OPINIE. Marius Moldovan: De ce 14 parlamentari clujeni nu ar putea face o lege împotriva poluării fonice?

Cercetări și rapoarte oficiale ale Agenției Europene de Mediu (EEA) arată că poluarea fonică afectează grav sănătatea populației din Europa, provocând mii de decese și numeroase boli cronice. Specialiștii spun că efectele poluării fonice sunt chiar mai grave decât expunerea la fumat pasiv sau la plumb. Dacă avem o lege împotriva fumatului, sau mai bine zis o lege privind crearea unor condiții civilizate și de respect reciproc pentru toți cetățenii indiferent dacă sunt fumători sau nu, de ce nu putem avea și una împottriva poluării fonice?

Ne mândrim, pe bună dreptate, că o  clujeancă, Aurelia Cristea, a reușit să impună Legea antifumat.

Este estimat că în Uniunea Europeană în fiecare an cresc cu cca. 50.000 cazurile de bolnavi cu afecțiuni grave cardiovasculare din cauza poluării sonore. După poluarea aerului și în concurență cu acesta, zgomotul excesiv este determinat acum ca unul dintre factorii care duc cel mai mult la degradarea vieții, la îmbolnăvirea oamenilor, a cetățenilor, a contribuabililor și vai, acum deja contează mai puțin fiindcă au trecut alegerile a votanților.

Poate aud colegii din București și pun pe agenda electorală lupta împotriva zgomotului. Aici la Cluj ne mândrim cu Legea Aurelia Cristea (păcat că s-a retras din Consiliul Local), dar alte realizări împotriva poluării de fel și fel, nu prea ne vin în minte. Dar le auzim zilnic în urechi, pe stradă, la serviciu și acasă. Acasă, mai ales noaptea.

Zgomotul și calitatea vieții la Cluj-Napoca

Cercetătorii și medicii din țările avansate acționează să schimbe această situație. Ei au demonstrat că poluarea fonică nu numai că duce la pierderea auzului și grave afecțiuni din sfera ORL, dar poate provoca sau exacerba boli cardiovasculare, diabetul zaharat de tip 2 și toate afecțiunile datorate tulburărilor de somn și stresului.

Cele mai frapante s-au dovedit problemele de sănătate mintală și cognitive, inclusiv afectarea memoriei și deficitele de atenție; întârzieri și tulburări în învățarea din copilărie și influența alarmantă cu demența, demența senilă, Alzheimer și Parkinson.

Se studiază în prezent și incidența efectelor morbide cu afecțiunile cancerigene.  (Sursa https://magazine.hms.harvard.medicine)

Ar merita să subliniem și că avem un ministru și rector care se prezintă elegant: ”Mă numesc Daniel David şi sunt profesor de ştiinţe cognitive clinice la Universitatea Babeş-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca”. Îi adresăm respectuoasa invitație să cerceteze și să determine cercetări și luări de poziție în orașul domniei sale, Cluj-Napoca, în ceea ce privește dezastrul nesemnalat până acum al poluării fonice.               Uneori poluarea fonică pare inerentă unei vieți urbane, deși în fiecare domeniu se poate face mult mai mult bine.

Avioanele ne sperie noaptea, deși nu știm dacă este obligatoriu ca de pe Aeroportul ”Avram Iancu” să se ridice direct și imediat deasupra orașului. Parcă în alte orașe europene nu este la fel.  Tot felul de cositoare și suflatoare de frunze întrerup diminețile după ce noaptea și asfaltul au fost zgâriate de lopețile celor de la ”gunoaie”.

Liniștea de odihnă cedează locul echipamentelor de aer condiționat, muzica zgomotoasă țigănească și manelizantă nu avem voie să ne deranjeze să nu fim rasiști, echipamentele de construcții ale dezvoltatorilor (unii spun tendențios mafioților) imobiliari nu o reclamăm pentru că se înmulțesc locuințele, deși oricât se înmulțesc, prețurile nu scad.

Traficul stradal intens, sigur că se aude mai tare, este necunoscută vreo sancțiune dată pentru claxoanele inutile dacă cei care ar trebui să dea aceste sancțiuni își deschid porțile instituției cu claxonul! Câinii clujenilor nu latră mai încet ca al altora, dar sigur, sirenele de toate genurile, sunt mai numeroase, iar tramvaiul un mijloc anacronic de transport, zgomotos și obstrucționant al fluenței rutiere, în ciuda opiniei specialiștilor a fost menținut.

De banii aruncați (la polonezi) pentru tramvai se putea face o centură ocolitoare? Străzile erau mai libere.

Toate acestea și multe altele ar fi de înțeles și suportabile în spiritul jenant al superrăbdării ardelenești ”dacă trebe, trebe!”.

Mașini și motoare turate

Dar trebuie suportați și cei care fac zgomot intenționat?

Sunt însă acte de nerușinare, de frustrați intelectual,, de beizadele care nu au fost educate și au fost părăsite de părinții prea ocupați să facă bani și care își instalează sub nasul ”organelor de ordine” amplificatoare de țeavă de eșapament.

Din antichitate, în istoria omenirii, pe toată planeta de Revelion se fac spectacole cu artificii. În Cluj-Napoca s-a renunțat la artificiile Primăriei în Noaptea de Revelion pentru a nu se face gălăgie, deci există din partea domnului primar Emil Boc și a apropiaților care conduc orașul, ideea că mai puțin zgomot ar putea fi benefic pentru calitatea vieții.

În același timp, există mii de mașini și motociclete cu amplificatoare de antenă. Sunt foarte mulți tembeli care nu numai cu nerușinare, cu cruzime și cinism își turează mașinile modificate pentru a provoca durere și suferință celorlalți.

Claxonează cu sadism în neștire sau își dau manelele la volume foarte tari.

Populația ar trebui protejată de niște instituții care au în toate legile lor organice și normele interne ”apărarea și menținerea siguranței, ordinii și liniștii publice!” . Repet, să se înțeleagă: ”liniștii publice”.      Instituții cu competențe și responsabilități în protejarea populatiei de zgomotul excesiv

Folosind orice sistem de căutare constatăm că în Cluj Napoca sunt peste 10 instituții cu competențe în zona poluării fonice și anume:

1. Primăria Municipiului Cluj-Napoca.Este responsabilă pentru elaborarea hărților strategice de zgomot și a planurilor de acțiune, conform Legii 121/2019. În cadrul primăriei, există Serviciul Control Protecția Mediului (Poliția Locală) care: sesizează alte instituții în caz de depășiri ale normelor de zgomot, face verificări, măsurători etc.
2. Agenția pentru Protecția Mediului (APM) Cluj
3. Garda de Mediu. La nivel județean există Garda de Mediu Cluj, care poate face inspecții sau intervenții pe aspecte legate de poluare (inclusiv fonică)
4. Aeroportul Internațional „Avram Iancu” Cluj. Aeroportul are propriul serviciu „Calitate & Mediu” care monitorizează zgomotul produs de aeronave și pune în aplicare un plan de acțiune pentru reducerea poluării fonice aeroportuare.
5. Autoritatea Aeronautică Civilă Română (AACR). Conform Legii 121/2019, în cazul aeroporturilor este implicată și Autoritatea Aeronautică Civilă (pentru traficul aerian) în gestionarea zgomotului.
6. Poliția Locală Cluj-Napoca Poliția Locală, prin Serviciul Control Protecția Mediului (menționat mai sus), desfășoară controale pe teren (ex: măsurători sonore cu sonometre) și poate aplica sancțiuni pentru depășiri
7. Jandarmeria Română are o parte de competență în problema „tulburării liniștii publice”, care se poate suprapune cu poluarea fonică (zgomot deranjant).
8. Poliția cu structurile sale de Ordine și siguranță publică și mai ales cu Poliția Rutieră care are are competențe pentru:autovehicule cu evacuări neconforme / zgomotoase,curse ilegale; motociclete care produc zgomot excesiv.Acestea se sancționează prin legislația rutieră (OUG 195/2002).

9. Poliția Transporturi (în gări, aeroporturi) Intervine când zgomotul creează probleme de ordine publică.

10. Registrul Auto Roman (RAR) deși a devenit o modă printre unii tineri inculți și agrsivi, modificarea tobelor de eșapament care ar trebui să ducă la ridicarea talonului, acest RAR se simte foarte puțin spre deloc.Parazitismul și reaua voință a acestor instituții se manifestă prin aceea că o să încerce să dea vina unii pe alții zicând că este atributul celorlalți. Oricine le poate citi legea de constituire și credem că dumnealor nu simt nevoia să le cităm tocmai din propria lege. Sigur că ar trebui ajutați imediat de Primărie care reprezintă și apără interesele cetățenilor și Registrul Auto Român.
11. Direcția de Sănătate Publică (DSP) care, la rândul său poate efectua verificări ale nivelului de zgomot.

De ce nu se iau măsuri?

Oare ar trebui inaugurat drumul unor șefi spre liniște? Liniștea retragerii. Sau mai bine s-ar propti ei și ar aduce la tăcere gunoaiele sociale care fac zgomot intenționat?

De ce nu se iau, totuși, măsuri?

Știți vreun șofer sancționat pentru drifturi și faptul că s-a distrat cu nervii clujenilor turându-și bolidul sau motocicleta excesiv, că i s-ar fi ridicat permisul sau talonul?

Nu prea! Pentru că majoritatea șefilor din aceste instituții stau în vile superizolate sau apartamente modificate unde vecinătățile s-au eliberat pentru a nu fi deranjați sonor.

IPJ Cluj este singura care mai face ceva deși nimeni nu îi informează pe șefii că tinereii (polițiști) trimiși să descurajeze drifturile și spectacolele auto ilegal de gălăgioase, stau ore întregi pe telefon la odihnă cu geamurile trase, să nu fie deranjați.

Poliția Locală este interesată mai ales să facă bani din amenzi de parcare și ridicări de mașini nu să ajute cetățenii. De exemplu, ziua pe strada Năvodari vin în permanență să ridice mașini care nu au însă unde parca și nu există nici un trafic pietonal! Noaptea, însă, când vin sute de mașini să deranjeze clujenii nu sunt prezenți!

Să fie cu iertare, dar unde este competența și mai ales rușinea și omenia acestei instituții?               Jandarmeria clujeană, care are probabil vreo 500 de angajați, are gradul cel mai ridicat de proastă simțire pentru că una dintre aceste demonstrații ilegale este în parcarea Primăriei de pe strada Năvodari, tocmai gard in gard cu Jandarmeria. Poate ar trebui statul să angajeze vreo firmă de pază să păzească ”profesioniștii” de la Inspectoratul Judetean de Jandarmi să se poată odihni.

Șefii de la Jandarmi știu și trebuie să știe că au obligația să facă respectată siguranța și liniștea publică nu numai la meciuri sau demonstrații autorizate, ci la orice fel de adunări și manifestații publice! Știu, sau rebuie căutați alții care știu?

Când viața din arterele principale din zonele clasice ale orașului devine tot mai insuportabilă din cauza gălăgiei mai merită niște șefi din Jandarmerie, Poliție locală, RAR, Poliție, Primărie să își păstreze scaunele? Nu tânjesc ei după retragerea în locuri mai liniștite?

Merită ca instituțiile anticorupție să le asculte telefoanele acestor șefi și să aibă parte de surprize nebănuite?

Să se implice parlamentarii de Cluj?

Potrivit acelorași rapoarte ale Agenției Europene de Mediu, 66.000 de oameni mor mai devreme în fiecare an din cauza poluării sonore. Alte zeci de mii se îmbolnăvesc grav. Aproape 17 milioane de persoane trăiesc cu disconfort sonor sever, iar 5 milioane suferă de insomnii frecvente.

Printre cei mai vulnerabili se află copiii, care sunt mai sensibili la zgomote puternice. În Europa, aproximativ 15 milioane de copii locuiesc în zone cu niveluri periculoase de zgomot. (sursa: puterea.ro/ Poluarea fonică în Europa). Câți clujeni sunt în asemenea zone? La câți clujeni li se scurtează viața? Câți se îmbolnăvesc mai repede?

Legea antifumat a fost promovată de o singură doamna și ne mândrim ca a fost clujeanca Aurelia Cristea. Dar dacă cei 14 parlamentari clujeni și cele peste 10 instituții cu competențe ar coopera si ar face să fie mai multă liniște în Cluj și mai ales în toată țara? De ce nu pot parlamentarii de Cluj să inițieze un proiect de lege împotriva poluării fonice?

Deocamdată, oamenilor care lucrează și plătesc toate taxele și impozitele posibile li se ridică ziua mașinile și sunt amendați că vin la muncă să poată câștiga bani și să plătească taxe și impozite inclusiv oamenilor din acele 10 instituții.

Noaptea, golanilor care fac gălăgie și nu-i  lasă să doarmă pe acei muncitori care plătesc taxe și impozite nu li se face nimic sau se iau măsuri de formă care nu reușeșc să îi descurajeze.

Rugăm mai puneți Clujul odată pe hartă cu o lege pentru binele oamenilor.

Și niște măsuri. Doar acele măsuri pentru care aveți competență și nu îi mai lăsați pe oamenii din dispecerate să fie obraznici, indolenți, să le explice victimelor care și-au făcut curaj si au reclamat că nu aveți competențe, sau că doar alții au competențe, nu domniile voastre.