ACTUALITATE
Opinie. Ioan Lumperdean: Inflația a intrat în casa noastră. Ce trebuie să facem?
Inflația este o relitatea care nu mai poate fi ocolită, negată sau ignorată. Nu pentru că ne-a atenționat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, și pentru că știrea s-a rostogolit în mass media și pe rețelele sociale. Nu pentru că analiști, mai mult sau mai puțin avizați, au abordat subiectul și nici pentru că am scris și scriu și eu despre una dintre cele mai grave boli din economie. Pur și simplu pentru că putem observa ceea ce se întâmplă, în ultima vreme, pe toate meridianele Globului și în toate segmentele vieții economico-sociale. Și dacă este așa, atunci apare întrebarea, firească, ce trebuie să facem?
Inflația este un fenomen complex, cu multe necunoscute și forme contradictorii de manifestare, cu niveluri și intensități diferite, în timp și spațiu, cu resorturi și costuri economice și sociale știute și neștiute. Metodologia de calcul se bazeză pe indictori și informați, uneori contradictorii, iar soluțiile oferite nu sunt totdeauna aceleși și cu efecte pozitive. În consecință, schițarea unor răspunsuri la întrebarea formulată nu este ușoară și așa cum inflația generază alte inflații prin contagiune și rostogolire, așa și răspunsurile multiplică întrebările, explicațiile, dilemele și provocările. Și cu toate acestea este firesc să ne întrebăm ce trebuie să facem noi, oamenii cotidieni, ce trebuie să facă operatorii economici și ce trebuie să facă dirguitorii publici ?
Primul răspuns: conștientizarea fenomenului
Ca orice boală, mai întâi și mai întâi trebuie să-ți dai seama că o ai. Fie printr-o percepție directă și empirică, fie prin consultarea unor specaliști. Pe multe prospecte medicale ni se cere „să consultăm medicul sau farmacistul” în cazul unor manifestări neplăcute. Dar până să ajungem acolo ne putem da sema cu relativă ușurință dacă suntem sub presiuena prețurilor și diminuarea puterii de cumpărarea a banilor. În fapt dacă apare o distorsiune între cerere și ofertă, între banii pe care îi avem și cantitatea sau calitatea mărfurilor și servicilor dobândite. Am folosit cu bună știință cuvântul distorsiune pentru că este mai cuprinzător semantic în comparație cu alte noțiuni precum contradicție sau tensiune.
În timpul inflației avem de-a face cu oscilații, convulsii asemănătoare corpului uman. De fapt, precum cuvântul inflației și cuvântul distorsiune este preluat din lexicul medical. În consecință dacă această ditsorsiune din piață are loc într-un interval de timp relativ bine circumscris ne putem da sema că inflația a intrat în viața și casa noastră. Pentru aceasta trebuie să mergem în sau la piață. Dacă suma de bani cheltuită, într-o perioafdă determinată de timp (o zi, o săptămână, o lună sau mai mult) este constanată și o putem acoperii prin veniturile dobândite, tot constant, în același interval de timp înseamnă că nu ne confruntă cu fenomenul inflației. Când banii nu ne mai ajung atunci trebuie să știm că inflația a intrat în viața și casa noastră, a oamenilor!!!
Al doilea răspuns: creșterea constantă a prețurilor
Nu orice creștere a prețurilor însemană inflație, deși mulți analiști economici leagă puseele și fenomenele inflaționiste aproape exclusiv de explozia prețurilor. În istoria economiei, în jocul economic dintre cerere și ofertă avem de-a face cu majorări sau scăderi ale prețurilor. Unele sunt firești, în funcție de abundența sau penuria naturală a unor mărfuri. Altele depind de abaterile voite ale producătorilor și distribuitorilor de la etica economică a formării prețurilor. În limbajul economic se numește elasticitatea cererii și/sau elasticitatea ofertei.
Să ne aducem aminte de unele activități sezionere, din târgurile și piețele ambulante de toamnă. În evul mediu multe din acestea se desfășurau pe domenile nobiliare și eccleziastice. Atunci, proprietraii acestora impuneau așa-numita monedă a târgului câmd tranzacțiile se desfășurau în funcție și prin intermediul acesteia. Am spune noi astăzi o monedă de refernță cu rază de acțiune, limitată spațial și temporal, însă cu influență asupra prețurilor. În fapt erau niște „jetoane” primite și returnate la începutul și sfârșitul târgului. Această practică nu înseamnă, însă inflație. Numai prin creșterea permanentă și constantă a prețurilor într-un interval de timp determinant putem vorbi de inflație. Cum putem să ne dăm seama de aceasta? Prin observații directe și consemnări empirice de contabilitate primară. Trecând în revistă veniturile, cheltuielile și soldul (pozitiv sau negativ) o să știm unde și în ce fază a inflație ne aflăm. Focusându-ne pe anumite mărfuri și servicii de primă necesitate, pe așa numitele prețuri directoare putem surprinde ritmicitatea, rapiditatea și nivelurile inflației.
Mai întâi apare așa-numita fază târâtoare a inflației, cînd prețurile cresc cu aproximativ 3-4% pe an În funcție de tendințe se poate ajunge la nivelul inflației moderate apoi la cea galopantă și la hiperinfației. În prezent, după informțiile transmise în media de BNR și Institutul Național de Statisitcă România, este în faza trecerii de la inflația târâtoare la cea moderată. Cele două faze sunt reprezentative prin ritmuri medii anuale de aproximativ 3-4% și 10%. Mugur Isărescu anticipa pentru această perioadă o rată a inflație de 5% Când vedem că disponibilitățile noastre bănești și puterea noastră de cumpărare sau diminuat relaitv procentual între sau spre aceste tendințe putem să ne îngrijorăm, dar să nu disperăm. Dacă cu aceiași bani cumpărăm mărfuri mai puține, cu aproximativ 15%, în comparație cu perioadele anterioare, fenomen relativ ușor observabil prin număr, cantitate și calitate îngrijorarea noastră trebuie să crească. Dar nici atunci nu trebuie să fim hiperîngrijorați. Această stare se poate instala dacă nu se întrevăd semne de redresare economică.
Al treilea răspuns: între deficitul și excesul de numerar
Inflația, așa cum se știe, și chiar se insistă pe acestă carcterstică, nu înseamnă numai umflarea prețurilor ci și a mijloacelor de plată. Este un fenomen contradictoriu care oscilează între lipsa de și surplusul de lichidități. În primele faze inflaționiste, creșerea prețurilor impune (prin jocul pieței) o cantitate sporită de numerar. Aceasta este acoperită de subiecții sociali din rezervele /depozitile personale, mai mult sau mai puțin oficiale.
Dacă banii sunt insuficenți se aplează la împrumuturi de la persoane cunoscute și sau de la opertori acreditați pentru astfel de activități și chiar de la cămătari. Mai apare fenomenul transferului de bunuri, prin vânzare-cumărare sau de depunere și păstrarea în cosignații a unor obiecte de valoare. Nu lipsesc nici operațiunile monetare de transfer a valorii dintr-o monedă în alta, adică schimbul monetar.Banii se depreciază și, inevitabil, masa monetară aflată în circulație crește. Dacă sunteți martori sau participanți la astfel de activități sunteți generatori involuntari ai inflației monetare moderate.
Al patrulea răspuns: excesul monetar oficial
Emitenții monetari vin și ei cu…abundența lor monetară. Este una dintre cele mai vechi și mai la îndemână practici de acoperire a nevoiei de bani. O întâlnim din antichiatea până astăzi. Intensitatea și formele de ativitatea sunt în funcție de epocă și politici economice. Deși multiplicarea însemnelor monetare este dezavuată (cel puțin la vedere) oficiali politici și bancari nu scapă ocazia de punere în practică a unor astflel de activități. În fapt, este un impozit mascat!!!
Prin surplus de bani se acoperă numeroasele cheltuieli ale statului. Să ne aducem aminte de succesivele emisuni monetare postdecembriste, de punerea în circulație a unor însemne monetare comemorative și a altor hârtii de valoare cum sunt titlurile stat, bonuri de masă, bonuri de vacanță, bonuri fiscale și altele. Inițiativa BNR de a emite o bacnotă de 20 de lei cu chipul Ecaterinei Teodoriu, deși lăudaibilă din punct de vedere istoric și al recunoșterii afirmării feminine are și conotații monetar-inflaționiste.
Supraoferta monetară se situează și în siajul unor activități exogne și conexe. Statele Unite, după informațiile care au ajuns până la noi, au pierdut în timpul lockdown-ului aproape 13 mld. de dolari zilnic. Își relansează economia prin emisiuni generoase de dolari. Aceștia se răspândesc cu rapidiate în economia mondială cu efecte economice și sociale mai mut sau mai puțin benefice. De altfel dolarii americani, deși sunt prepoderent electronici sunt prezenții în varianta monetară fiduciară în și pe toate piețele lumii, într-o exprimare de peste 22 bilioane de bacnote, după unele surse. Se spune că este produsul american cel mai răspândit la scară globală, care a depășit de mult Coca Cola sau alte mărfuri made în SUA!!!
Nici Uniunea Europană nu este străină de astfel de „apucături”. Uriașele sume promise statelor membre pentru resorbirea crizei CovidEconomiei provin și din supraemisiunile în Euro. Fenomenul este mai dificil de sesizat pentru „muritorii de rând”. Cu puțină răbdarea și consecvență și prin urmărirea cu atenție a cursului monetar și a prețurilor exprimate în dolari și euro putem să ne dăm seama de realitatea economică de astăzi și de mâine.
Al cincilea răspuns: vocea specialiștilor
Fenomenele inflaționiste pot fi cunoscute prin apelul la expertiza specialiștilor. Prin consultarea site-urile BNR, a băncilor comerciale, a Institului Național de Statistică, a Guvenului, a Burselor prin urmărirea mesajelor din media și desigur, pentru cunoscători, a literaturii de specialitate. Exprimarea și măsurarea teoretică a inflației este apanjul celor specializați în astfel de operațiuni. Îi putem consulta, individual sau instituțional.
Desigur parteneriatul presupune costuri, uneori dificil de acoperit în astfel de perioade dificile. Dificil sau nu specialiști în economie sunt, totuși doctorii care ne spun ce trebuie să facem. Pentru aceasta informați-vă permanent și luați medicamentele „prescrise” de aceștia!!!
Al șaselea răspuns: să știți de banii voștri
Așa cum am mai afirmat, inevitabil, inflația este legată de existența mărfurilor, prețurilor și banilor. Sunt oameni care știu și nu prea știu de banii lor. Până pot să-și satisfacă cu ei nevoile existențiale, fie că sunt foarte mulți, mulți sau foarte puțini și extrem de puțini, întrebările și răspunsurile sunt și nu sunt precise. Este firesc.
Banii au secretele lor și deținătorii lor au fost și sunt circumspecți. În lupta cu inflația e bine să știm de se sume dispunem. Indiferent de numărul banilor. Și mai e bine să știm unde și pe ce perioade de timp avem banii imbolizați sau investiți.
Al șaptelea răspuns: puneți bani la lucru!!!
Aveți sau nu aveți bani ei trebuie să fie activi. Imobilizarea lor în „pușculițe personale”, (indiferent unde sunt acestea acasă sau în casete de păstrat valori, în locuri ascunse) nu este benefică. Nici în depozitele bancare nu este prea bine, dacă dobânzile nu acoperă rata inflație. Și atunci ce să facem cu banii? Desigur dacă îi aveți. Economiștii spun de la Aristotel și până la monetarștii de astăzi că banii trebuie să fie activi. Mereu și mereu activi.
Dacă banii noștri sunt pasivi, mai multă vreme aceștia nu favorizează dezvoltatrea și prosperitatea. În secolul al XIV–lea Paolo di Messer Pace da Certaldo, scriitor și negustor florentin își sfătuia contemporanii: „Dacă aveți bani nu-i păstrați sterili la voi acasă, căci e mai bine să întreprindeți ceva, chiar fără profit, decât să fie pasivi și tot fără profit”.
Al optulea răspuns: cunoașterea cursului monetar
Mulții oameni consideră că puseuri inflaționiste sunt generate de cursul monetar. Nu greșec prea mult, dar nu trebuie să absolutizăm. Transferul valorii dintr-o monedă în alta este o realitate încă din antichitate, de când au existat pe piață două sau mai multe monede. Inevitabil cursul monetar influențeză tranzacțiile economice, formarea prețurilor și rata inflației. Dar poate fi și invers în funcție de evoluțiile de pe piețele valutare. În fapt, prin cursul monetar băncie centrale au la îndemână cel mai rapid instrument de intervenție și control în economiei. Pe această cale se pot face corecții și în ceea ce privește inflația. Și până în prezent, cu multă cumpătare, au și fost făcute.
Cursul monetar depinde și de datoria pubilcă. Cum în România aceasta a ajuns la cote astronomice raportul dintre moneda națională și alte valute influențează, inevitabil, prețurile și…inflația, dar și cuantumul impozitelor. O realitate convenabilă și confortabilă pentru statele flămânde de lichidități!!! Pentru a nu pica în această plasă singura soluție este informarea și desfășurarea (atât cât se poate) de schimburi monetar-valutare în perioade favorabile. Există și în aceste activități situații faste sau nefaste. Cunoașterea ratei inflație ne (vă) poate ajuta investițional, tranzacțional sau depozitar !!!
Al nouălea răspuns: unde punem banii la muncă
Penrru ca banii să nu fie erodați de inflație și pentru a reduce din efectle sale negative trebuie să vă dirijați banii spre activități profitabile. Le puteți depista prin consultarea atentă și permanentă a piețelor interne și externe. Puteți, dacă vă pricepeți să-i jucați la bursă. Dar să nu uitați că în orice joc economic, unii câștigă și alții pierd. Mai sunt și alte și oportunități, incluiv cele oferite de piețele de capital. În România, treptat, aceasta s-a maturizat și reglementat legislativ și instituțional. În ultima vreme tot mai multe analize ne dezvăluie realitățile de pe și din această piață.
Trebuie văzute cu multă atenție pentru că predicțiile nu sunt numai favorabile. Presiunile și transformările economice și finaciare sunt rapide și cu multe asperități și tensiuni. Piețele financiare au cunoscut creșteri semnificative după 1970 în țările cu economie de piață. Piața românească, a apărut după 1990 și s-a maturizat greu, dar este relativ conectată cu cea europenă și globală. Brexitul i-a oferit noi oportunități, dar și unele dileme care pot și nu pot fi cunoscute și predictibile. Răspunsul la aceste provocări și la multe altele trebuie să fie rațional și fără tentații și excese lăcomiste. În consecință nu vă dirijați banii spre sirenele cu cântece atrăgătoare finaciar. Banii pot fi plasați în active circulante, imobilizate, corporale și necorporale care pot fi evaluate periodic!!!
Nu vă lăsați pradă tentaților criptomonetariste. Ele sunt forme piramidale de atragere și reciclare/spălare a banilor. Îndeplinesc și rolul unor paradisuri fiscale virtuale. Depinde de evoluțiile și reglementările viitoare.
Al zecelea răspuns: luați „temperatura” agentului sau operatorului economic care vă asigură veniturile
Economia este un uriaș puzzele cu piese pe care scrie proprietari și angajați. Indifernt în ce poziție vă aflați încercați, atât cât puteți, să aflați starea de sănătate a agentului economic care vă asigură veniturilor. Ca propietar, este mai simplu, dacă aveți profesioniști care să vă informeze, sau pur și simplu dacă afacerile nu sunt influențate major de creșterea și descreșterea prețuilor și a masei monetare.
Ca angajat urmărți dacă mărfuile și serviciile oferite de firma dumneavoastră au căutare, dacă resusele umane implicate în actvitățile specifice sunt constante, au scăzut sau au crescut, dacă sunt și nu sunt promovate. În ce valută sunteți recompensat bănește. Puțină geografie economică nu strică prin informarea despre activități similiarea din țară și din străinătate.
P.S. Cred că unele explorări despre comoportamentul agenților economici în vremuri inflaționiste pot întregi tema în discuție Acestea și altele într-un text viitor. Am spus!!!
Prof.univ.dr. Ioan Lumperdean
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
EDUCATIE
FOTO. Zeci de elevi liceeni, PARTICIPANȚI la „Maratonul pentru Educația Antreprenorială” de la Cluj-Napoca
Zeci de elevi liceeni au participat la „Maratonul pentru Educația Antreprenorială” organizat la Cluj-Napoca. „Maratonul pentru Educație Antreprenorială” este programul inițiat în 2023 de Asociația Națională a Antreprenorilor (ANAA), în parteneriat Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF).
Anul acesta CONAF Sucursala Cluj, împreună cu ISJ Cluj, au organizat ore de educație antreprenorială în 4 licee din Cluj Napoca pentru aprox 700 elevi.
La etapa județeană a concursului de planuri de afaceri au participa 8 echipe formate din 4 – 6 elevi fiecare de la liceele clujene.
FOTO. Zeci de elevi liceeni, PARTICIPANȚI la „Maratonul pentru Educația Antreprenorială” de la Cluj-Napoca
„Noi am început de anul trecut cu organizarea maratonului de educație antreprenorială, unic la nivel național cu finală la București, cu participarea a peste 10 județe. Anul acesta avem peste 20 de județe care sunt implicate, anul viitor sperăm să avem în toată țara.
Scopul este unul destul de clar, ce aduce un plus de valoare în tot ceea ce înseamnă tinerii liceeni, a-și descoperi propria vocație și a-și găsi capacitățile antreprenoriale sau nu, în cadrul acestui concurs care se realizează împreună cu Inspectoratul Școlar Județean și un protocol semnat cu Ministerul Educației.
Astăzi, la Cluj, maratonul s-a desfășurat cu 8 echipe de la 4 licee din municipiu, doar anul viitor sperăm să aducem din tot județul, iar bineînțeles că suntem foarte încrezători că la finala de la București vom fi pe scena marilor câștigători. Este un concurs de tip Arena Leilor, dedicat strict liceenilor de clasa a X-a și a XI-a, unde își prezintă ideile de business în fața unui juriu bine pregătit, de oameni de afaceri de succes la nivel național.
Cei mai buni sunt declarați câștigători și toți cei 3 câștigători au o șansă de a participa la marea finală de la București, iar business-ul care a câștigat, de exemplu, anul trecut, al unei echipe din Brăila, a fost un business cumpărat, achiziționat chiar de către o primărie, iar mulți au reușit să scaleze la nivel național”, a declarat pentru Cluj 24 Siginia Luca, Președinta CONAF Sucursala Cluj.
Virgil Ianțu, despre prețul succesului
Virgil Ianțu a fost una dintre surprizele evenimentului. Pus pe glume, dar si cu o dorinta de a-i ajuta cu un sfat pe cei la început de drum, a mărturisit câteva lucruri care, spune el, l-au făcut să ajungă unde este acum. După părerea sa, perseverența și ambiția sunt cheia succesului.
„Orice idee care le oferă tinerilor posibilitatea să își exprime, în primul rând, gândurile și să-și găsească o direcție, poate să își împlinească un vis, e foarte bine venită și îi pune la treabă, le pune mintea la contribuție și le oferă credit să facă sau îi încurajează să încerce altceva.
Ideea de maraton de educație antreprenorială este una excelentă. Ii sfătuiesc, din experiența personală, să încerce și dacă e o direcție greșită o să afle la un moment dat și o să-și găsească direcția potrivită până la urmă, dar să meargă în credință și să trăiască cu emoție orice”, a declarat pentru Cluj24 Virgil Ianțu.
Elevii din Liceul de Informatică, Liceul ”Emil Racoviță”, Liceul ”Gheorghe Șincai”, Liceul ”Onisifor Ghibu” din Cluj-Napoca au avut ocazia să își prezinte în fața publicului ideile lor de afaceri. Astfel, rând pe rând, cele opt echipe au venit în fața juriului, încercând să-i convingă că investiția lor merită să fie câștigătoare.
Membrii juriului
• Hildegard Brandl, arhitect și director al firmei de arhitectură UNITH2B, este o sursă de inspirație în domeniul designului și inovației.
• Tatiana Diaconu, antreprenor pasionat și vizionar, aduce o perspectivă pragmatică și orientată către rezultate în evaluarea ideilor antreprenoriale.
• Nicoleta Munteanu, Vicepreședinta CONAF și Fondatoarea Kids in Business, este o susținătoare pasionată a antreprenoriatului în rândul copiilor și tinerilor.
• Sorin Popa, membru MRICS cu un MBA și un MSC, aduce o perspectivă profundă și holistică asupra afacerilor și inovației.
• Constantin Buznea, Director Zonal la Auchan, aduce în juriul nostru o vastă expertiză în domeniul retailului și managementului operațional
Echipa câștigătoare
– Locul 1, echipa de la Liceul de informatică; premiu in valoare de 3.000 de lei
– Locul al II-lea, echipa de la Colegiul Național Emil Racoviță; premiu în valoare de 2.000 de lei
– Locul al III-lea, de la Liceul de informatică; premiu în valoare de 1.000 de lei
Andreea Ungur
EVENIMENT
FOTO. Sorin Naș, candidat din partea partidului SOS la Primăria Cluj-Napoca. E susținut de Șoșoacă
Partidul SOS România, condus de Diana Șoșoacă, l-a desemnat pe președintele filialei județene, Sorin Naș, să candideze pentru funcția de primar al municipiului Cluj-Napoca la alegerile locale din 9 iunie.
Sorin Naș, care are experiență politică, după ce a fost secretar general al Prefecturii Cluj în perioada Convenției Democrate și a candidat și în urmă cu 4 ani la Primărie din partea Partidului Forța Națională, a declarat pentru Cluj24 că va deschide și lista pentru Consiliul Local Cluj-Napoca
”Eu voi candida din partea SOS România la funcția de primar al municipiului Cluj-Napoca, iar dr. Florian Nicula pentru cea de președinte al Consiliului Județean Cluj.
Deschide lista pentru Consiliul Local Cluj-Napoca
Pentru Consiliul Local Cluj-Napoca vom depune listă completă de consilieri, iar eu voi ocupa prima poziție.
Am intrat în cursa electorală cu scopul de a câștiga Primăria Cluj-Napoca și de a obține cât mai multe locuri de consilieri în Consiliul Local Cluj-Napoca”, a spus Naș.
Acesta spune că SOS este un partid de lider, iar în campania electorală se va transmite și mesajul că liderul partidului, Diana Șoșoacă este candidat pe locul 1 pentru europarlamentare.
”Diana are notorietate și va veni și la Cluj pentru a susține candidații SOS”, a mai spus Sorin Naș.
Acesta crede că la alegerile din 9 iunie votul va fi mai mult unul împotriva PSD-PNL, iar SOS mizează și pe votul nehotărâților.
SOS Cluj va depune săptămâna viitoare dosarele de candidatură la biroul electoral județean și municipal.
Guvernul a numit, marți, un nou subprefect de Cluj în locul lui Răzvan Ciortea, care a demisionat pentru a candida la Primăria Turda. Acesta este Florentin Burz, din partea PSD.
Florentin Burz are 45 de ani și era consilier în Consiliul Local al primăriei comunei Valea Ierii. Originar din Valea Ierii, deține poziția de Șef Serviciu la Compania de Pază și Protecție a Consiliului Județean Cluj.
Clujul are un NOU subprefect. Acesta este Florentin Burz, din partea PSD
A terminat USAMV Cluj-Napoca, Facultatea de Agricultură, specializat în biotehnologii. Este membru PSD din 2012. În trecut a fost atât consilier, cât și candidat USL la primăria comunei Valea Ierii.
Noul subprefect urmează să depună jurământul în cursul zilei de miercuri.
Foto: Facebook
Purificarea prin rouă și prin apă de Sângeorz era un obicei întâlnit la sate, și nu doar în Cluj sau în Transilvania, ci în tot spațiul românesc.
Sărbătoarea Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, sau Sângeorzul cum este numită în calendarul popular, era marcată în vechime în lumea satului prin diverse rituri, practici și gesturi, care aveau menirea să asigure protecția oamenilor, a casei, a animalelor, dar și rodul pământului.
Purificarea prin rouă și prin apă de Sângeorz. Obiceiuri din satele Clujului
Acum, la Sângeorz, era momentul când se formau turmele de oi și urcau la munte, așadar, în această zi începea anul pastoral, arată specialiștii de la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj (CJCPTC).
Se aprindea și focul viu, care era dus la stânile din munte și era păstrat nestins până la coborârea oilor, toamna, în vatra satului.
Ritual de îndepărtare a spiritelor rele
Tot acum, în unele zone, se obișnuia să se pună „brazdă de glie înverzită” pe pragul porții și al ușilor casei, iar pe la „colțurile ștreșinilor” ramuri verzi.
Acest lucru se făcea pentru a fi îndepărtate toate spiritele rele care se credea că vin în noaptea premergătoare sărbătorii să ia mana vitelor și laptele turmelor de oi.
Tot în acest scop se puneau pe la ferestre plante cu valențe magice și vindecătoare, precum: rostopască, leuștean, usturoi, de care să se teamă „străjile luătoare de mana laptelui”, arată cei de la CJCPTC.
Spălatul cu rouă
Un alt obicei general întâlnit în tot spațiul românesc era purificarea prin rouă și prin apă.
Tinerii, în special, în dimineața zilei de Sângeorz, se tăvăleau prin iarbă și se spălau cu rouă pe față și pe ochi, pentru a scăpa de boli și de dureri tot anul.
Tot așa, în zori de zi, femeile luau „apă neîncepută” din izvoare și fântâni, apoi stropeau cu această apă casele, pe membrii familiei, animalele din gospodărie, oile în staul, trecătorii pe drum și livezile, pentru a fi feriți de tot răul, conform specialiștilor clujeni.
„Împroratul” sau udatul fetelor de Sângeorz
În lumea satului clujean exista și un obicei intitulat „împroratul” sau udatul fetelor de Sângeorz.
Era o purificare prin apă, menită să le aducă noroc, sănătate, fertilitate, să le meargă toate de-a lungul anului și în viață așa cum curge apa limpede și ploaia roditoare.
Așa că, în dimineața acestei zile, feciorii mergeau pe ulițele satului și prindeau fetele, după care le duceau la fântână sau la râu și le stropeau cu apă, totul într-o stare de bucurie și de voie bună, arată specialiștii CJCPTC.
Nu se supăra nimeni, dimpotrivă, era mare supărare și îngrijorare în casa fetei dacă a rămas „neîmprorată”, după cum se arată în volumul „Obiceiuri tradiționale românești din Transilvania”, al cercetătorului etnolog Maria Bocșe.
Fetele semănau „floarea lui Dumnezeu”
Legat de fete, mai exista un obicei ca în dimineața zilei de Sângeorz să semene busuioc pe care-l grăpau cu mânecile cămășii, ca să fie plăcute și mirositoare ca floarea de busuioc, numită și „floarea lui Dumnezeu”, conform specialiștilor clujeni.
Foto: Sfântul Gheorghe – icoană pe sticlă, autor Marcel Muntean/Arhiva CJCPCT Cluj
VIDEO. Bartolomeu Anania şi-a prevestit moartea!? „Nu mi-e frică”. 13 ani de la trecerea sa la cele veşnice
E ziua ta. Istoricul şi criticul literar Mircea Popa, 85 de ani
FOTO. Vizionarul Izso Diamant a fost făcut cetăţean de onoare al Câmpiei Turzii
FOTO. Zeci de elevi liceeni, PARTICIPANȚI la „Maratonul pentru Educația Antreprenorială” de la Cluj-Napoca
FOTO. Sorin Naș, candidat din partea partidului SOS la Primăria Cluj-Napoca. E susținut de Șoșoacă
Clujul are un NOU subprefect. Acesta este Florentin Burz, din partea PSD
Purificarea prin rouă și prin apă de Sângeorz. Obiceiuri din satele Clujului
VIDEO FOTO. Armament militar, tiroliană și atelier de pictură: Ziua Porților Deschise la Divizia 4 Infanterie „Gemina”
VIDEO. Carbochim Cluj-Napoca aniversează 75 de ani de la înființare. Investiții, 7 milioane de euro. Producția, mai mare cu 20%
Atenție, ȘOFERI! De miercuri se dau în folosință noi SEMAFOARE în cartierul Gheorgheni
Emil Boc: 3 milioane de euro, cea mai mare alocare din istoria Clujului pentru sectorul cultural. UNTOLD nu primește bani
