OPINIE/ Vasile Măgrădean: 295

Nu știm cine ar fi putut fi cei 295. Poate bunica de peste 65 de ani sau mama cuiva. Sau fratele care lucrează într-o instituție esențială cu adevărat sau un tată bolnav cronic, care ar mai fi putut să prindă încă zece ani de viață.

Nu vom știi niciodată pentru că 295 de clujeni nu au putut fi vaccinați anti-COVID deoarece dozele de vaccin au fost compromise și, ulterior, aruncate.

Cu alte cuvinte, 295 de vaccinuri au fost pierdute, irosite.

Cea mai mare cantitate – 200 de doze – a fost compromisă la Institutul Regional de Gastroenterologie și Hepatologie Cluj-Napoca din cauza unui frigider care s-a stricat.

În Clujul universitar și medical, orașul de 5 stele, crema spitalelor și spuma administrației, ar fi trebuit, în primul rând, ca un astfel de incident să nu aibă loc.

Dacă a avut, totuși, loc, ar fi trebuit o anchetă internă care să stabilească în cele mai mici amănunte ce s-a întâmplat. Trebuia efectuată o verificare tehnică a aparatului electrocasnic, trebuie să se fi luat legătura cu firma producătoare, pentru a se găsi exact cauza pentru care frigiderul s-a stricat și, în loc de 6 grade arăta 20.

Oameni, nu cifre

Aici nu era vorba despre două kilograme de carne care, dacă s-a stricat, înseamnă că nu se mai prepară grătare, e vorba de un vaccin vital, de care depinde viața unor oameni.

Până când nu vom ajunge să considerăm că 295 înseamnă oameni, nu cifre seci, înseamnă suflete, nu date statistice, nu vom rezolva nimic, niciodată.

Totul pare că s-a tratat cu indiferență, indolență și miserupism.

Parcă văd că a avut loc un dialog de genul între îngrijitoarea care ștergea frigiderul cu dezinfectant și o asistentă care se pregătea să scoată dozele de vaccin: ”S-o strâcat frijideru. Nu mere”. ”Apăi dacă nu mere, nu mere. Asta îi. Pățăști”.

Dialog urmat de o ridicare din umeri.

Și asta a fost tot. S-a anunțat conducerea că frigiderul cu pricina, deși nou, cumpărat special pentru depozitarea dozelor de vaccin, s-a stricat, iar dozele nu mai pot fi folosite. Și, pe filieră, s-a raportat ”mai sus” și cu asta gata.

Statistică și atât

Cele 200 de doze de la institut au intrat, pur și simplu, într-o statistică națională, și atât.

Nimeni nu s-a gândit de ce nu s-a putut monta anterior un senzor de alarmă la frigider, care să sesizeze dacă temperatura setată se modifică, sau de ce nu s-a verificat temperatura la fiecare jumătate de oră.

O anchetă tocmai aceste lucruri trebuia să le scoată în evidență și să propună soluții pentru ca un astfel de incident să nu mai aibă loc în viitor sau în altă parte. Dacă nu se știe cauza exactă a defectării frigiderului și se mai cumpără unul și se întâmplă la fel, cine răspunde pentru alte doze de vaccin pierdute?

Dar să nu uităm și că au mai fost alte 95 de vaccinuri irosite despre care nu se știe nimic, ceea ce este iar, nelalocul lui.

Alte vaccinuri irosite

Adică, vorbim de doze de vaccin care fac diferența dintre viață și moarte. Diferența de a ajunge intubat într-o secție de ATI sau a scăpa, poate, fără măcar o simplă tuse.

Cum s-au mai putut irosi aceste vaccinuri? A scăpat niște sticluțe pe jos o asistentă, s-a împiedicat de un prag reprezentantul de la ISU care a adus lădița cu doze și le-a împrăștiat pe jos? Sau cum?

Tăcere totală.

Și dacă ar fi fost vorba de jdemii vaccinuri care să fi fost aduse la Cluj, dacă erau dozele pe toate gardurile, în exces, și erau 50 de centre de vaccinare deschise non-stop, cu suficiente doze pentru toți clujenii, nici atunci 295 nu ar fi trebuit să fie considerată cantitate neglijabilă.

Darmite acum, în actuala situație, în care fiecare vaccin este drămuit la sânge, în care oamenii așteaptă zile în șir să se elibereze un loc pe platformă.

Până când nu vom realiza că 295 înseamnă oameni, nu cifre seci, înseamnă suflete, nu date statistice, nu ne vom face bine.

Niciodată.