Connect with us

ECONOMIE

Opinie. Ioan Lumperdean. INFLAȚIA: CE FAC SAU TREBUIE SĂ FACĂ DIRIGUITORII POLITICI ȘI BANCARI

Publicat


România trece, din nou, printr-o perioadă complicată. Au explodat infectările cu COVID-19, iar moartea este la ea acasă. Scena politică este grevată de tensiuni și presiuni încâlcite și greu de înțeles. Pe lângă acestea sau odată cu acestea bolile economiei se reexpandează. Cea mai vehementă este infalția.

Am mai scris despre ea și am promis că o să revin cu alte explicații. După ce am surprins modul în care se raportează și se implică oamenii cotidieni și operatorii (agenții) economici în sau la fenomenele infalționiste, o să încerc o diagnoză și prognoză în comportamentul decidenților politici și bancari în astfel de situații.

Poate că este fenomenul economic în care guvernele/statele au fost mai prezente și mai insistene din cele mai vechi timpuri până în zilele noastre. Motivele sunt prețurile și banii. Creșterea generalizată a prețurilor și scăderea puterii de cumpărare a însemnelor monetare nu pot fi trecute cu vederea. Ignorarea acestor realități au condus și pot conduce la dezordini economice și sociale greu de imaginat și controlat

Comoditatea abuzului inflaționist

Acolo unde există piață, bani și prețuri există și distorsiuni economice. Unele din ele sunt generate de fenomene naturale, altele de cele umane. De multe ori, sau de cele mai multe ori în vârtejul sau siajul acestora apar eternele și agasantele crize monetare. De când oamenii au inventat etaloanele de schimb, sub forma obiectelor premonetare și apoi a monedei, până la cele mai sofisticate însemene monetare de astăzi (cecuri, viramente, carduri etc ) crizele monetare sunt nelipsite din viața oamnilor.

De cele mai multe ori banii ajung și nu ajung, sau sunt prea puțini. În unele conjuncturi sunt aspirați, deturnați sau furați. La început, în zorile economiei monetare emitetul, regele sau prințul a văzut că-și poate acoperi foamea de lichidități prin emisiuni suplimetare de bani și prin intervenții autoritare în sistemul prețurilor. Așa au fost acoperite cheltuielile civile și militare (unele exorbitante), nesăbuința și aroganța, corupția și incompetența demnitarilor publici. Fidelitatea și/sau supușenia acestora erau alte ținte cumpărate cu bani. Foarte importantă era și este asigurarea păcii sociale. Pentru aceasta autoritățile „aruncau”cu bani spre sau în activități care asigurau forme minimale de existență și comodiate socială. Faimoasa expresiepanem et circenses” (pâine și circ) surprinde pe deplin acest fenomen, care-l putem detecta și astăzi în multitudinea de ajutoare sociale spre cei mulți și defavorizați.

Metalele prețioase (aur și argint) din care se confecționau bani nu erau, totdeauna, în cantități suficente și la îndemână. Atunci emitenții le „ușurau” prin amalgamarea cu metale comune. De multe ori monedele erau retopite, retezate sau pilite. Pe piață circulau în cantități sporite, dar depreciate. Nu lipseau falsurile din partea unor „întreprizători” particulari specilizați în astfel de activități. Nici o invenție economică nu a mai fost atât de profitabil și îndelungat abuzată de oameni precum moneda!!!

Existența monedelor ușurate și retezate a avut efecte destabilizatoare pe piață. S-a găsit și justificarea oficială: acoperirea costurilor pentru confecționaea monetară, prin instituirea unei taxe, numită prima sau dreptul de senioraj (de la senior ca emitent). Aceasta a rămas în „picioare” până astăzi ca venit net obținut de autoritatea emitententă pentru operațiunile de confecționare și punere în circulație a însemnelor monetare oficiale.

Astfel, statele, prin politicile lor monetare au sporit inflația. Exemplele sunt numeroase de la împărații romani Caracalla, Marc Aurelius, Commodos și Septimiu Sever până la hiperinflația din Rusia bolșevică, din anii 1918-1922, și din Germania, 1923-1924, dar și altele mai aproape de zilele noastre, din Africa, Asia, America Latină și România din primi ani postdecembriști.

Cunoașterea și (ne)recunoașterea stărilor inflaționiste

Din antichitate deținătorii puterii au perceput și recunoscut anomaliile și abuzurile monetare. Uneori, atunci când piața se răzbuna se proceda la corecții, mai mult sau mai puțin vizibile. O să surprind unele din acestea, în abordările viitoare, despre istoria inflației. Trebuie însă să afirmăm că în economia modernă mijloacele și căile de măsurare a inflației s-au perfecționat, iar instituțiile implicate în aceste operațiuni s-au specializat.

Spre deosebire de guvernele și băncile centrale, ajutate și de alte instituții și organisme specializate oamenii cotidieni și operatorii (agenții) economici , pot cunoaște cel mai bine stare (stările) din economie, realitățile, resorturile și tendințele inflaționiste. Informațiile sunt și nu sunt făcute publice. Sau sunt „ajustate” și publicate parțial, în funcție de politicile și intersele economice guvernamentale, de relațiile și recomandările organismelor europene și internaționale. Poate nici nu ar fi bine de prea multă transparență. Acesta ar inhiba, parțial, relațiile economice bi și multilaterale, endogene și exogene deși, în epoca comunciări rapide și agresive este destul de dificil să se opteze spre astfel de comportamente.

În și pe piața informațiilor există și funcționează numeroase institute, fundații, ONG-uri care vin cu proprile lor analize și concluzii. Este foarte important ca pe site-urile oficiale să fie publicate și argumentate aceleași date.

Încercări de identificare a cauzelor inflației

După ce decidenți politici/publici și-au dat seama de existența inflației au subscris la ideea investigației acesteia, de la cauze la efecte și proiecții economice și sociale. Opiniile exprimate, așișderea patologiilor umane diferă de la „doctor la doctor”. La început au fost observațiile empirice privind deficitul sau surplus monetar, oscilațiile din sistemul prețurilor și veniturilor. Toate s-au „învârtit” în jurul a trei elemente fundamentale specifice pieței: mărfuri, prețuri și bani!!!

Din perspectiva acestora s-a spus că inflația este generată de surplusul de mărfuri, dar și de penuria acestora când, prin prețuri se încearcă restabilirea echilibrelor economice. Această opțiune este conexă cu teoria cantitativă a banilor, în condițiile în care în și de existența banilor (sau a altor vehicole purtătoare de valoare) se desfășoară circuitele productive, comerciale și consumeriste. Atenția a fost canalizată diferențiat de la o epocă la alta, de la un fenomen inflaționist la altul. De multe ori, se spune, că vina pentru inflație o poartă mărfurile, care prea zac sau prea sunt aspirate de și din piață. Alteori, acuzate sunt prețurile pentru că „abuzează” producătorii și consumatorii. Și în fine, așa cum am spus, banii. S-a chiar exagerat și se exagerază cu rolul și implicarea banilor în generarea și întreținerea inflației. Numai că, așa cum spunea şi Ludwig von Mises banii nu cad din ceruri!!!

În consecință creșerea masei monetare trebuie să o identificăm în politicile proinflaționiste guvernamentale. De ce se optează la astfel de politici? Răspunsul, chiar dacă a fost contestat, îl găsim tot la Ludwig von Mises: „Inflația… este o măsură politică deliberată, alternativă mai puţin rea decât şomajul. Însă adevărul este că pe termen nu prea lung inflaţia nu vindecă şomajul”.

Cauzele inflației trebuie căutate în atitudinea și comportamentul oamenilor. Noi, oamenii, suntem preocupați pentru activități existențiale și anumite poziții economice și sociale. Și, de cele mai multe ori, acestea sunt legate, direct sau indirect, de bani. Astfel acceptăm sau stimulăm pornrile inflaționiste!!!

Măsurarea inflației

Un rol important în cunoașterea maladiilor economice, inclusiv în ceea ce privește inflația, este observarea, percepția și comunicarea din partea specialiștilor, publici și privați. Guvernele, băncile centrale, agențiile și instituțiile specilizate din coordonarea și influența lor au rolul de-a surprinde fenomenele inflaționiste, de-a veni cu predicții și soluții și în această problemă. Pot și sunt antrenate în aceste activități institutele și centrele de cercetare ale Academiei Române, ale universităților și academiilor economice, agricole și tehnice.

Însă, cea mai importantă sarcină în cunoașterea și gestionarea fenomenlor inflaționiste revine Băncii Națioanle a României. Prin lege și statut BNR elaborează, pune în aplicare și supraveghează politicile monetare. Este singura instituție care are dreptul de-a emite și controla monede și bacnote, ca mijloace legale de plată pe teritoriul României. În conformitate cu Statutul său, „obiectivul fundamental al BNR, îl reprezintă asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor (subl.ns.)”.

Prin aceasta banca centrală „sprijină politica economică generală a statului, fără a prejudicia îndeplinirea obiectivului său fundamental”. Instituțiile amintite, îndeosbi BNR culege date și informații din numeroase surse și le trece prin filtru mai multor indicatori sintetici și indici. Este foarte important ca metodele de culegere și prelucrare a acestora să fie preponderent același. De exemplu, indicele prețurilor, ca mărime relativă a evoluției prețurilor la o marfă/produs într-o perioadă circumscrisă temporal (o lună, un semestru, un an) trebuie să fie foarte bine calculat pentru cunoașterea cauzelor și amplitudinea inflației.

În exprimările teoretice și operațilunile practice nu s-a ajuns, la un punct de vedere unitar. Și cred că nici nu se poate. În piață vin și pleacă numeroase mărfuri și servicii la prețuri diferite și diferențiate. Unele sunt determintate de jocul liber al cererii și ofertei. Altele de intervențile guvernamentale (prețurile adminstrate) și/sau de politicile monopoliste ale firmelor. Unele prețuri sunt rezervate, altele sunt orientative sau plafonate. Stabilitatea sau distorsiunea economică prin inflație depinde și de aceste realități. În literatura de specialitate nu s-a ajuns la un consens privind urmărirea prețurilor. Unele sunt exprimate în moneda națională, altele în însemnele monetare al altor state, iar relația între baza de calcul și perioada sau perioadele comparate/analizate sunt și nu sunt aceleași. Relația dintre masa monetară și prețuri este la fel de importantă.

Numai că pe lângă vehicule monetare oficiale mai circulă și altele, recunoscute, ascunse și recurente, cum sunt medalile, monedele istorice, bijuteriile, titluri de stat, titlurile de proprietate acțiunile, chitanțele, criptomonedele și alte obiecte acceptate și cosiderate purtătoare de valori. Unele sunt acceptate fără nici o fundamntare economică, precum bulbii lalelor din Olanda secolului al XVII-lea. Altele sunt sezoniere și instabile precum chitațele jocurilor piramidale. În astfel de condiții o măsurare cu „cânatarul de farmacie” a inflație este dificil de realizat. Mai punem în „balanță” și alți factorii endogeni și exogeni care contribuie nemijolcit la jalonarea și anticiparea fenomenelor inflaționiste. Este suficent să amintim evoluțiile de pe piețele energetice și/sau crizele politice trecute și prezente.

Opțiuni, acțiuni și politici pro sau antiinfalționste

Am spus și o mai spunem că între diriguitorii publici și inflație se stabilesc legături, voite și nevoite, văzute și nevăzute, directe și indirecte, tacite sau declarate. Am amintit unele din acestea începând cu tenațiile și porniriile monetariste guvernamentale pentru acoperire unor necesități sociale, economice, militare și multe altele. Însă așa cum ne spune istoria și teoria economică astfel de activități nu pot fi permanentizate. Pentru simplul motiv că ele se răzbună iar efectele sociale sunt de nebănuit. Este adevărat că în îndelungata istorie a economiei astfel de apucături au fost reportate și lăsate moștenire la… alții!!!

Însă, din experințele trecute s-au conturat și dezvoltat și politcile antiinflaționiste. Unele au fost radicale, ca cele din Germania aniilor 1923-1925, când după nulificarea mărcii, s-au impus realități monetare și bancare tranzitorie. Altele au fost mai cumpătate și mai congruente cu puterea de suportabilitate socială și relansare economică. Aceste politici trebuie circumscrise din perspective guvernamtale pe anicipărilor raționale. Predictibilitatea economică prin măsuri fiscale și monetare poate stimula cererea din economia reală. Este ceea ce în teoria economică se numește lupta împotriva inflației prin cerere.Acesta poate fi activă sau chiar hiperactivă prin investiții și proiecte publice. Ele pot fi înfăptuite prin competențe profesionale și resposabilități civice!!!

Lichiditățile pot fi asigurate prin disciplină fiscală și prin împrumuturi, interne și externe proactive. În același timp statul trebuie să se implice echilibrat în politicile sociale și de dialog între între paronat și salariați. Un rol exrem de important trebuie acordat inhibării tentațiilor monopoliste ale unor agenți economci în stabilirea prețurilor și hipermaximizarea profiturilor. Exemplul cel mai la îndemână este recenta situație de pe piața energetică. Starea creată prin derglentarea pieței și presiunea unor ofertanții exerni de tip oligopol, precum Gasporm, poate conduce la o explozie, în cascadă, a prețurilor cu efecte inflaționise și sociale nebănuite și dureroase. Mai multă diplomație economică și chiar politică nu ar strica!!!

Suntem în Uniunea Europeană și NATO, dar din păcate, lumina (în sensul de energie) vine tot de la Răsărit. Unele țări, precum Ungaria și Polonia au fost mai înțelepte, în acest sens și nu o se sperie de venirea iernii. Încercările făcute, pe ultima sută de metri de decidenții politici, prin propunerile de plafonare a prețurilor la resusrele energetice sunt „frecții” la piciorelele de lemn ale organismului social românesc.

BNR, pivotul politicilor antinflaționiute

În acest haos organizat instituția care știe ce are de făcut este BNR și acționează prin observațile și intervențile sale țintirea directă a inflației. Prin Raportele periodice publicate și intervențile directe ale Guverntorului sau a altor oficiali, populația și agenții economici pot cunoaște starea economiei și deciziile de politică monetară prin care se pot anticipa inflația și preocupările pentru menținera stabilității prețurilor. Prin hotărârile Consiliului de Administrație a BNR se stabilește și rata dobânzii de politică monetară instrument cu rol informativ, proiectiv și corectiv prin care se poate asana unele din efectele negative ale inflației.

Numai că inflația nu poate fi reprimată, din butoanele BNR. Roluri capitale revin, oamenilor politici, dar și subiecților sociali, prin atitudinile și comportamentele în economie și societate. În fapt, așa cum ne dezvăluie numeroase secvențe din istoria inflației, boala (la fel ca în epi(pan)demie) poate fi învinsă numai prin puternice solidarități și responsabilități umane. Cel mai importatnt aspect este ca oamenii să perceapă și să înțelegă provocările, realitățile și politicile antinflaționiste. Să acționeze precum înaintașii noștri. Acestea și altele într-un text viitor. Am spus!!!

Prof.univ.dr. Ioan Lumperdean



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger




Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

ACTUALITATE

Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni

Publicat

În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

Un singur clujean în lotul de 32 de jucători pentru semifinala cu Georgia din Rugby Europe Championship 2024

Publicat

De

Stafful tehnic al naţionalei României a anunţat un lot de 32 de jucători pentru meciul cu Georgia, din semifinalele Rugby Europe Championship 2024, potrivit site-ului Federaţiei Române de Rugby, lot în care se regăseşte un singur clujean.

”Stejarii”, 17 înaintaşi şi 15 jucători de treisferturi, se vor reuni pentru acest meci duminică, urmând să intre într-un stagiu de pregătire la Izvorani. Plecarea spre Tbilisi este programată pe data de 28 februarie. Pentru această partidă, echipa l-a pierdut pe căpitanul Ovidiu Cojocaru, accidentat la umăr în meciul cu Portugalia.

„Este greu în acest moment să vorbim de echipă, de selecţie, sunt mulţi accidentaţi, jucători care nu pot fi prezenţi, dar băieţii care s-au pregătit până acum au în continuare motivaţia necesară pentru a începe o nouă săptămână de pregătire înainte de plecarea în Georgia.

Construcţia unei echipe necesită timp trebuie să acceptăm că uneori dăm şi greş, dar întotdeauna trebuie să reacţionăm. Este ceea ce aştept şi eu. Jucători tineri, cu experienţă sau nou-convocaţi formează această echipă şi trebuie să găsim echilibrul perfect pentru restul competiţiei”, a declarat antrenorul echipei României, David Gerard.

Meciul Georgia – România va avea loc sâmbătă 2 martie, în semifinalele Campionatului European, la Tbilisi, pe Stadionul ”Miheil Meshi”, de la ora 14:00 (ora României).

Lotul României pentru meciul cu Georgia:

Pilieri: Alexandru Savin (CS Rapid), Ciprian Chiriac (SCM USV Timişoara), Iulian Hartig (Bassin d’Arcachon), Vasile Bălan (CSA Steaua), Alexandru Gordaş (CS Dinamo), George Ilincuţă (CSA Steaua);

Taloneri: Robert Irimescu (CSM Ştiinţa Baia Mare), Florin Bărdaşu (CS Rapid);

Linia a doua: Marcel Rusu (CS Dinamo), Ionuţ Lucian Mureşan (SCM USV Timişoara), Ştefan Iancu (CSM Ştiinţa Baia Mare), Andrei Mahu (Massy);

Linia a treia: Dragoş Ser (SCM USV Timişoara), Damian Strătilă (CSA Steaua), Vlad Neculau (SCM USV Timişoara), Florian Roşu (CSM Ştiinţa Baia Mare), Andrei Mitu (Pau);

Mijlocaşi la grămadă: Gabriel Rupanu (SCM USV Timişoara), Florin Surugiu (CS Rapid);

Mijlocaşi la deschidere: Hinckley Vaovasa (CS Dinamo), Alin Conache (CSA Steaua), Daniel Plai (SCM USV Timişoara);

Aripi: Ionuţ Dumitru (CSA Steaua), Teodor Ursu (CSU ELBI Cluj), Romeo – Corrado Şteţco (SCM USV Timişoara);

Centri: Tangimana Fonovai (CS Rapid), Manumua Tevita (SCM USV Timişoara), Gabriel Pop (GDS Cascais), Jason Tomane (CSM Ştiinţa Baia Mare), Alexandru Prescură (CS Rapid);

Fundaşi: Ovidiu Neagu (CS Dinamo), Marius Simionescu (SCM USV Timişoara).

Staff: David Gerard – antrenor principal, Jonathan Edward Brooks Callard – antrenor cu treisferturile şi atac, Simon Maisuradze – antrenor înaintare, Raphael Francois Saint-Andre – antrenor asistent cu treisferturile şi îndemânare (skills), Michael Dallery – antrenor principal cu pregătirea fizică, Paul Cere-Labourdette – antrenor secund cu pregătirea fizică & GPS, Daniel Carpo – antrenor secund cu pregătirea fizică & GPS, Daniel Răzvan Wanya Crîngu – medic, Marius Lică Todosi – kinetoterapeut, David Popa – analist video.

Citește mai departe

EVENIMENT

Tânăr fără permis la volan, dar cu droguri în maşină. A fost reţinut de poliţiştii clujeni

Publicat

De

Un bărbat de 30 de ani a fost prins de poliţiştii clujeni în timp ce conducea o maşină, deşi nu avea permis. În schimb, poliţiştii au găsit în maşina cestuia pliculeţe cu droguri.

„La data de 25 februarie a.c., în jurul orei 00.45, polițiștii din cadrul Serviciului Rutier au oprit în trafic pentru verificări, pe DJ 161, în afara localității Luna de Jos, un autoturism condus de un bărbat, de 30 de ani, din comuna Jucu.

În acest context, polițiștii au constatat că acesta nu deține permis de conducere, iar la testarea cu aparatul Drugtest au reieșit indicii cu privire la prezența acestora.

Menționăm că aceasta nu reprezintă proba în cadrul dosarului penal, persoana fiind condusă la o unitate medicală pentru a-i fi recoltate probe biologice, în vederea stabilirii cu exactitate a consumului de substanțe psihoactive.

De altfel, în cadrul verificărilor efectuate, polițiștii au descoperit și ridicat mai multe plicuri cu substanță cristalină de culoare albă, susceptibilă de a produce efecte psihoactive.

Bunurile descoperite au fost ridicate, ambalate și sigilate, urmând a fi înaintate Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Cluj.

În baza celor constatate și a materialului probator administrat în cauză, polițiștii au dispus reținerea acestuia pentru 24 de ore.

Cercetările sunt continuate sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de conducerea unui vehicul fără permis de conducere și conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe”, informează IPJCluj.

 

Citește mai departe

EVENIMENT

Recoltă a poliţiştilor clujeni în weekend: 375 de amenzi în valoare de 140.000 de lei

Publicat

De

În acest final de săptămână, polițiștii din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Cluj au derulat o serie de acțiuni la nivelul întregului județ, în vederea asigurării ordinii și liniștii publice, combaterii faptelor antisociale, verificării respectării legislației în domeniul comerțului și creșterii nivelului de siguranță rutieră, prin depistarea persoanelor care conduc fără permis de conducere, sub influența alcoolului sau a substanțelor psihoactive.

„Activitățile s-au organizat și desfășurat la nivelul fiecărei structuri teritoriale de poliție, atât în mediul urban, cât și în mediul rural.

În acest interval de timp, polițiștii au constatat și aplicat 375 de sancțiuni contravenționale, în valoare totală de aproximativ 140.000 de lei.

În ceea ce privește activitatea pe linie de circulație rutieră, polițiștii au dispus reținerea a 33 de permise de conducere, în vederea suspendării exercitării dreptului de a conduce, dintre care 11 în cazul unor conducători auto depistați încălcând regimul legal de viteză. În cazul a 22 de conducători auto opriți în trafic pentru control, polițiștii au reținut certificatul de înmatriculare ca urmare a neregulilor constatate.

În această perioadă au fost înregistrate 389 de apeluri prin sistemul S.N.U.A.U. 112, fiind necesară intervenția polițiștilor la 115 cazuri. De altfel, au fost înregistrate 7 apeluri abuzive, motiv pentru care au fost aplicate sancțiuni contravenționale în valoare totală de 5.700 de lei.

 

Exemple din cadrul acțiunilor:

În data 25 februarie a.c., în intervalul orar 02.00-05.00 polițiștii din cadrul Poliției municipiului Cluj-Napoca, alături de cei ai Serviciului Rutier, Serviciului de Investigare a Criminalității Economice, cu sprijinul jandarmilor, pompierilor și a efectivelor de Poliție Locală au efectuat activități de control în localurile publice și în zona adiacentă acestora, situate pe strada Piezișă, Piața Gării, autogara Beta și Piața Liebknecht.

În intervalul de timp menționat au fost legitimate 178 de persoane și aplicate 60 de sancțiuni contravenționale, în valoare totală de aproximativ 30.000 de lei”, informează IPJ Cluj.

 

Citește mai departe

CULTURA

FII COOLT. Cu Ioan Bolovan despre Blaga, Costa Gavras, Tache, Ianke și Cadîr şi muzică diversă

Publicat

De

Periplul cultural al Cluj24 se opreşte de această dată la un erudit de înaltă clasă, cu un CV impresionant, prof dr Ioan Bolovan, printre altele fost prorector al Universităţii Babeș-Bolyai Cluj-Napoca şi director al Institutului de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române.

Ioan Bolovan a publicat peste 70 cărţi și volume, peste 250 de studii şi articole în reviste de specialitate şi volume colective din ţară şi circa 150 de recenzii. De asemenea, a participat cu comunicări la circa 100 de sesiuni ştiinţifice cu participare naţională şi internaţională.

Despre Blaga şi Hronicul și cântecul vârstelor

Ioan Bolovan scrie mult, dar şi citeşte şi mai mult. Iar cartea sa preferată…
„Lucian Blaga, Hronicul și cântecul vârstelor (prima ediție a apărut postum, în 1965). Cartea nu este doar o scriere autobiografică a copilăriei și adolescenței marelui filosof și poet român, ea reflectă într-o oarecare măsură aceleași trepte biologice și sociale din devenirea fiecăruia dintre noi.

Citind lucrarea, este aproape imposibil să nu te regăsești cumva în atmosfera mitică a propriului sat unde te-ai născut și ai copilărit, în sfera experiențelor care au marcat primele decenii din viața fiecărui individ.

Este o carte pentru toate vârstele, inclusiv pentru cei maturi sau deja seniori, fiindcă ne plasează inevitabil în ceea ce istoricii numesc „mitul vârstei de aur”, a copilăriei și adoloescenței de care ne leagă amintiri memorabile”, a declarat, pentru Cluj24, Ioan Bolovan.

Vezi şi:

FII COOLT. Recomandările culturale ale săptămânii cu Valentin Orga

Costa Gavras, Tache, Ianke și Cadîr şi muzică diversă

Dar Ioan Bolovan urmăreşte şi filme şi piese de teatru, dar ascultă şi muzică. Preferinţele sale:
„Amen, regizat de Costa Gavras în 2002. Filmul este mai mult decât actual și astăzi, din cel puțin două motive.

În primul rând NU avem voie să uităm niciodată drama prin care au trecut cei mai mulți dintre evreii europeni în timpul celui de Al Doilea Război Mondial.

Holocaustul conceput și instrumentat de regimul nazist patronat de Adolf Hitler în Germania dar și în teritoriile ocupate sau subordonate de cel de Al Treilea Reich, rămâne o pată neagră în istoria Europei. În al doilea rând, filmul este reprezentativ pentru ceea ce se poate întâmpla în orice țară unde o minoritate fie acaparează puterea „aparent” democratic și apoi își subordonează întreaga societate, fie își impune prin slăbiciunile sistemului, prin violență ori șantaj propria ideologie, care devine apoi obligatorie pentru majoritatea populației care a asistat pasivă la ascensiunea unui extremism sau altul.

Vezi şi:

FII COOLT. Recomandările culturale ale săptămânii cu Aurel Codoban

Un motiv suplimentar pentru care îndrăgesc acest film este și modul excepțional în care a jucat rolul Papei actorul Marcel Iureș, iar Ion Caramitru pe cel al fratelui Papei. În fapt, filmul este o coproducție internațională la care românii/România a fost parte, onorându-și prezența într-o atare echipă multinațională.

În privinţa teatrului, nu am una preferată în mod special. Oricum am rărit mult după 1989 participarea la spectacolele de teatru. Din motive obiective dar și subiective. Am în memorie însă mereu piesa Tache, Ianke și Cadîr, a lui Victor Ion Popa, în interpretarea celebrilor actori Ștefan Ciubotărașu, Octavian Cotescu ș.a.. M-a marcat încă din anii adolescenței umorul savuros al piesei, de la audierea ei la emisiunea Teatrul radiofonic, iar mai apoi și la televiziune”.

Iar despre muzică…

„Ascult în general mai multe genuri muzicale: pop, dance, jazz ș.a., în funcție de starea de spirit sau locul unde mă aflu. În egală măsură zăbovesc și asupra muzicii populare românești care este de o diversitate melodică impresionantă dar și tonifiantă. Apreciez însă și muzica clasică, mai cu seamă muzica barocă (Bach, Hendel, Vivaldi, Corelli etc.), care mă ajută să trec peste momente tensionate, de epuizare, după cum Rapsodiile lui Enescu mă încarcă cu energie pozitivă ori de câte ori o ascult. Nu doar „patriotismul” local, ci și virtuozitatea și profunzimea multor piese ale lui Dumitru Fărcaș mă face să-l ascult adeseori și să fiu mândru că am avut asemenea creatori”, mai arată Ioan Bolovan.

CV Ioan Bolovan

11 august 1962, Pîncota, jud.Arad
Locul de muncă: – Universitatea “Babeş-Bolyai” Cluj, Facultatea de Istorie-Filosofie
-Academia Română, Filiala Cluj-Napoca: Centrul de Studii Transilvane și Institutul de Istorie „George Barițiu”
Studii: A. Liceale: Liceul Pedagogic Arad, jud.Arad
B.Universitare: Universitatea “Babeş-Bolyai”, specializarea Istorie şi Filosofie, 1982-1986
C. Doctor în istorie la Universitatea “Babeş-Bolyai” cu distincţia “Magna cum laude”(1999)

Experienţa profesională:
– septembrie 1986 – septembrie 1989, profesor la Şcoala Generală Dragu, jud. Sălaj
– septembrie 1989 – aprilie 2001, cercetător ştiinţific, cercetător ştiinţific principal III şi cercetător ştiinţific
principal II la Institutul de Istorie „George Barițiu” Cluj-Napoca
– aprilie 2001 – până în martie 2008, conferenţiar universitar, iar din aprilie 2008 profesor universitar
titular la Universitatea “Babeş-Bolyai”, Facultatea de Istorie-Filosofie
– august 1992 – până în prezent, redactor la “Transylvanian Review”, Cluj-Napoca
– februarie 2003 – până în prezent, cercetător principal III şi cercetător ştiinţific principal I la Centrul de
Studii Transilvane- din 2008 conducător de doctorat

Responsabilităţi îndeplinite:
– martie 2012 – 2020 prorector al Universității Babeș-Bolyai Cluj-Napoca
– iunie 2018 – până în prezent director al Institutului de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române
– octombrie 1993 – aprilie 2001, secretar ştiinţific al Institutului de Istorie„George Barițiu”
– octombrie 1990 – aprilie 2001, secretar de redacţie la “Anuarul Institutului de Istorie din Cluj”
-octombrie 1992 – iulie 2002, membru în Comitetul de redacţie al revistei Romanian Civilization,
Bucureşti-Iaşi
-iulie 2002 – 2005 secretar de redacţie la revista Caiete de antropologie istorică, Cluj-Napoca
-februarie 2003 – până în 2016 director adjunct și din 2016 director al Centrului de Studiere a Populaţiei
din cadrul Universităţii “Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca
-mai 2003 – septembrie 2007 director interimar al Centrului de Studii Transilvane
-mai 2003 – până în 2017 expert-evaluator proiecte de cercetare ştiinţică la CNCSIS de pe lângă Ministerul
Educaţiei şi Cercetării
-noiembrie 2005 – până în prezent membru în Comisia Naţională pentru Populaţie şi Dezvoltare
-mai 2004 – până în 2008 preşedintele Comisiei Judeţene Cluj pentru atribuirea de nume de străzi şi
instituţii
– evaluator și membru în comitetul de redacție la mai multe reviste naționale și internaționale precum
Continuity and Change, Journal of Family History, Historical Life Course Studies, Historicka demografie,
Transylvanian Review, Revue Roumaine d’Histoire etc.
– director între 2003-2016 al mai multor proiecte de cercetare finanțate de CNCSIS, UEFISCDI și al unui
grant de tip SEE finanțat de guvernul Norvegiei
Aria de preocupări: istoria modernă și contemporană a României, cu precădere istoria Transilvaniei în
sec. XIX-XX, istoria populaţiei şi demografie istorică, istoria graniței militare austriece

Activitate ştiinţifică:

A. a publicat (individual sau colectiv), a editat şi coordonat peste 70 cărţi și volume

B. a publicat peste 250 de studii şi articole în reviste de specialitate şi volume colective din ţară şi
străinătate (Italia, Germania, Grecia, Ungaria, Serbia, Olanda, Argentina, Rusia etc.) şi circa 150 de
recenzii

C. a participat cu comunicări la circa 100 de sesiuni ştiinţifice cu participare naţională şi internaţională, în
ţară şi străinătate (Italia, Austria, Marea Britanie, Ungaria, Polonia, SUA etc.)
Limbi străine: engleza (bine), italiana, franceza şi maghiara (satisfăcător)

Distincţii: Premiul “Mihail Kogălniceanu” al Academiei Române în anul 2002; 2008, 2010 Premiul pentru
excelenţă ştiinţifică al Universităţii “Babeş-Bolyai”; 2010 – Premiul „Profesor Bologna” la Gala Naţională
a ANOSR; 2010 – Premiul pentru domeniul Istorie al Journal for the Study of Religions & Ideologies
Medalia Universităţii “Vasile Goldiş” Arad, 2011; 2016 – Premiul Fundației „Magazin Istoric”; Doctor
Honoris Causa al Universității „Aurel Vlaicu” Arad, 2018; Membru corespondent al Academiei Române
(din noiembrie 2018); 2019 – Doctor Honoris Causa al Universității din Oradea. A fost decorat de către
președintele României, cu Medalia Aniversară „Centenarul Marii Uniri” prin Decretul prezidențial nr.
1137/2021 din 26 noiembrie 2021, ”în semn de apreciere pentru efortul depus în vederea păstrării şi
promovării memoriei evenimentelor şi participanţilor la înfăptuirea unităţii naţionale şi a statului român
modern, contribuind la apărarea şi perpetuarea valorilor în numele cărora s-a înfăptuit Marea Unire”.
Afilieri internaţionale: – membru din 2008 al International Commission for Historical Demography
(ICHD), din septembrie 2010 este vicepreședinte al ICHD care are sediul la Geneva, din august 2015 până
în august 2022 a fost președinte al ICHD, iar din august 2022 este președinte de onoare al ICHD

– membru al ICM Gorizia, Italia (din februarie 2008)

Membru în comitete de redacție: Historical Life Course Studies (Leuven), Historicka demografie
(Praga), Istorija 20.veka (Belgrade), Revue Roumaine d’Histoire (Bucuresti), Transylvanian Review (ClujNapoca), Analele Aradului (Arad) etc.

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate

Știri din Alba

Publicitate
Publicitate
Publicitate

Parteneri Alba24.ro , România24.ro, Ardeal24.ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Cluj24.ro powered by MEDIA CLUJ24 SRL Cluj Napoca & INDEPENDENT MEDIA Alba Iulia. Cluj24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax