ACTUALITATE
OPINIE. Ioan Lumperdean: Trenul datoriei publice merge mai departe
Într-un comunicat al Agerpres, din 28 martie a.c. ni se spune că Datoria guvernamentală a României, potrivit Ministerului Finanțelor, a ajuns la 47,8% din PIB. Imediat, site-urile, rețelele sociale și mass media au distribuit informația. Unele luări de poziție au fost vehemente și chiar catastrofice. Altele opinii sunt mai puțin îngrijorătoare. Tema în discuție am abordat-o în mai multe articole. Informațiile din comunicatul Agerpres trebuie analizate cu multă cumpătare, prin comparații în timp și spațiu, prin urmărirea efectelor în economia reală și în abordările teoretice. Consider că dincolo de impactul emoțional al momentului, trebuie să mai așteptăm puțin, să vedem comportamentul piețelor de pe toate meridianele globului. Până atunci putem să adâncim introspecția în istoria datoriei publice, prin exemple și analize succinte.
În secolul XX, în timpul războaielor mondiale și după aceea, până în zilele noastre, statele au continuat să se îndatoreze și să funcționeze cu datoria publică „în sânge”. Cu o particularitate mai particulară. Au intrat în joc și centrele de putere și instituțiile economice internaționale și europene: Banca Mondială, Fondul Monetar Internațional, Uniunea Europeană. O succintă radiografie a relației dintre acestea și statele care au trecut prin astfel de experiențe: Mexicul (1994) și Grecia (2004-2015). Mai întâi despre Mexic.
Sub presiunea datoriilor și reparațiilor de război
Inevitabil, trebuie să ne întoarcem în vremea și la sfârșitul Primului Război Mondial. Statele s-au antrenat în marea aventură distructivă, irațional și fără nici o cumpătare pentru resursele umane, materiale și pecuniare. După război, pacea dezarticulată impusă de aliați a generat criza datoriilor și reparațiilor de război. Învinșii trebuiau să plătească tot.
O uriașă criză economică a urmat, iar pericolul basculării sociale spre bolșevism a condus la încercări de reglementare și reeșalonare a datoriilor. Nu s-a ajuns la cea mai bună soluție și unele obligații (decontabile până în anii 1970) s-au reportat, compensat, iertat, uitat. Însă, pe acest trend a fost înființată, în 1930, Banca Reglementărilor Internaționale (BRI), cu sediul la Basel, în Elveția. Nu era întâmplător. Țara cantoanelor nu fusese implicată în război, era neutră și se bucura de prestigiul suportului și secretului bancar încă din timpul războiului de treizeci de anii (1618-1648). În 1934, prin lege, secretul bancar elvețian a fost consemnat în textul Constituției.
Țări fondatoare BRI: Belgia, Marea Britanie, Elveția, Franța, Germania și Italia. România a subscris la acest proiect. În fapt, BRI este o bancă a băncilor centrale cu scopul colaborării internaționale în domeniile de interes comun. În perioada interbelică a reușit și nu prea a reușit să realizeze acest deziderat. A rămas, însă, ca un exemplu/model pentru decidenții politici postbelici pentru a preveni și corecta derapajele economice.
După Al Doilea Război Mondial, în organizarea păcii, s-a impus și înființarea în cadrul sau în afara ONU și mai apoi a Comunității Economice Europene/Uniune Europene a unor instituții economico-financiare care sunt mai mult sau mai puțin prezente și active în serviciul datoriei publice a statelor.
Când Pesosul mexican strică liniștea Crăciunului
Se știe că Mexicul este o țară din America de Nord, dar cu mentalități și comportamente specifice Americii centrale și sudice. Este icul latin înfipt în corpul continentului nord-american. Și americanii și mexicanii nu pot unii fără alții, cu toate conflictele și ciocnirile de civilizație prin care au trecut. Este o temă extrem de vastă și complicată.
Dornici să aibă o viață mai bună, mexicanii s-au întrecut în copierea modelului american. Mai mult la și înspre consum. Unii dintre ei au lucrat și lucrează sau viețuiesc în statele sudice ale SUA. S-au împrumutat și au cheltuit mai mult decât le-a „permis punga”. Au și fost îndemnați să o facă, pe o piață spraabundentă conectată la releele comerciale nord-americane. A făcut aceasta și statul mexican, prin exuberanța împrumuturilor publice, interne și externe.
Dar cum „ulciorul nu merge multă vreme la apă”, înainte cu cinci zile de Crăciunul din 1994, guvernul a anunțat devalorizarea monedei naționale cu 15% față de dolar, iar după trei zile, cu 30%. A fost o lovitură puternică care s-a transmis ca un tsunami în întreg sistemul financiar internațional. Oficialii și bancherii de pe toate meridianele nu și-au mai găsit liniștea. Pentru ei, sărbătorile și concediile de iarnă au devenit greu respirabile. Oamenii obișnuiți, cu gândul și preocuparea cotidiană a Crăciunului și Anului Nou, nu știau și nici nu prea au înțeles ce se întâmplă, chiar dacă știrile agențiilor de presă se rostogoleau și spre ei. Și-au dat seama mai târziu, când au trebuit să accepte și să suporte măsurile de austeritate economică!!!
Declanșatorul crizei… alegerile generale
La 21 august 1994, în Mexic au avut loc alegeri generale. În primăvara și vara anului respectiv, președintele Carlos Salimas de Gorati, „pentru că atunci erau alegeri” (cum s-a exprimat și la noi un fost ministru de finanțe) a deschis larg „baierele pungii”. Au fost crescute salariile și pensiile, au fost acordate bonusuri. Alegerile au fost însă pierdute. S-a întâmplat și se întâmplă și la alții!!!
Noul președinte, Ernesto Zedillo, a decis să controleze strict cursul valutar. O măsură bruscă, de factură monetaristă, fără alte măsuri structurale, care a dus la o altă devalorizare, de data aceasta cu 80% a pesosului față de dolar. Fuga monedei americane spre locuri mai sigure, prin schimb monetar și retrageri masive de lichidități a amplifica criza.
Psihoza neîncrederii putea să destabilizeze nu numai economia mexicană, ci și pe cea a vecinilor, nordici și sudici. Mulți oameni, cu banii și valorile lor, s-au pus în mișcare spre SUA, mai ales că nu era un drum nou și necunoscut. Totdeauna, în istorie s-a întâmplat și se întâmplă astfel de situații. Oamenii merg acolo unde este „cald și bine”, acolo unde se vede lumina speranței. Gardurile și paznicii pot să încetinească acest uriaș flux uman, dar nu pot să-l oprească.
Un împrumut cum nu mai fusese acordat până atunci
Înainte de 1994, Mexicul era considerată o țară/piață stabilă. Circulația oamenilor, mărfurilor și banilor era asigurată de Acordul Nord-American de Comerț Liber (NAFTA), semnat la 17 decembrie 1992, de Canada, SUA și Mexic. S-a format o piață uriașă cu o suprafață de 21,3 km² și aproape 400 milioane de consumatori. Se părea că toate „mergeau ca pe roate”.
Economia mexicană a cunoscut o puternică creștere. Uneori, așa cum s-a mai întâmplat în istorie, creșterea nu asigură, obligatoriu, dezvoltarea, ci, dimpotrivă, poate duce și spre sărăcie. Este așa-zisa creștere săracă sau creșterea care sărăcește!!!
Aceasta poate să devină explozivă și dezarticulată printr-un consum excesiv de resurse și bani. Cei mai mulți bani sunt pe datorie, până când generatorii de bani/credite nu mai vreau sau nu mai pot să-i ofere. Elasticitatea cererii și a ofertei se rigidizează, cu efecte nebănuite și imprevizibile la nivel micro și macro economic. Contagiunea regională și continentală este inevitabilă. Circuitele economice și fiscale nu mai asigură resursele bugetare, iar statele sunt în pragul insolvabilității. Soluția cea mai la îndemână: noi credite și noi împrumuturi. Dacă ai de unde și cum să le contractezi.
Capitalul privat devine, însă, mai circumspect și se uită, cu mare atenție, la toți indicatorii care reflectă starea economică a statului împrumutat. În acea „iarnă fierbinte”, singura posibilitate era pentru Mexic: Fondul Monetar Internațional. Numai că și aici era o problemă. Suma solicitată nu putea să încalce statutul de organizare, funcționare și creditare a organizației. Mai trebuiau alte credite și garanții ca banii să ajungă în Mexic.
Cine putea să îndeplinească aceste cerințe? Statele Unite, cu uriașul lor potențial economic, financiar și militar. dar și cu marile sale interese geoeconomice, geodemografice și geopolitice. Însă și în această situație problemele erau încâlcite.
Executivul american trebuia să ceară acordul legislativului pentru activizarea linilor de creditare. În SUA, democrația, care a statuat și asigurat existența și prosperitatea nord-americană, trebuia respectată. S-a trecut și peste acest impediment.
În 1994, fără acordul Congresului, fără respectarea statutului FMI, peste 50 de miliarde de dolari au luat drumul spre Mexic. S-au asociat acestui efort Fondul Monetar Internațional, Banca Reglementărilor Internaționale, SUA și Canada. Președintele Bill Clinton a declarat sus și tare că Mexicul își va putea plăti datoriile, iar președintele FMI, francezul Michel Camdessus, susținea că s-a evitat o catastrofă financiară mondială.
Au existat și păreri contrare. Un reputat profesor de economie, Willem Buiter, de la Cambridge și de la alte universități renumite din lume, precum și director la BERD, spunea că toată acțiunea nu a fost altceva decât „un cadou al contribuabilului pentru cei bogați”!!!
Un cadou sau nu, trenul datoriei publice a mers mai departe. Alte țări l-au oprit în gările lor în Asia (1997-1999), Rusia (1998), Argentina (1999-2001) și în Grecia (2009-2017). Criza grecească a fost cea mai dură. Se risca nu numai destabilizarea economică a țării mediteranene, ci chiar disoluția Uniunii Europene. Poate fi pilduitoare și pentru criza din zilele noastre. Cred că se impune un text distinct. Am spus!!!
Prof.univ. dr. Ioan Lumperdean
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
~Au comasat alegerile doar pentru a bloca AUR să câștige alegerile europarlamentare. Au încălcat Constituția, au călcat în picioare toate legile din această țară și tratatele internaționale în privința desfășurării alegerilor doar pentru a salva posturile de conducere ale lui Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă~, a spus Mihai Enache, candidat din partea AUR la Primăria Capitalei.
Acesta a precizat că reprezentaniții PSD și PNL nu s-au oprit aici ci, ”din decizia liderilor monstruoasei coaliții, AUR nu are voie nici măcar campanie să facă”.
Printr-o decizie complet abuzivă, fără niciun fel de temei legal, reprezentanții Primăriei Sector 3 din București (primărie condusă de Robert Negoiță, candidatul PSD-PNL pentru un nou mandat) au descins astăzi la un cort AUR amplasat în mod LEGAL, cu autorizație obținută de la Primăria Capitalei, pentru a-l demola și confisca!
Comanda PSD-PNL
Toată această acțiune a avut loc la comanda liderilor PSD-PNL care nu vor să vadă niciun fel de afișaj AUR. Nu vor ca românii, bucureștenii să știe că AUR există.
„Avem aviz de amplasament exact pentru această locație valabil până la 30 aprilie 2024, cu taxele plătite. Astăzi ne-am trezit cu niște cetățeni în civil, conduși de un director din Poliția Locală, care au dat jos bannerele, au luat cortul și le-au încărcat într-o mașină.
Cortul este amplasat de mai bine de o lună de zile, nu a fost nicio problemă. Problemele au apărut când am afișat primele panouri despre alegerile europarlamentare. Domnii în civil nu s-au legitimat, ne-au spus că au ordine verbale. Nu ne-au zis de la cine. Considerăm că este un ordin politic direct de la Marcel Ciolacu.
Noi am fost împiedicați să afișăm orice panouri de toate firmele de panotaj controlate de partidele politice. Nu au fost probleme până nu am afișat inscripții cu referire la alegerile europarlamentare, cu domnitorii, cu Apărătorii Patriei Române. Ce s-a desfășurat azi a fost un furt și un abuz.
Este cunoscut faptul că Primăria Sectorului 3, Robert Negoiță, i-a ajutat pe cei de la USR să își amplaseze corturi în sector, cu viceprimarul care este mână în mână cu Negoiță.
Am arătat actele, însă au zis că au ordin să ridice cortul, nu au zis de la cine. Cetățenii îi vor pedepsi pentru toate aceste hoții la alegerile de pe 9 iunie”, a declarat Mihai Enache, candidatul AUR pentru Primăria Capitalei.
Acțiune în justiție
Ciolacu, Ciucă și întreaga lor gașcă de la nivelul Capitalei nu vor reuși să ne pună pumnul în gură și nu vor reuși să oprească tot valul de nemulțumire și ură care a pornit împotriva lor!
Vom merge până la capăt și îi vom acționa în justiție pe toți cei responsabili pentru abuzul de azi.
CFR Cluj a întâlnit, vineri seara, în deplasare, pe Farul, într-un meci din etapa a 5-a din play-off-ul Superligii de fotbal. Clujenii aveau 31p. și erau pe locul 2 în timp ce constănțenii ocupau locul 4 cu 29p. După o partidă în care le-a ieșit totul în fața unui adversar căruia i-a intrat totul, Farul câștigă cu 5-1. Au înscris Munteanu (min.22), Cojocaru (min.41 și 78), Grameni (min.67) și Ganea (min.83), respectiv Otele (min.76).
Echipele de start:
Farul (4-3-3): Buzbuchi – M. Popescu, Larie, Gustavo Marins, C. Ganea – Vînă, Queiros, Grameni – Grigoryan, Munteanu, I. Cojocaru
Rezerve: Mușat, Sîrbu, Grosu, Dănuleasă, Nedelcu, Boli, N. Popescu, Casap, Stoian, Andronache, Rivaldinho
Antrenor: Gheorghe Hagi
Farul-CFR Cluj, 5-1. UMILINȚĂ! Dacă atacul nu dă GOLURI, măcar ia apărarea destule
CFR Cluj (4-3-3) Sava – Manea, Kresic, Boben, Camora – Muhar, K.Keita, Avounou – Deac, Bîrligea, Otele
Rezerve: Hindrich, Bălgrădean, Mogoș, A. Radu, Aussi, R. Filip, Tachtsidis, Fica, El Kaddouri, Serebe, Michael
Antrenor: Francisc Dican
Stadion: Complex Sportiv Academia Gheorghe Hagi – teren principal (Ovidiu – Constanţa)
Arbitru: Florin Andrei / Asistenți: Mircea Grigoriu și Ovidiu Artene
Arbitru VAR: Sorin Costreie / Arbitru AVAR: Marius Marchidanu
Abia a început partida că Farul s-a și aruncat spre poarta lui Sava. Dovadă stau cele două mari ocazii din primele 8 minute, prin Louis Munteanu și Ganea.
Puștii lui Hagi zburdă în timp ce clujenii parcă sunt legați de picioare. Manea, Boben și Kresici fac gafe după gafe în apărare.
Prima zvâcnire de orgoliu a CFR-ului vine abia în min.22, când, după o fază frumoasă, Muhar trimite din careu pe lângă poartă. Replica vine câteva secunde mai târziu, când Louis Munteanu, nașul clujenilor, înscrie la vinclu după ce l-a înnodat pe același Boben.
În min.38, Bîrligea nu poate profita de o gafă a constănțenilor și, singur cu Buzbuchi, dă peste poartă.
Cei care marchează sunt tot „marinarii”. În min.41, Cojocaru se distrează cu „adormiții” din apărarea clujeană și înscrie frumos pentru 2-0. CFR este groggy. Bîrligea părăsește terenul accidentat, în locul lui intră Michael.
Repriza a doua începe cu dominarea clujenilor, care ratează din toate pozițiile. Contrar cursului jocului, cei care marchează sunt constănțenii. Să recapitulăm: Grameni în min.67, Cojocaru min.78 și Ganea în min.83 . Otele reușește și el un gol în min.76.
Dezastru total pentru clujeni! CFR a jucat practic fără apărare. O echipă blazată, legată de picioare, fără pic de inspirație în fața porții. Vorba aia, dacă atacul nu dă goluri, măcar ia apărarea destule.
EDUCATIE
VIDEO FOTO. Aniversare. Un deceniu de studii indiene la UBB Cluj-Napoca, în prezența ambasadorului Indiei
Centrul Clujean pentru Studii Indiene al Universității ”Babeș – Bolyai” (UBB) Cluj-Napoca a aniversat, vineri, 10 ani de la înființare, în prezența ambasadorului Indiei, Rahul Shrivastava.
Fondatorul și directorul Centrului Clujean pentru Studii Indiene, dr. Mihaela Gligor, a prezentat larga paletă de acțiuni desfășurate de-a lungul deceniului de activitate, atât prin discursul său, cât și printr-un videoclip de prezentare.
Bursă în India
„În 2009 am avut o bursă în India, iar atunci mi-am dat seama că ar trebui să fac ceva în direcția asta. Astfel, cum UBB avea deja foarte multe centre culturale, dar nu și unul indian, m-am gândit că ar fi momentul să înființez eu unul.
Studenții clujeni au primit foarte bine această inițiativă, fiind foarte dornici să cunoască alte culturi. Am avut și cursuri de cultură și civilizație indiană în primii ani de activitate și am avut studenți de la foarte multe facultăți care l-au urmat.
Dar și oamenii din Cluj ne-au primit cu brațele deschise și vin la evenimentele noastre cu mare plăcere, iar noi încercăm de fiecare dată să aducem ceva diferit și să prezentăm o altă parte a incredibilei culturi a Indiei”, a spus Mihaela Gligor.
Cărți publicate
În cadrul evenimentului aniversar, s-a vorbit și despre cărțile publicate cu sprijinul Centrului: în anul 2017 „Romanian Journal of Indian Studies”, prima revistă de profil din România, în anul 2022 volumele „Fiice ale Indiei”, „Eseuri despre femei remarcabile și rolul lor în societatea indiană” și în anul 2023 volumele „Sanscrita, limba sacră”, „Between Two Worlds: Romania and India. Essays on Expanding Borders through Culture” și „Tagore beyond Borders: Essays on His Influence and Cultural Legacy”, un volum dedicat lui Rabindranath Tagore, scriitor filosofic indian.
Pe lângă enumerarea cărților publicate, a fost menționat și workshop-ul din 2023 de la Centrul indian, care prevede păstrarea identității dincolo de granițele propriei țări.
Totodată, în cursul anului 2024 apare un grupaj dedicat Indiei în „Transylvanian Review” ca urmare a sărbătorii celor 75 de ani realizați în 2023 de relații diplomatice între cele două țări.
Aprecierile ambasadorului Indiei
Evenimentul a fost marcat, de asemenea, și de prezența ambasadorului Indiei în România, Rahul Shrivastava, care și-a exprimat aprecierea și mulțumirile față de Mihaela Gligor, cât și față de participanți.
Alături de cei doi, la ceremonia aniversară a luat cuvântul și dr. Sergiu Mișcoiu, director al Centrului de Cooperări Internaționale UBB.
Cursuri de sanscrită
La final, cei prezenți au fost invitați să guste din ceai și preparate tradiționale indiene.
„E prima dată când aud despre acest centru. Eu voi pleca în India în câteva luni și mi se par foarte interesante cursurile de limbă sanscrită pe care le oferă acest centru; mă gândesc să iau și eu parte la ele”, a spus Kevin, unul dintre participanții la eveniment.
Singurul din România
Centrul Clujean pentru Studii Indiene este singurul centru cu acest profil la nivel de universitate din România. Principalul obiectiv al acestui centru constă în promovarea culturii indiene, incluzând cercetarea tradițiilor, filosofiilor, limbilor și religiilor acestei țări. Institutul este sprijinit de Ambasada Indiei în România, având totodată colaborări cu mari universități Indiene, precum Universitatea din Calcutta, Universitatea Ambedkar din New Delhi și Universitatea Jadavpur din Calcutta.
Daria-Leontina Mustea
Andreea-Francesca Nagy
EVENIMENT
FOTO. PSD Cluj a depus listele candidaților pentru Consiliul Local Cluj-Napoca și Consiliul Județean Cluj
PSD Cluj a depus, vineri, listele de candidați pentru Consiliul Local Cluj-Napoca și Consiliul Județean Cluj pentru alegerile locale din 9 iunie. Reprezentanții filialei județene au precizat că vin în fața clujenilor cu o echipă puternică și o viziune clară pentru viitorul municipiului și al județului Cluj.
Astfel, pentru funcția de primar al municipiului Cluj-Napoca, va candida Aurelia Cristea, iar pentru funcția de președinte al Consiliului Județean Cluj, Alexandru Cordoș.
”Echipa PSD Cluj aduce în prim-plan competența și experiența pentru a răspunde nevoilor și aspirațiilor clujenilor. Candidaturile PSD Cluj reafirmă angajamentul partidului față de dezvoltarea și prosperitatea comunității clujene și exprimă încrederea în capacitatea echipei de a aduce schimbarea și progresul în administrația locală și județeană”, arată conducerea filialei județene.
Listă candidați Consiliul Local
1. Aurelia Cristea
2. Ovidiu Ioan Săcară
3. Vladimir Matusan
4. Radu Calin Lupas
5. Octavia Raluca Zglobiu Sandu
6. Dan Ioan Morar
7. Maria Gabriela Gherman
8. Tatiana Corina Mocan
9. Bogdan Raul Popa
10. Marius Bruno Roschnafsky
11. Larisa Carolina Pleșa
12. Dan Cristian Codrean
13. Vidrean Tudor Dumitru Capusan
14. Luca Viorel
15. Michael Ewald Schurger
16. Alina Kvasciuc
17. Livia Gina Morar
18. Ioana Ștefania Suciu
19. Codruța Mare
20. Ioan Rus
21. Bogdan Emil Onaca
22. Calin Mihai Roman
23. Bogdana Felecan
24.Ioana Liana Aurora Boca
25. Roxana Maria Neag
26. Alexandru Sorin Campean
27. Sabin Daniel Suciu
28. Adrian Magdaș
29. Mihai Eugen Nas
30. Teodora Maria Belei
31. Delia Constanta Ghiran
32. Raluca Dalia Muresan
33. Calin Indolean
34. Patricia Duda
Listă candidați Consiliul Județean
1. Alexandru Cordoș
2. Remus Lăpușan
3. Ioan Oleleu
4. Laura Elena Chiorean
5. Andrei Bradea
6. Luana Beatrice Șerban
7. Valentin Cuibus
8. Horea Dorin Chirteș
9. Cristian Pop
10. Ariton Nati
11. Cristian Potora
12. Magdaș Adrian
13. Ilarie Ivan
14. Anna Rusu
15. Bogdan Costea
16. Ovidiu Lungu
17. Sabin Demea
18. Adina Emilia Marinca
19. Magdalena Lucia Suciu
20. Grigore Fati
21. Ioan Roman
22. Ioan Condor
23. Carmen Ramona Pop
24. Viorel Luca
25. Laurențiu Oprea
26. Paul Bogdan Pojar
27. Sorin Daniel Ciurea
28. Andreea Pop
29. Cristian Eusebio- Lup
30. Cosmina Horvat
31. Gligor Sasu
32. Adrian Nicolae Jișa
33. Teodora Muncelean
34. Andrei Harabagiu
35. Dorin Apahidean
36. Dan Cristian Codrean
37. George Adrian Raita
38. Delia Constanța Ghiran
39. Dragos Teodor Lup
40. Horațiu Muntean-Roșca
41. Teodora Vălean
42. Viorel Claudiu Neamț
43. Ana Pintea Isvoranu
44. Darius Eugen Todor
45. Sebastian Hoza