ACTUALITATE
Opinie. Ioan Lumperdean: Inflația a intrat în casa noastră. Ce trebuie să facem?
Inflația este o relitatea care nu mai poate fi ocolită, negată sau ignorată. Nu pentru că ne-a atenționat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, și pentru că știrea s-a rostogolit în mass media și pe rețelele sociale. Nu pentru că analiști, mai mult sau mai puțin avizați, au abordat subiectul și nici pentru că am scris și scriu și eu despre una dintre cele mai grave boli din economie. Pur și simplu pentru că putem observa ceea ce se întâmplă, în ultima vreme, pe toate meridianele Globului și în toate segmentele vieții economico-sociale. Și dacă este așa, atunci apare întrebarea, firească, ce trebuie să facem?
Inflația este un fenomen complex, cu multe necunoscute și forme contradictorii de manifestare, cu niveluri și intensități diferite, în timp și spațiu, cu resorturi și costuri economice și sociale știute și neștiute. Metodologia de calcul se bazeză pe indictori și informați, uneori contradictorii, iar soluțiile oferite nu sunt totdeauna aceleși și cu efecte pozitive. În consecință, schițarea unor răspunsuri la întrebarea formulată nu este ușoară și așa cum inflația generază alte inflații prin contagiune și rostogolire, așa și răspunsurile multiplică întrebările, explicațiile, dilemele și provocările. Și cu toate acestea este firesc să ne întrebăm ce trebuie să facem noi, oamenii cotidieni, ce trebuie să facă operatorii economici și ce trebuie să facă dirguitorii publici ?
Primul răspuns: conștientizarea fenomenului
Ca orice boală, mai întâi și mai întâi trebuie să-ți dai seama că o ai. Fie printr-o percepție directă și empirică, fie prin consultarea unor specaliști. Pe multe prospecte medicale ni se cere „să consultăm medicul sau farmacistul” în cazul unor manifestări neplăcute. Dar până să ajungem acolo ne putem da sema cu relativă ușurință dacă suntem sub presiuena prețurilor și diminuarea puterii de cumpărarea a banilor. În fapt dacă apare o distorsiune între cerere și ofertă, între banii pe care îi avem și cantitatea sau calitatea mărfurilor și servicilor dobândite. Am folosit cu bună știință cuvântul distorsiune pentru că este mai cuprinzător semantic în comparație cu alte noțiuni precum contradicție sau tensiune.
În timpul inflației avem de-a face cu oscilații, convulsii asemănătoare corpului uman. De fapt, precum cuvântul inflației și cuvântul distorsiune este preluat din lexicul medical. În consecință dacă această ditsorsiune din piață are loc într-un interval de timp relativ bine circumscris ne putem da sema că inflația a intrat în viața și casa noastră. Pentru aceasta trebuie să mergem în sau la piață. Dacă suma de bani cheltuită, într-o perioafdă determinată de timp (o zi, o săptămână, o lună sau mai mult) este constanată și o putem acoperii prin veniturile dobândite, tot constant, în același interval de timp înseamnă că nu ne confruntă cu fenomenul inflației. Când banii nu ne mai ajung atunci trebuie să știm că inflația a intrat în viața și casa noastră, a oamenilor!!!
Al doilea răspuns: creșterea constantă a prețurilor
Nu orice creștere a prețurilor însemană inflație, deși mulți analiști economici leagă puseele și fenomenele inflaționiste aproape exclusiv de explozia prețurilor. În istoria economiei, în jocul economic dintre cerere și ofertă avem de-a face cu majorări sau scăderi ale prețurilor. Unele sunt firești, în funcție de abundența sau penuria naturală a unor mărfuri. Altele depind de abaterile voite ale producătorilor și distribuitorilor de la etica economică a formării prețurilor. În limbajul economic se numește elasticitatea cererii și/sau elasticitatea ofertei.
Să ne aducem aminte de unele activități sezionere, din târgurile și piețele ambulante de toamnă. În evul mediu multe din acestea se desfășurau pe domenile nobiliare și eccleziastice. Atunci, proprietraii acestora impuneau așa-numita monedă a târgului câmd tranzacțiile se desfășurau în funcție și prin intermediul acesteia. Am spune noi astăzi o monedă de refernță cu rază de acțiune, limitată spațial și temporal, însă cu influență asupra prețurilor. În fapt erau niște „jetoane” primite și returnate la începutul și sfârșitul târgului. Această practică nu înseamnă, însă inflație. Numai prin creșterea permanentă și constantă a prețurilor într-un interval de timp determinant putem vorbi de inflație. Cum putem să ne dăm seama de aceasta? Prin observații directe și consemnări empirice de contabilitate primară. Trecând în revistă veniturile, cheltuielile și soldul (pozitiv sau negativ) o să știm unde și în ce fază a inflație ne aflăm. Focusându-ne pe anumite mărfuri și servicii de primă necesitate, pe așa numitele prețuri directoare putem surprinde ritmicitatea, rapiditatea și nivelurile inflației.
Mai întâi apare așa-numita fază târâtoare a inflației, cînd prețurile cresc cu aproximativ 3-4% pe an În funcție de tendințe se poate ajunge la nivelul inflației moderate apoi la cea galopantă și la hiperinfației. În prezent, după informțiile transmise în media de BNR și Institutul Național de Statisitcă România, este în faza trecerii de la inflația târâtoare la cea moderată. Cele două faze sunt reprezentative prin ritmuri medii anuale de aproximativ 3-4% și 10%. Mugur Isărescu anticipa pentru această perioadă o rată a inflație de 5% Când vedem că disponibilitățile noastre bănești și puterea noastră de cumpărare sau diminuat relaitv procentual între sau spre aceste tendințe putem să ne îngrijorăm, dar să nu disperăm. Dacă cu aceiași bani cumpărăm mărfuri mai puține, cu aproximativ 15%, în comparație cu perioadele anterioare, fenomen relativ ușor observabil prin număr, cantitate și calitate îngrijorarea noastră trebuie să crească. Dar nici atunci nu trebuie să fim hiperîngrijorați. Această stare se poate instala dacă nu se întrevăd semne de redresare economică.
Al treilea răspuns: între deficitul și excesul de numerar
Inflația, așa cum se știe, și chiar se insistă pe acestă carcterstică, nu înseamnă numai umflarea prețurilor ci și a mijloacelor de plată. Este un fenomen contradictoriu care oscilează între lipsa de și surplusul de lichidități. În primele faze inflaționiste, creșerea prețurilor impune (prin jocul pieței) o cantitate sporită de numerar. Aceasta este acoperită de subiecții sociali din rezervele /depozitile personale, mai mult sau mai puțin oficiale.
Dacă banii sunt insuficenți se aplează la împrumuturi de la persoane cunoscute și sau de la opertori acreditați pentru astfel de activități și chiar de la cămătari. Mai apare fenomenul transferului de bunuri, prin vânzare-cumărare sau de depunere și păstrarea în cosignații a unor obiecte de valoare. Nu lipsesc nici operațiunile monetare de transfer a valorii dintr-o monedă în alta, adică schimbul monetar.Banii se depreciază și, inevitabil, masa monetară aflată în circulație crește. Dacă sunteți martori sau participanți la astfel de activități sunteți generatori involuntari ai inflației monetare moderate.
Al patrulea răspuns: excesul monetar oficial
Emitenții monetari vin și ei cu…abundența lor monetară. Este una dintre cele mai vechi și mai la îndemână practici de acoperire a nevoiei de bani. O întâlnim din antichiatea până astăzi. Intensitatea și formele de ativitatea sunt în funcție de epocă și politici economice. Deși multiplicarea însemnelor monetare este dezavuată (cel puțin la vedere) oficiali politici și bancari nu scapă ocazia de punere în practică a unor astflel de activități. În fapt, este un impozit mascat!!!
Prin surplus de bani se acoperă numeroasele cheltuieli ale statului. Să ne aducem aminte de succesivele emisuni monetare postdecembriste, de punerea în circulație a unor însemne monetare comemorative și a altor hârtii de valoare cum sunt titlurile stat, bonuri de masă, bonuri de vacanță, bonuri fiscale și altele. Inițiativa BNR de a emite o bacnotă de 20 de lei cu chipul Ecaterinei Teodoriu, deși lăudaibilă din punct de vedere istoric și al recunoșterii afirmării feminine are și conotații monetar-inflaționiste.
Supraoferta monetară se situează și în siajul unor activități exogne și conexe. Statele Unite, după informațiile care au ajuns până la noi, au pierdut în timpul lockdown-ului aproape 13 mld. de dolari zilnic. Își relansează economia prin emisiuni generoase de dolari. Aceștia se răspândesc cu rapidiate în economia mondială cu efecte economice și sociale mai mut sau mai puțin benefice. De altfel dolarii americani, deși sunt prepoderent electronici sunt prezenții în varianta monetară fiduciară în și pe toate piețele lumii, într-o exprimare de peste 22 bilioane de bacnote, după unele surse. Se spune că este produsul american cel mai răspândit la scară globală, care a depășit de mult Coca Cola sau alte mărfuri made în SUA!!!
Nici Uniunea Europană nu este străină de astfel de „apucături”. Uriașele sume promise statelor membre pentru resorbirea crizei CovidEconomiei provin și din supraemisiunile în Euro. Fenomenul este mai dificil de sesizat pentru „muritorii de rând”. Cu puțină răbdarea și consecvență și prin urmărirea cu atenție a cursului monetar și a prețurilor exprimate în dolari și euro putem să ne dăm seama de realitatea economică de astăzi și de mâine.
Al cincilea răspuns: vocea specialiștilor
Fenomenele inflaționiste pot fi cunoscute prin apelul la expertiza specialiștilor. Prin consultarea site-urile BNR, a băncilor comerciale, a Institului Național de Statistică, a Guvenului, a Burselor prin urmărirea mesajelor din media și desigur, pentru cunoscători, a literaturii de specialitate. Exprimarea și măsurarea teoretică a inflației este apanjul celor specializați în astfel de operațiuni. Îi putem consulta, individual sau instituțional.
Desigur parteneriatul presupune costuri, uneori dificil de acoperit în astfel de perioade dificile. Dificil sau nu specialiști în economie sunt, totuși doctorii care ne spun ce trebuie să facem. Pentru aceasta informați-vă permanent și luați medicamentele „prescrise” de aceștia!!!
Al șaselea răspuns: să știți de banii voștri
Așa cum am mai afirmat, inevitabil, inflația este legată de existența mărfurilor, prețurilor și banilor. Sunt oameni care știu și nu prea știu de banii lor. Până pot să-și satisfacă cu ei nevoile existențiale, fie că sunt foarte mulți, mulți sau foarte puțini și extrem de puțini, întrebările și răspunsurile sunt și nu sunt precise. Este firesc.
Banii au secretele lor și deținătorii lor au fost și sunt circumspecți. În lupta cu inflația e bine să știm de se sume dispunem. Indiferent de numărul banilor. Și mai e bine să știm unde și pe ce perioade de timp avem banii imbolizați sau investiți.
Al șaptelea răspuns: puneți bani la lucru!!!
Aveți sau nu aveți bani ei trebuie să fie activi. Imobilizarea lor în „pușculițe personale”, (indiferent unde sunt acestea acasă sau în casete de păstrat valori, în locuri ascunse) nu este benefică. Nici în depozitele bancare nu este prea bine, dacă dobânzile nu acoperă rata inflație. Și atunci ce să facem cu banii? Desigur dacă îi aveți. Economiștii spun de la Aristotel și până la monetarștii de astăzi că banii trebuie să fie activi. Mereu și mereu activi.
Dacă banii noștri sunt pasivi, mai multă vreme aceștia nu favorizează dezvoltatrea și prosperitatea. În secolul al XIV–lea Paolo di Messer Pace da Certaldo, scriitor și negustor florentin își sfătuia contemporanii: „Dacă aveți bani nu-i păstrați sterili la voi acasă, căci e mai bine să întreprindeți ceva, chiar fără profit, decât să fie pasivi și tot fără profit”.
Al optulea răspuns: cunoașterea cursului monetar
Mulții oameni consideră că puseuri inflaționiste sunt generate de cursul monetar. Nu greșec prea mult, dar nu trebuie să absolutizăm. Transferul valorii dintr-o monedă în alta este o realitate încă din antichitate, de când au existat pe piață două sau mai multe monede. Inevitabil cursul monetar influențeză tranzacțiile economice, formarea prețurilor și rata inflației. Dar poate fi și invers în funcție de evoluțiile de pe piețele valutare. În fapt, prin cursul monetar băncie centrale au la îndemână cel mai rapid instrument de intervenție și control în economiei. Pe această cale se pot face corecții și în ceea ce privește inflația. Și până în prezent, cu multă cumpătare, au și fost făcute.
Cursul monetar depinde și de datoria pubilcă. Cum în România aceasta a ajuns la cote astronomice raportul dintre moneda națională și alte valute influențează, inevitabil, prețurile și…inflația, dar și cuantumul impozitelor. O realitate convenabilă și confortabilă pentru statele flămânde de lichidități!!! Pentru a nu pica în această plasă singura soluție este informarea și desfășurarea (atât cât se poate) de schimburi monetar-valutare în perioade favorabile. Există și în aceste activități situații faste sau nefaste. Cunoașterea ratei inflație ne (vă) poate ajuta investițional, tranzacțional sau depozitar !!!
Al nouălea răspuns: unde punem banii la muncă
Penrru ca banii să nu fie erodați de inflație și pentru a reduce din efectle sale negative trebuie să vă dirijați banii spre activități profitabile. Le puteți depista prin consultarea atentă și permanentă a piețelor interne și externe. Puteți, dacă vă pricepeți să-i jucați la bursă. Dar să nu uitați că în orice joc economic, unii câștigă și alții pierd. Mai sunt și alte și oportunități, incluiv cele oferite de piețele de capital. În România, treptat, aceasta s-a maturizat și reglementat legislativ și instituțional. În ultima vreme tot mai multe analize ne dezvăluie realitățile de pe și din această piață.
Trebuie văzute cu multă atenție pentru că predicțiile nu sunt numai favorabile. Presiunile și transformările economice și finaciare sunt rapide și cu multe asperități și tensiuni. Piețele financiare au cunoscut creșteri semnificative după 1970 în țările cu economie de piață. Piața românească, a apărut după 1990 și s-a maturizat greu, dar este relativ conectată cu cea europenă și globală. Brexitul i-a oferit noi oportunități, dar și unele dileme care pot și nu pot fi cunoscute și predictibile. Răspunsul la aceste provocări și la multe altele trebuie să fie rațional și fără tentații și excese lăcomiste. În consecință nu vă dirijați banii spre sirenele cu cântece atrăgătoare finaciar. Banii pot fi plasați în active circulante, imobilizate, corporale și necorporale care pot fi evaluate periodic!!!
Nu vă lăsați pradă tentaților criptomonetariste. Ele sunt forme piramidale de atragere și reciclare/spălare a banilor. Îndeplinesc și rolul unor paradisuri fiscale virtuale. Depinde de evoluțiile și reglementările viitoare.
Al zecelea răspuns: luați „temperatura” agentului sau operatorului economic care vă asigură veniturile
Economia este un uriaș puzzele cu piese pe care scrie proprietari și angajați. Indifernt în ce poziție vă aflați încercați, atât cât puteți, să aflați starea de sănătate a agentului economic care vă asigură veniturilor. Ca propietar, este mai simplu, dacă aveți profesioniști care să vă informeze, sau pur și simplu dacă afacerile nu sunt influențate major de creșterea și descreșterea prețuilor și a masei monetare.
Ca angajat urmărți dacă mărfuile și serviciile oferite de firma dumneavoastră au căutare, dacă resusele umane implicate în actvitățile specifice sunt constante, au scăzut sau au crescut, dacă sunt și nu sunt promovate. În ce valută sunteți recompensat bănește. Puțină geografie economică nu strică prin informarea despre activități similiarea din țară și din străinătate.
P.S. Cred că unele explorări despre comoportamentul agenților economici în vremuri inflaționiste pot întregi tema în discuție Acestea și altele într-un text viitor. Am spus!!!
Prof.univ.dr. Ioan Lumperdean
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
CULTURA
VIDEO FOTO. Ad Libitum Voices, clujenii care au cucerit Occidentul pe patru voci din patru inimi
Au pornit împreună la drum, în Cluj, dintr-o întâmplare, în urmă cu 12 ani, iar acum se pregătesc să cucerească lumea. Au cântat pe mai toate scenele din România și din Europa, dar vor să ajungă să își încânte fanii din Brazilia la ei acasă.
Trupa Ad Libitum Voices, prescurtat ADLV, e mai mult decât muzică, e o poveste despre pasiune, muncă și succes.
Toți cei patru muzicieni sunt absolvenți ai Academiei de Muzică ”Gheorghe Dima” Cluj-Napoca și fac parte din generații diferite: doi tenori – Tiberius Simu și Sergiu Colțan, un bariton – Vlad Morar și un bas – Cristian Ignuța, care cântă în mai multe limbi: română, engleză, italiană.
Primii pași
”Ideea înființării trupei a venit, practic, în urma unui eveniment amuzant.
Eu cu Cristi eram colegi din Conservator, am și locuit împreună, și am fost invitați, în toamna anului 2012 la o zi de naștere la o prietenă de-a noastră.
Ne-am gândit să-i facem cadou ceea ce știm noi mai bine să facem, să-i cântăm, pentru că ne-am gândit că o să-i placă și o să fie ceva amuzant. Și am pregătit niște piese pop-opera pentru că ne plăcea foarte mult fuziunea dintre aceste două genuri.
Și așa ne-am dus la acest eveniment, i-am cântat, ne-a ieșit foarte bine, am făcut o impresie foarte faină.
Am avut și niște reacții foarte bune printre invitați. Iar acolo s-a aflat o organizatoare de bal de boboci care ne-a invitat la un astfel de bal, astfel că am acceptat. Cu noi mai era un coleg, deci am cântat în trei la acest eveniment”, a povestit Sergiu pentru Cluj24.
Prestația muzicală a avut loc pe scena Casei de Cultură a Studenților și a fost ceva inedit pentru ei, care erau studenți, astfel că s-au gândit să ducă proiectul la un alt nivel.
Lucrurile s-au legat fără ca ei să se aștepte, pentru că, la eveniment, era prezentă și Aura Crecan, care se ocupa de organizare și care, ulterior, a devenit booking agentul trupei și parte a managementului ADLV.
”Aura a văzut potențialul nostru și ne-a chemat apoi la un alt bal al bobocilor. Numele trupei, Ad Libitum Voices, a apărut mai târziu, pe atunci eram cunoscuți drept <<băieții de la Cons>>”, a adăugat Sergiu Colțan.
Cum s-a ajuns la numele Ad Libitum
Cristi a completat amintirile precizând cum s-a ajuns, câteva luni mai târziu, și la ”botezul” numelui.
”Am avut un eveniment de Dragobete în primăvara anului 2013 și ni s-a cerut pentru afiș un nume, pentru că puteam să apărem pe afiș ca <<băieții de la Cons>>.
Și atunci, împreună cu Sergiu, eram într-o sală de repetiții la Academia de Muzică, am luat dicționarul de termeni muzicali și am zis <<hai să căutăm un nume>>.
Și am ajuns la litera A, unde am descoperit Ad Libitum, adică la libera alegere. Și atunci am zis că numele acesta, practic, arată exact ce facem noi. Adică, noi luăm niște fragmente muzicale și le interpretăm după bunul nostru plac, la libera alegere”, a precizat Cristi.
Actuala formulă de patru s-a format pe rând începând cu 2016, când Sergiu a propus să fie cooptat Tiberius pe care îl cunoștea de la Opera Națională Română Cluj-Napoca spunându-i că s-ar potrivi în noua trupă, iar acesta a acceptat.
”Aveam un concert la Iulius Mall și cântam pe o scenă cu o orchestră compusă din oameni de la Conservator, de la Operă. Sergiu mi-a scris că m-aș potrivit în Ad Libitum și am spus <<hai să încercăm>>.
Țin minte că ne-am întâlnit prima dată la Operă, era către sfârșitul anului și urmau niște concerte de colinde. Și au venit cu partituri de colinde, am cântat un pic împreună, mi-a plăcut și am intrat în acest proiect”, a precizat Tiberius.
Al patrulea membru al echipei
Al patrulea membru care a completat echipa a fost Vlad, mezinul, despre care colegii săi susțin că este fantastic de talentat, charismatic, cu o voce și o prezență scenică deosebită.
”În perioada când eu am intrat, era un alt membru cu noi în trupă, al patrulea, cu care nu am prea găsit afinități artistice, și după mult de jumătate de an, ne-am despărțit, astfel că ne trebuia al patrulea membru.
Și, cunoscându-l pe Vlad, care mi-era și student la Conservator în acea perioadă, i-am propus să vină cu noi în Ad Libitum Voices.
El era pe atunci într-o altă trupă, a mers în paralel cu ambele trupe, după care s-a decis să ni se alăture definitiv, imediat după ce am participat, împreună, la X Factor, unde am ajuns până în finală”, a mai explicat Tibi.
Împreună, oficial din aprilie 2017
Vlad a fost nevoit să aleagă între cele două trupe, iar acum recunoaște că a fost cea mai inspirată decizie, fiind vorba despre un proiect în care se făcea muzică ”pe voci”.
”Eu am nevoie de armonii. Trebuie să existe armonii, să se creeze conexiunea asta dintre voci. Am eu o afinitate pentru armonii, că-s de jazz, că-s clasice. Și atunci, fiind patru voci, mi se părea foarte interesant și chiar mă gândeam că puteam face foarte multe lucruri din punct de vedere armonic”, a spus Vlad.
Cei patru au cântat prima oară oficial în actuala formulă a Ad Libitum Voices în aprilie 2017, în cadrul unui eveniment desfășurat la Primăria Zlatna.
Au cântat pe scări, iar scaunele publicului erau pe culoarul de hol, ceea ce, datorită apropierii de spectatori, a transformat concertul într-o experiență interesantă, dar și cu momente care nu se uită ușor.
”Eu am avut niște emoții fantastice și am zis că nu am voce, că până aici a fost, de-abia am început, dar deja s-a terminat. Și Tibi a zis că nu există așa ceva, nu se poate și devenise foarte stresat și el.
Pe atunci aveam un microfon foarte ciudat, care nu funcționa la fel ca microfoanele colegilor mei. Și Tibi a zis să facem schimb de microfoane”, și-a amintit Vlad, iar impasul a fost depășit.
Repertoriul, ales prin consens
Întrebați cum își aleg repertoriul, muzicienii clujeni au răspuns că, la la început, era preponderent pop-opera, piese de concert, piese de ascultat, canzonete, alese dacă le plăceau tuturor, în egală măsură.
”Dacă e unul care spune că nu îi place o piesă sau nu ar putea să o cânte, atunci o lăsăm deoparte și numai dacă considerăm că e foarte de impact și ar merita să facă sacrificiul de a o învăța, atunci o introducem în repertoriu.
E un consens mereu, trebuie să ne placă tuturor piesa pentru că așa reușești să transmiți. Dacă ție îți place ceea ce faci, ceea ce cânti, atunci poți să dai publicului acea energie de care este nevoie.
Repertoriul nostru a suferit modificări în funcție de locul unde ne aflam la concert, am început să mergem în direcția pop destul de mult și să adoptăm și piese de pe radio, din muzica ușoară românească, să le armonizăm și să le dăm nota asta de crossover”, a explicat Sergiu..
În perioada de început a trupei, 2017, Ad Libitum Voices nu avea nicio piesă proprie, iar după euforia participării în finala X Factor, cei patru muzicieni erau încrezători că se află pe drumul cel bun.
Ei au fost în concurs în echipa lui Carla s Dreams, de la care au avut multe de învățat, iar acea perioadă a dus la sudarea echipei și, astfel, și-au dat cu toții seama că au potențialul de a merge înainte.
După X Factor, însă, s-au trezit în ianuarie 2018 că nu se întâmpla nimic special.
Soluția, piesele proprii
”În afară de faptul că ne cunoaștea lumea pe stradă, nu se întâmpla nimic concret. Chiar după X Factor, am avut, dintr-o dată, o popularitate imensă, paginile noastre personale de social media și a trupei au explodat și credeam am dat lovitura.
Dar a fost așa o pauză totală după concurs și n-am mai auzit de la nimeni nimic.
Ne-am dat seama că aveam nevoie de o identitate a noastră, să nu mai fim doar o trupă de cover-uri și atunci am început să construim piese. Și Vlad a venit cu ideile pieselor”, a menționat Sergiu.
Primul concert oficial
La rândul său, Vlad a precizat că a venit cu propunerea de a susține un concert, după X Factor, pentru a testa dacă spectatorii chiar cred în ei, sau a fost doar mirajul ecranului, iar Tibi a fost cel care a anunțat concertul într-o emisiune TV, cu locul, ziua și ora, deși nimic nu era aranjat, nici sala rezervată.
”Explicația lui a fost că mai bine anunțăm și ne punem sub presiune decât să nu facem nimic niciodată. Era cât pe ce să își vândă mașina, pentru că nu aveam bani pentru a plăti instrumentiști, pentru a plăti oamenii care lucrau și așa mai departe. Și atunci ne-a salvat Aura, căreia i s-a propus să ne dea o mână de ajutor la organizare, iar eu i-am spus că poate fi managerul nostru și să se ocupe de tot.
Și până la urmă ea a reușit, s-a realizat concertul, a fost <<The first concert>>, primul concert al nostru în 21 aprilie 2018, la un an de zile de când cântam în formula completă Ad Libitum Voices. Iar de atunci a rămas alături de noi”, a subliniat Vlad.
Muzică și versuri proprii
După concert, membrii trupei și-au dat seama că trebuie să aibă în repertoriu și piese proprii, dincolo de cover-uri, astfel că după un început firav, au început să lucreze cu actualul manager, Adrian Radu, care era pe atunci producător la case de discururi recunoscute din țară.
”Eu scriam liniile melodice, iar Cristi și Tibi scriau versurile, cu ajutorul lui Adrian Radu pe partea de producție. A fost o muncă de echipă.
Până în prezent s-au adunat mai multe piese și, iată, suntem în 2024, an în care am lansat un mic album de patru piese. dincolo de piesele pe care deja le lansasem până acum.
Avem acum 12 piese proprii, iar în ultima perioadă am mai colaborat și cu alți oameni care să ne creeze piese, adică să colaborăm împreună cu ei”, a mai spus Vlad.
Înregistrări în dulap, în pandemie, să nu fie ecou
Una dintre cele mai dificile perioade traversate a fost cea a pandemiei Covid, care a dus la anularea unor concerte și apariții publice, astfel că muzicienii trupei au fost nevoiți să se descurce și să găsească soluții.
Toate filmările din acea perioadă, care se regăsesc, încă postate pe canalele de socializare, erau făcute din camera fiecăruia, cu telefonul și trimise prin internet lui Sergiu, care le edita.
”Filmările ca filmările, că mai ieșeau în curte, mai ieșeai pe balcon să filmezi, dar pe partea de audio, ca să nu fie prea mult ecou și să se poată apoi pune vocile în program, eu, personal, înregistram în dulap. Mă băgam între haine, intram cu telefonul în dulap, între cămăși, între haine, ca să să nu fie ecou și acolo cântam în genunchi, în dulap.
Avem o piesă, The Prayer, înregistrată cu Teodora Sava, care se găsește pe Spotify, înregistrată așa”, a dezvăluit Tibi, despre condițiile vitrege de atunci.
Ce are special fiecare voce
Fiecare voce a celor patru muzicieni clujeni este specială, își aduce aportul și întregește totul unitar care este trupa Ad Libitum Voices și oferă calitatea interpretării.
Vlad: ”Este extrem de rar ca un grup format din întâmplare, pentru că nu este un grup format de cineva care știe exact ce vrea, să cânte așa de bine. Sunt grupuri formate din membri de familie care au o chimie foarte bună, se știu de mici, dar la noi este o întâmplare că fiind patru caracterii diferite cu patru voci diferite cu idei diferite, să ne potrivim. În 90% din cazuri totul funcționează exact așa cum ne dorim și ajunge la un sens sens comun.
Vocea mea cred că aduce un plus ca și cireașa de pe tort. Mie îmi place foarte mult să mă joc, să fac melisme, să am idei”.
Sergiu: ”Eu consider că vocea mea este caldă, emană căldură, finețe, sensibilitate și cred că în pachetul de voci cu asta contribuie și asta încheagă vocile. Pentru că sunt voci puternice aici și pot să zic că eu sunt așa, un element liant între toate”
Element de șoc
Cristi: ”Vocea mea cred că este elementul de șoc. Pentru că lumea când mă vede așa mai micuț, mai slăbuț, și când deschid gura și ies gravele, de acolo începe mirarea. De unde iese atâta voce? Cum poți să cânți atâta de gros?”
Tibi: ” Eu, înainte să fac parte din Ad Libitum Voices, am cântat mulți ani operă. Opera a fost pasiunea mea și asta e ce-am visat să fiu, cântăreț de operă, și în toată această perioadă m-am luptat cu acutele. Asta a fost o problemă pe care m-am confruntat.
Tot timpul aveam o ușoară nesiguranță și nu reușeam să ating notele acelea de sus, la volumul și la calitatea necesară sau suficientă corespunzătoare restului vocii.
După ce am intrat în trupă, mi-am dat seama că a cânta la microfon este altceva și, în ultimul an, lucrând cu o profesoară din București, Anda Pop, am descoperit un nou stil de emisie care îmi permite să cant, în sfârșit, notele astea. În ultimul an pot să spun că sunt foarte fericit de fiecare dată când pot să răcnesc acute, e ceva ce-mi doream de mulți ani. În sfârșit îmi văd visul cu ochii”.
Planuri de viitor
Ad Libitum Voices a avut anul trecut peste 90 de concerte, iar trupa are planuri mari pentru următorii 10 ani, ținta fiind de a cânta în străinătate, dar nu doar pentru comunitățile de români din Belgia, Marea Britanie, Spania sau Italia, ca până acum, ci proiectul să devină unul internațional, astfel încât să determine cât mai mulți spectatori să cumpere un bilet la concerte.
”Obiectivul este destul de realist, iar pentru atingerea sa trebuie foarte multă muncă. Cred că avem foarte mari șanse ca proiectul nostru să fie cel mai de succes pe care l-a avut România vreodată, dincolo de artiști solo, vorbim strict despre trupe. Suntem acum una dintre cele mai cunoscute trupe pop-rock din Sud-Estul Europei.
Noi avem un public care, în ultimul an, a venit în marea majoritate din Brazilia.
Avem din cei peste 1,2 milioane de fani, undeva la 30-40% care sunt din Brazilia și noi nu cântăm în portugheză. Am înțeles că mulți brazilieni înțeleg piesele italienești pe care noi le cântăm, ceea ce este fascinant.
N-ar fi rău să avem un concert în Brazilia. Sper ca, în 10 ani, să ne vedem pe plaja Copacabana într-un concert Ad Libitum Voices”, a mai afirmat Vlad.
Datorită impactului de pe rețelele de socializare, muzica trupei ajunge în cele mai neașteptate locuri, iar pe lângă Brazilia, Ad Libitum Voices are fani din Iran sau Uzbekistan, de exemplu.
Concert de Crăciun pe patru voci, din patru inimi
Ad Libitum Voices a cântat, recent, pe scena Sălii Palatului din București cu Loredana Groza, iar pe 22 decembrie la Cinema – Teatru ”Florin Piersic” Cluj-Napoca, după cum preciza Vlad, va susține un concert de Crăciun ”pentru toți oamenii care vor să asculte muzică de suflet, din suflet, pe patru voci, din patru inimi”.
EVENIMENT
Aeroportul ”Avram Iancu” Cluj sărbătorește pasagerul cu numărul 3 milioane în 2024, a doua oară în istorie
Aeroportul Internaţional „Avram Iancu” Cluj sărbătorește pentru a doua oară în istoria sa pasagerul cu numărul 3 milioane, o performanță unică pentru un aeroport regional din România.
Evenimentul aniversar este programat luni, 25 noiembrie, când pasagerul este așteptat să sosească la Cluj-Napoca cu o cursă a companiei elvețiene Swiss Air de la Zurich.
”Acest succes subliniază importanța strategică a aeroportului în conectarea Clujului cu numeroase destinații din Europa și din întreaga lume și consolidează, astfel, poziția aeroportului în rețeaua internațională de transport aerian.
Anul trecut, primul pasager cu numărul 3 milioane a ajuns pe Aeroportul ”Avram Iancu” Cluj în ziua de 24 noiembrie.
EVENIMENT
VIDEO. Grav accident la Bucea, cu un microbuz implicat. Doi bărbați transportați la spital
Pompierii din cadrul Detașamentelor Huedin și 2 Cluj-Napoca au intervenit în cursul nopții trecute la un grav accident rutier petrecut pe drumul DN1E60, în localitatea Bucea, comuna Negreni.
La fața locului au ajuns o autospecială cu modul de descarcerare, două echipaje SMURD și unul al Serviciului de Ambulanță Județean Cluj. Echipajele operative au găsit un autocamion și un microbuz avariate, precum și un bărbat încarcerat în ultimul dintre acestea.
”Salvatorii au folosit echipamentele din dotare pentru a asigura accesul către victimă, precum și pentru extragerea acesteia fără agravarea leziunilor suferite. Bărbatul, în vârstă de aproximativ 40 de ani, prezenta mai multe traumatisme, era în stare de conștiență și era cooperant. Ulterior a fost transportat la spital pentru îngrijiri medicale.
Totodată, alți doi bărbați au mai fost consultați la fața locului de către echipajele SMURD și SAJ, dintre care un tânăr, în vârstă de aproximativ 20 de ani, a fost transportat la spital pentru investigații medicale”, arată pompierii de la ISU Cluj.
ANM anunță că urmează patru săptămâni mai reci decât normalul perioadei, cu temperaturi scăzute în toate regiunile țării, dar mai ales în sud-vest. Precipitațiile vor fi abundente în prima săptămână, în special la munte, apoi vor scădea semnificativ. La jumătatea lui decembrie, acestea vor reveni.
Săptămâna 25 noiembrie – 2 decembrie
Valorile termice vor fi mai coborâte decât cele specifice pentru această săptămână pe întreg teritoriul României, dar mai ales în regiunile sud-vestice. Regimul pluviometric va fi excedentar în cea mai mare parte a țării, dar mai ales în zonele montane.
Se STRICĂ vremea în toată țara. Frig și PLOI în următoarele săptămâni
Săptămâna 25 – 2 decembrie
Temperaturile medii vor fi ușor mai coborâte decât cele specifice pentru acest interval în regiunile sudice și local în cele centrale, iar în rest vor fi în general apropiate de cele normale.Cantitățile de precipitații estimate pentru această perioadă vor fi deficitare în cea mai mare parte a țării.
Săptămâna 2 – 9 decembrie
Temperatura medie a aerului va avea valori mai coborâte decât cele normale pentru acest interval, în toate regiunile. Regimul pluviometric va fi deficitar în majoritatea regiunilor, dar mai ales în cele vestice.
Săptămâna 9 – 16 decembrie
Temperatura medie a aerului va avea valori ușor mai coborâte decât cele specifice pentru această săptămână, în cea mai mare parte a țării. Cantitățile de precipitații vor fi apropiate de cele normale pentru această perioadă, la nivelul întregii țări.