezența nano-cipurilor în sucurile carbogazoase, despre apa sacră din Carpați care este un dar cosmic pentru cei care o folosesc cu respect, despre Munții Carpați că sunt coloanele de lumină care susțin echilibrul energetic al întregii planete, despre faptul că fiecare copac din România este un canal al energiei cosmice, dar și despre laudele sale la adresa lui Putin și a unor legionari, toate debitate cu aceeași voce și privire fixă a unuia despre care românii spun pe șleau că ”fură curent”.

Sunt sute de astfel de afirmații de stă mâțu-n coadă ale candidatului care vrea să conducă România. Bașca au apărut informații despre trecutul său tenebros, de legături cu fosta Securitate, despre încrengăturile din anturajul din care nu lipsesc personaje controversate (Radu Mazăre, de exemplu), despre averea sa a cărei proveniență legală nu a reușit să o lămurească.

Campanie agresivă pe TikTok

În plus, Călin Georgescu nu a fost fair-play de la început și nu a făcut niciun fel de campanie electorală pentru a se întâlni alegătorii prin țară, față-n față, ci a activat exclusiv în online, printre boți și troli, pe  TikTok, nu a prezentat public un proiect național palpabil și concret pentru România, nu și-a plătit nicio reclamă pe TikTok sau pentru alte materiale electorale, așa cum prevede legea și cum au procedat ceilalți contracandidați, lăsând impresia că este un produs de laborator.

Și cu toate acestea, a obținut cel mai mare număr de voturi, peste 2 milioane.

Iar când alegătorilor săi, unii chiar fanatici, li se atrage atenția că, totuși, omul nu pare a fi ceea ce credeau și li se prezintă argumente, declarații, fapte, răspunsul lor este că toate sunt minciuni, falsuri create cu scopul de a-l discredita.

Adepții lui Georgescu sunt dispuși să meargă cu el până în pânzele albe, negând realitatea, chiar dacă ajung să împingă România în prăpastie.

Vina partidelor

Vina nu e a lui Călin Georgescu, vina nu este nici a alegătorilor săi, ci a partidelor mari, incapabile să se reformeze, rupte de nevoile omului de rând și de realitatea cotidiană, populate de politruci puși pe căpătuială, combinagii și corupți, care au perpetuat un sistem în care nu contează meritocrația, ci carnetul de partid, care promit, dar nu fac nimic pentru oameni, niște sforari și vânzători de iluzii, pentru care sinecurile în posturi publice sunt esența ascensiunii politice, pentru ei, copii, nepoți și amante.

Credeți că dacă era lumea lume și clasa politică una serioasă, dacă oamenii ar fi văzut profesioniști în partide, care ce promit fac, care se îngrijesc în primul rând de oameni și orice decizie iau o iau cu gândul la bunăstarea poporului, ar mai fi avut vreo șansă Călin Georgescu, ar mai fi găsit acesta un teren fertil pe care să își arunce semințele idioate?

Pe asta a mizat, că este un candidat altfel, care răspunde așteptărilor și care poate face din România o țară frumoasă ca Soarele sfânt de pe cer. Iar peste 2 milioane de oameni l-au votat, într-un experiment politic pe care România chiar nu și-l poate permite.

Nimic nu este pe viață

Să nu își închipuie cineva că democrația, prosperitatea, libertățile fundamentale câștigate ca membri UE cu care ne-am obișnuit, miliardele de euro din fonduri europene, sunt ireversibile și pe viață. Doamne ferește să aflăm, cumva, pe pielea noastră, că le pierdem și apoi să ne dăm de ceasul morții și să întrebăm în stânga și-n dreapta cum putem da timpul înapoi la vot.

Călin Georgescu ar fi trebuit să fie ceea ce părea la început, dar nu e. Deloc.

Rezultatele finale ale alegerilor parlamentare din județul Cluj arată o competiție strânsă între principalele partide, fără diferențe majore între scorurile obținute pentru Camera Deputaților și Senat. Primele clasate rămân prtidele de dreapta – PNL și USR, urmate îndeaproape de AUR și PSD.

PNL, deși clasat pe primul loc, nu depășește pragul modest de 22%, indicând în continuare un sprijin solid în județul Cluj, dar nu dominant. USR și AUR sunt într-o competiție apropiată, diferența dintre ele fiind de doar câteva mii de voturi atât la Camera Deputaților, cât și la Senat. PSD și UDMR sunt aproape la egalitate, cu o diferență de sub 2% între ele în ambele camere, ceea ce sugerează o bază de alegători similară. Partidele mai mici și candidații independenți, deși prezenți, au avut un impact limitat.

PNL câștigă Clujul, dar fără a obține o majoritate dominantă

La Camera Deputaților, Partidul Național Liberal (PNL) a obținut cel mai mare număr de voturi, 66.361 (19,78%), consolidându-și poziția de lider în județ. Pe locul al doilea, Uniunea Salvați România (USR) a înregistrat 50.010 voturi (14,91%), urmată îndeaproape de Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) cu 48.333 voturi (14,41%). Partidul Social Democrat (PSD) a avut un scor apropiat, de 45.293 voturi (13,50%), urmat de Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR), care a obținut 43.166 voturi (12,87%).

Peste pragul electoral de 5% se mai află și Partidul Oamenilor Tineri – 17.187 (5,12%), apărut „peste noapte” și despre care s-a vehiculat public că ar fi partidul lui Călin Georgescu. S.O.S. România (4,21%), a rămas sub pragul de 5% la Cluj-Napoca, iar alte formațiuni, precum Sănătate Educaţie Natură Sustenabilitate – SENS (3,83%) sau candidatul independent Sabin Sărmaș (3,15%), au înregistrat scoruri și mai scăzute.

Rezultatele finale ale alegerilor parlamentare în județul Cluj – Camera Deputaților

1. Partidul Național Liberal – 66.361 (19,78%)
2. Uniunea Salvați România – 50.010 (14,91%)
3. Alianța pentru Unirea Românilor – 48.333 (14,41%)
4. Partidul Social Democrat – 45.293 (13,50%)
5. Uniunea Democrată Maghiară din România – 43.166 (12,87%)
6. Partidul Oamenilor Tineri – 17.187 (5,12%)
7. Partidul S.O.S. România – 14.134 (4,21%)
8. Sănătate Educaţie Natură Sustenabilitate – 12.850 (3,83%)
9. Ioan-Sabin Sărmaș – 10.581 (3,15%)
10. Reînnoim Proiectul European al României – 7.581 (2,26%)
11. Forța Dreptei – 5.058 (1,51%)
12. Dreptate și Respect în Europa pentru Toți – 3.719 (1,11%)

USR și AUR, rivali apropiați în preferințele alegătorilor

Și pentru Senat, PNL este primul clasat, cu 71.769 voturi (21,40%), în timp ce USR a rămas pe locul doi, cu 51.270 voturi (15,29%). AUR a menținut o performanță similară cu cea de la Cameră, cu 48.165 voturi (14,36%), iar PSD a avut 44.624 voturi (13,31%), urmat de UDMR cu 43.791 voturi (13,06%).

Partidul Oamenilor Tineri a obținut un scor ceva mai bun pentru Senat (5,46%) față de Camera Deputaților, iar S.O.S. România și alte formațiuni mici, cum ar fi Sănătate Educaţie Natură Sustenabilitate – SENS, au avut procente relativ constante.

Rezultatele finale ale alegerilor parlamentare în județul Cluj – Senat

1. Partidul Național Liberal – 71.769 (21,40%)
2. Uniunea Salvați România – 51.270 (15,29%)
3. Alianța pentru Unirea Românilor – 48.165 (14,36%)
4. Partidul Social Democrat – 44.624 (13,31%)
5. Uniunea Democrată Maghiară din România – 43.791 (13,06%)
6. Partidul Oamenilor Tineri – 18.319 (5,46%)
7. Partidul S.O.S. România – 15.058 (4,49%)
8. Sănătate Educaţie Natură Sustenabilitate – 13.192 (3,93%)
9. Reînnoim Proiectul European al României – 8.672 (2,59%)
10. Forța Dreptei – 5.446 (1,62%)
11. Dreptate și Respect în Europa pentru Toți – 3.910 (1,17%)