ACTUALITATE
OPINIE/ Ioan Lumperdean: De la 1 iunie Marea Relaxare sau economia de la STOP la GO?

O sintagmă reactivată?
În 1936, John Maynard Keynes, economist britanic care a trăit și radiografiat economia de la finele secolului al XIX-lea și prima jumătate a secolului al XX-lea, a venit cu explicații interesante despre istoria economiei capitaliste. El și-a dat seama că laissez-faire a intrat de mult în impas și chiar a afirmat sub presiunea descătușărilor sociale interbelice Sfârșitul laissez-faire!!!
A venit apoi cu explicații mai largi despre creșterea și descreșterea economiei, despre alternanța fazelor de avânt cu cele de criză. Principala sa idee era cea a asigurării echilibrului economic prin intervenția statului în economie. Această intervenție trebuia să se realizeze prin mecanisme și instrumente specifice economiei de piață, din sfera politicilor bugetare, monetare și financiar-bancare. Acestea trebuia să stimuleze investițiile, diminuarea șomajului și echilibrele economice. Scopul principal: relansarea economică, după Marea Criză din anii 1929-1933.
Prin anii 1970, mulți economiști au sintetizat aceste idei în și printr-o sintagmă tentantă Stop and Go. Uneori era consonantă cu realitățile economice. Au fost oferite multe exemple din economia țărilor occidentale, care după cei treizeci de ani glorioși al economiei de piață: 1945-1973 (Jean Fourastié) a intrat în vârtejul recesiunii și dezvoltării încetinite.
Spre zilele noastre, Stop and Go a fost explicată de Martin Fiszbein de la Universitatea din Boston prin studiul de caz pe economia Argentinei între 1945-1976, iar la noi sintagma a fost invocată de Mugur Isărescu în anii tranziției.
În vremea pandemiei, în lume și, desigur, în România, economia a fost mai mult de un an, sub presiunea lui stop and go. Nu trebuie să fii mare specialist în economie pentru a explica această realitatea. Se pare că pandemia este în retragere sau adormire, iar relaxarea treptată va conduce spre… normalitate. Nu știu și mulți nu știu. Însă trebuie să fim atenți în continuarea, dacă vrem ca GO să fie și mai GO, GO, GO!!!
Nu-i credeți pe economiști
În timpul crizei economie din 2008-2009 mulți oameni și-au pus întrebarea: „Chiar avem o criză?”. Răspunsul l-au găsit mai repede decât au crezut. Nu prin ceea ce li s-a spus, ci mai ales prin experiențele prin care au trecut.
Turbulențe economice au fost mai profunde decât le-a expus Alan Greenspan, în cunoscuta sa carte The Age of Turbulence. Fostul președinte al Rezervei Federale, considerat la acea vreme unul dintre cei mai puternici oamenii din lume, a venit cu un an mai devreme cu scenariul economic îngrijorător a ceea ce s-a petrecut la scară globală în anii 2008-2009. Cartea lui, un bestseller a apărut în limba engleză în anul 2007, și mai târziu, pe măsură ce criza se instala și pe alte meridiane a fost tradusă și tipărită în mai multe limbi, inclusiv în limba română în 2008.
Puterea anticipativă a lui Greenspan a fost pusă la îndoială și ideile conspiraționiste nu au lipsit. De multe ori, sau de cele mai multe ori, nici nu pot fi contracarate. Până la urmă, fiecare om cu opinia lui, mai ales că un alt economist renumit, Gary Becker, întrebat când va lua sfârșit criza, a spus: „Nimeni nu știe. Eu categoric nu știu”. Alți doi economiști de marcă, Philip Kotler și John A. Caslione, au adăugat cu subînțeles: „Nu-i credeți pe economiștii care pretind că ar ști!”
Oare acum este altfel? Realitatea este că omenirea a trecut în aceste vremuri pandemice prin experiențe nemaiîntâlnite. Într-o lume multipolară și interconectată Covidul s-a răspândit cu viteza vitezei și a impus Marea Închidere. După știința mea, o decizie fără precedent.
Epidemiile și bolile fac parte din istoria omenirii, din cele mai vechi timpuri până astăzi. Protejarea prin închidere și izolare au fost la fel de prezente și presante, chiar dacă uneori sau de multe ori, măsurile prohibitive au generat respingeri, proteste și chiar răzvrătiri ale oamenilor. Inevitabil a apărut ceea ce eu numesc CovidEconomia, adică economia generată de actuala realitate pandemică.
Principala caracteristică a acesteia a fost STOP jocul. Desigur, a jocului economic. Și cum orice joc nu poate fi oprit, a venit și PORNITUL sau mai bine-zis REPORNITUL. Și uite așa, economia a trecut, de la Mare Închidere la Stop and Go. Acest Go este marea noastră speranță și argumentul oamenilor politici în implementarea rezilienței. Să-i credem? Nu știu.
Circumspecția economiștilor în crizele anterioare ne îndeamnă la cumpătare. Este limpede că omenirea a trecut și încă trece prin criză. Nu știu dacă lucrurile se vor așeza de la sine sau dacă criza, cum spunea Fernand Braudel, va avea bunăvoința să se retragă și guvernele își vor atribui merite pe care nu le merită.
Deocamdată, suntem actori și spectatori la forțele economice care au fost puse în mișcare de CovidEconomie, iar cele politice guvernamentale și neguvernamentale de pe întregul mapamond încearcă răspunsuri și soluții prin care să funcționeze REPORNITUL economic și social.
Un proces dificil și sinuos
În timpul CovidEconomiei au avut loc modificări în strategiile, politicile și activitățile economice. Multe ramuri economice au fost orientate spre produsele medicale, sanitare și protective. În „pas alert” s-au confecționat izolete, măști, seringi, ace, sisteme de ventilație, recipiente pentru transport medicamente, ambulanțe și spitale de campanie și oxigen și multe altele. Vaccinurile au avut prioritatea priorităților, cu tot alaiul lor, de la cercetare, fabricare, ambalare și protecție, transport, distribuție și vaccinare.
Un efort economic și social uriaș aflat sub presiunea timpului, a necunoașterilor și contestărilor inevitabile. Mesaje pro și contra au însoțit aceste eforturi. Uriașe resurse umane și pecuniare au fost implicate în combaterea pandemiei și menținerea, chiar și încetinită, a economiei.
Sunt realități care au lăsat urme pe termen lung în istoria apropiată și în cea a viitorului. Marea Relansare, decretată la 1 iunie 2021, de Ziua Copilului, este încă în perioada copilăriei sale. Motivele sunt multe și mărunte.
În primul rând, pandemia nu a fost încă învinsă. Campania de vaccinare a scăzut din intensitate. Se spune că ne așteaptă valuri noi. Nu știm cât o să fie de puternice și distructive, mai ales că au fost identificate tulpini noi al virusului care și-au găsit, în multe părți ale Globului, numeroase gazde umane. Chiar în timpul când scriu aceste rânduri, revista Le Point Santé își informează cititorii că au fost identificate mutații infinite ale Covit-19.
La noi, însă, presiunea asupra sistemelor de sănătate a scăzut, dar resursele umane implicate în aceste sisteme sunt epuizate. După cum au fost epuizate sau diminuate masiv resursele materiale și financiare.
Ce se va întâmpla în economie după?
Dacă este să-l credem pe Gary Becker, nu se știe. Prin analogie și comparație cu alte perioade de GO (avânt economic) ar trebui să trecem printr-o perioadă fastă. Depinde ce fel de GO va fi și cum o să-l punem în acțiune.
Rămân importante măsurile stimulative promovate până în prezent, însă de când este economia modernă, principalele pârghii prin care economiile au fost relansate au fost cele fiscale, care trebuie promovate, susținute și implementate de stat și cele de politică monetară și bancară, care sunt apanajul Băncii Naționale. Am scris principalele pârghii, pentru că mai sunt și alte măsuri punctuale, legislative și instituționale care nu trebuie să lipsească din strategiile și politicile anticriză.
Revenind la măsurile fiscale, apare întrebarea: pot să asigure resursele și reconversia economică de la CovidEconomie la PostCovidEconomie ? O întrebare dificilă care are și nu are răspunsuri. Teoretic mai multe. Practic nu știm.
O să vedem, dar mă îndoiesc că statele, inclusiv România, vor găsi cea mai bună filosofie fiscală când nu au găsit în vremuri normale (pașnice). Apoi, dacă e să dăm crezare numeroaselor informații, de pe surse, în vremea economiei pandemizate, evaziunea fiscală și acumularea murdară a capitalului nu au lipsit.
Rămâne cea de-a doua pârghie, politica monetară și bancară a BNR. Până în prezent și să sperăm că și în viitor, banca centrală a reușit să găsească formule echilibrate pentru provocările interne și externe din vremea pandemiei.
Economia de după se va organiza și în funcție de ceea ce se va întâmpla pe piețele externe. România fiind o țară emergentă, membră a Uniunii Europene și NATO, va vibra, inevitabil, cu economiile din aceste zone. Mai rămân alte oportunități, pe care nu ar fi rău ca oamenii noștri politici să le exploateze, așa cum fac și alte țări din proximitatea noastră: Polonia și Ungaria, care și-au depășit prejudecățile ideologice și anxietățile trecutului și au văzut și peste „gardul estic”, chiar mai departe, spre estul mai îndepărtat. Multe state din vest sunt prezente pe aceste piețe!!!
Prof. univ. dr Ioan Lumperdean
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger


Bătrân de 87 de ani, dat dispărut la Cluj-Napoca. A plecat de la domiciliu sâmbătă dimineață și nu a mai revenit.
La data de 14 iunie, Poliția municipiului Cluj-Napoca a fost sesizată despre faptul că TEUCA GHEORGHE, în vârstă de 87 de ani, din municipiul Cluj-Napoca, a plecat voluntar de la domiciliu la aceeași dată, în jurul orei 08:00 și nu a revenit până în prezent.
SEMNALMENTE– înălțime aproximativă – 1,70 m, aproximativ 70 de kg, ochi căprui.
La momentul plecării acesta era îmbrăcat cu geaca de culoare albastru deschis, pantaloni de culoare albastru închis, pantofi negri și șapcă neagră.
Persoanele care pot furniza orice informaţii despre acesta sunt rugate să se adreseze celei mai apropiate unităţi de poliţie sau să apeleze gratuit numărul unic de urgenţă 112!

Incendiu pe Autostrada Transilvania. Un autoturism a fost cuprins de flăcări în mers, în această dimineață, pe sensul Cluj-Napoca – Turda, în zona bifurcației spre Alba și Mureș.
Pompierii au intervenit prompt pentru a stinge focul, izbucnit în compartimentul motor al vehiculului. Din fericire, nu s-au înregistrat victime.
„Pompierii din cadrul Detașamentului Turda au intervenit în această dimineață pentru stingerea flăcărilor care au cuprins un autoturism ce se deplasa pe autostrada A3, sens Cluj-Napoca-Turda, (la bifurcatia spre Alba/Mures).
La fața locului a intervenit ilun echipaj cu o autospecială pentru stingerea incendiilor, care a lichidat imediat focul izbucnit în zona motorului.
Au fost distruse în totalitate compartimentul motor și bordul autoturismului. Nu au fost persoane care să solicite consult medical în urma acestui eveniment. Cel mai probabil, incendiul a pornit de la o defecțiune a instalației electrice a autoturismului”, a transmis ISU Cluj.
EVENIMENT
VIDEO FOTO. S-a dat startul Crosului Supereroilor, în sprijinul Via Transilvanica. Emil Boc, invitație la mișcare

Crosul Supereroilor, una dintre cele mai așteptate competiții din cadrul Sports Festival, a dat startul astăzi pe Cluj Arena, cu sute de participanți pregătiți să îmbine mișcarea cu faptele bune.
Evenimentul sportiv caritabil, ajuns la o nouă ediție de succes, se desfășoară în cadrul unui festival dedicat mișcării și sănătății, care transformă orașul Cluj-Napoca într-o capitală a sportului.
Emil Boc, invitație la mișcare
Primarul Emil Boc a transmis un mesaj de încurajare pentru toți clujenii, îndemnându-i la un stil de viață activ.
„Haideți un pic la mișcare, oriunde vă aflați, ieșiți și faceți tot ce ține de voi pentru a încuraja un stil de viață sănătos prin mișcare. Astăzi, eu mă aflu pe stadionul Cluj Arena, aici e desfășoară Crosul Supereroilor din cadrul Sports Festival, un eveniment sportive de trei zile, în care lumea poate face orice tip de sport. Astăzi vă invit, dragi clujeni, să reveniți în Parcul Central, pe Aleea Stadionului, unde veți găsi tot felul de activități sportive, competiții, inițieri în toate sporturile. Sports Festival este o invitație la un stil de viață sănătos, este o invitație la mișcare”, a transmis edilul.
Crosul Supereroilor susține Via Transilvanica
Ediția din 2025 are o misiune specială: sprijinirea proiectului Via Transilvanica, dezvoltat de Asociația Tășuleasa Social. Jumătate din taxa de înscriere a fiecărui participant este direcționată către întreținerea și promovarea acestui traseu turistic de 1.400 km care străbate România de la nord la sud, unind oameni, locuri și povești.
Via Transilvanica, cunoscut drept „drumul care unește”, promovează același stil de viață activ și conectarea cu natura pe care Sports Festival le încurajează an de an. Participanții pot susține suplimentar cauza și prin donații, direct pe site-ul www.viatransilvanica.com sau la fața locului.
Probe pentru toți și premii pe măsură
Crosul Supereroilor 2025 include două categorii de concurs:
5 km (feminin și masculin):
- Locul 1: 800 lei
- Locul 2: 600 lei
- Locul 3: 400 lei
10 km (feminin și masculin):
- Locul 1: 1.200 lei
- Locul 2: 900 lei
- Locul 3: 700 lei
Competiția este dedicată atât alergătorilor amatori, cât și celor pasionați, fiind o ocazie de a alerga nu doar pentru performanță, ci și pentru o cauză care unește comunități.
Despre Crosul Supereroilor
Crosul Supereroilor a devenit una dintre cele mai îndrăgite competiții din cadrul Sports Festival, reunind anual participanți dornici să îmbine sportul cu sprijinirea unor cauze importante pentru comunitate.
În ultimii doi ani, peste 1.500 de supereroi s-au aliniat la start la fiecare ediție, demonstrând că alergarea poate avea un impact real. În 2023, cauza susținută a fost renovarea Clinicii de Obstetrică-Ginecologie “Dominic Stanca” din Cluj-Napoca, un proiect inițiat de Fundația Metropolis, în cadrul campaniei Spitale Publice din Bani Privați. În 2024, crosul a continuat această misiune, sprijinind renovarea secției de Neonatologie a aceleiași maternități, sub motto-ul „Alergăm pentru Cluj!”.
Despre Asociația Tășuleasa Social
Înființată în anul 2000, Asociația Tășuleasa Social desfășoară proiecte de voluntariat, educaționale, de mediu, sportive și socio-culturale, axate pe schimbarea mentalității tinerilor. De-a lungul celor 25 de ani de activitate, aceasta a implicat peste 100.000 de voluntari în proiectele sale.
În prezent, cel mai important este Via Transilvanica: primul traseu de lungă distanță din România. Acesta se întinde pe aproximativ 1.400 km de la Putna la Drobeta-Turnu Severin și traversează șapte zone istorice, zece județe și 12 situri UNESCO prin care se evidențiază diversitatea etnică, culturală și naturală a țării.
EVENIMENT
Rabla 2025: Când încep ÎNSCRIERILE pentru persoane fizice. ACTELE necesare și valoarea ecotichetelor

În 19 iunie 2025, ora 10.00, va demara sesiunea de înscriere a persoanelor fizice în cadrul Programului Rabla Auto 2025 pe site-ul www.afm.ro, a anunțat Administrația Fondului pentru Mediu (AFM), citată de Alba24.
„Am pus la dispoziția cetățenilor acum trei săptămâni un model demonstrativ al cererii de finanțare, iar astăzi completăm cu un clip video informativ cu pașii de urmat în vederea înscrierii persoanelor fizice în aplicația programului.
Este pentru prima dată când persoanele fizice se înscriu direct pe site-ul instituției prin intermediul unei aplicații informatice, iar un astfel de material video devine cu atât mai util.
Rabla 2025: Când încep ÎNSCRIERILE pentru persoane fizice. ACTELE necesare și valoarea ecotichetelor
Prin această inițiativă, ne-am propus să asigurăm tuturor solicitanților un acces transparent și simplificat la programele de finanțare, în beneficiul întregii comunități. Transparența sporită susține cetățenii în parcurgerea corectă și eficientă a procedurilor, promovând astfel o participare activă și responsabilă în cadrul programelor de finanțare ale AFM”, a declarat Florin Bănică, președintele Administrației Fondului pentru Mediu.
Instrucțiuni înscriere persoane fizice prin aplicație
Bugetul programului și acte pentru înscriere
Suma alocată sesiunii de înscriere care se va desfășura în perioada 19 iunie – 27 noiembrie 2025, sau până la epuizarea bugetului alocat, este de:
– 210.000.000 de lei pentru achiziționarea autovehiculelor noi cu sisteme de propulsie termică (cu ardere internă, inclusiv motorizare GPL/GNC) sau a motocicletelor și autovehiculelor cu sistem de propulsie hybrid
– 400.000.000 de lei pentru achiziţionarea autovehiculelor noi plug-in hibrid sau a motocicletelor electrice și autovehiculelor pur electric sau cu pilă de combustie cu hidrogen.
Înscrierea persoanelor fizice se realizează prin încărcarea în aplicaţie a următoarelor documente:
– cererea de finanţare, descărcată din aplicaţie, completată prin tehnoredactare şi, ulterior, încărcată fără a fi semnată (cererea de finanțare)
– actul de identitate, în termen de valabilitate la momentul înscrierii
– certificatul de atestare fiscală privind obligaţiile de plată către bugetul de stat, nu mai vechi de 90 de zile la momentul înscrierii în program
– certificatul de atestare fiscală privind impozitele şi taxele locale şi alte venituri ale bugetului local, nu mai vechi de 30 de zile la momentul înscrierii în program.
Valoarea ecotichetelor acordate în cadrul programului Rabla Auto este următoarea:
– 37.000 de lei pentru achiziția unui autovehicul nou pur electric sau cu pilă de combustie cu hidrogen;
– 15.000 de lei pentru un autovehicul plug-in hibrid sau o motocicletă electrică;
– 12.000 de lei pentru un autovehicul nou cu sistem de propulsie hibrid;
– 10.000 de lei pentru un autovehicul nou cu motor termic (benzină, GPL/GNC) sau o motocicletă;
– 120.000 de lei pentru achiziția unui autovehicul nou plug-in hibrid sau pur electric de către instituțiile publice și UAT-uri.
Vezi Ghidul de finanțare Rabla Auto 2025 (în format .pdf)
Lista producătorilor auto și alte detalii despre înscrierea în program