Connect with us

ACTUALITATE

OPINIE. Ioan Lumperdean: Datoria publică: quo vadis? Împrumuturile lăsate moştenire copiilor şi nepoţilor

Publicat


În ultima vreme se vorbește insistent cu argumente pro și contra de și despre datoria publică a statelor. În emisiunea Pe datorie (3 martie a.c.), realizatorul Daniel Coman ne spune că datoria publică globală, deci datoria tuturor statelor, a ajuns la halucinanta sumă de 281 trilioane de dolari, adică 281 de mii de miliarde. Dacă ar trebui să folosim zerouri pentru reprezentarea scriptică ar fi și mai impresionant.

Și tot Daniel Coman ne informează că România este îndatorată cu aproape 71 de miliarde de dolari. Reprezentată liniar prin punerea „cap la cap” a bancnotelor de 100 de dolari, s-ar ajunge la înconjurul globului pământesc de șapte ori!!!

Alte informații pot fi cu ușurință accesate prin simpla căutare a emisiunii sau a altor linkuri de și despre această problemă. O mică observație: datele se modifică de la un minut la altul. Explicația: criza economică generată și întreținută de cea pandemică.

Ce sunt împrumuturile?

Print-o simplă căutare într-un dicționar sau manual economic, ca să nu mai vorbim de google, ajungem să știm că un om, numit împrumutător, oferă sau predă unui alt om, numit împrumutat, bunuri, mărfuri sau bani pentru a-și satisface anumite trebuințe/necesități pe termen scurt, mediu sau lung. Activitatea se desfășoară între aceștia în baza unor „reguli” preexistente sau acceptate ad-hoc, și de obicei în prezența martorilor și/sau a încrederii reciproce garantate prin cutume și legi. Părțile, cel puțin teoretic, sunt într-o relație de parteneriat cu avantaje reciproce. Împrumutatul își rezolvă deficitul de bani și produse, iar împrumutătorul își sporește averea prin dobânda percepută.

Am putea spune, pe baza izvoarelor care ni s-au păstrat, că împrumuturile sunt aproape de aceiași vârstă cu omenirea. Insuficiența, temporară sau permanentă, a unor resurse i-a determinat pe oameni să ceară cu împrumut, la fel ca în celebra fabulă a lui La Fontaine, (Greierele și furnica) de la cel care a muncit sau nu dar care dispune de un excedent.

Se știe că încă în celebrul Cod de legi a lui Hammurabi (1760 î.Hr.) au fost reglementate și relațiile dintre împrumutător și împrumutat. În Mesopotamia, în Grecia și Roma antică, aceste activități erau foarte bine cunoscute. Treptat s-a născut o legislație specială, care și-a găsit expresia cea mai înaltă în dreptul roman, aflat astăzi la baza dreptului modern. Tot din antichitate, după apariția statelor, foamea pentru bani a fost acoperită și prin apelul la împrumuturi. Așa au apărut împrumuturile de stat și/sau ceea ce numim datoria publică a statelor.

Ce este datoria publică a statelor?

Prin simpla asociere a termenilor găsim răspunsul la această întrebare. Datoria este obligația asumată de o persoană fizică sau juridică (debitor),  față de o alta (creditor), într-o relație bilaterală de transmitere și primire a unor bunuri, bani sau alte valori. În situația datoriei publice a statelor, în relația bilaterală de predare-primire apar statele, fie ca debitor, fie creditor. De cele mai multe ori statele sunt cele care se împrumută, iar emitenții creditelor sunt băncile publice și private, instituțiile și fondurile specializate în gestionarea și desfășurarea de operațiuni specifice.

Pot iniția și promova astfel de transferuri și persoane particulare sau un grup de persoane (prin asociere), direct sau indirect, prin interpuși și anonimi. Relația care se naște este purtătoare de valoare, prin sumele avansate/transmise și dobânzile percepute. Operațiunea este certificată prin documentele încheiate între părți și consemnată contabil. Uneori, informațiile de și despre aceste operațiunii sunt făcute publice, parțial sau in extenso.

Datoria publică internă

Statele nu au avut și nu au suficiente resurse pentru politicile și interesele lor. Motivele sunt numeroase, de la cheltuieli nesustenabile, crize naturale, sociale, economice, pandemice, militare etc. Când statele nu au suficiente resurse se împrumută de pe piața internă sau externă. Formula cea mai comodă este apelul la bănci, indiferent sub ce formă există, case de comerț și cămătărie, bănci private, bănci publice, instituții financiare, unități operative ale trezorerie etc.

De multe ori, statele emit sau pun în circulație obligațiuni sau titluri de stat. În baza unei acoperiri legislative,  prin oficii poștale, casierii ale statului și alte  instituții specializate acestea se pun în vânzare. Au denumiri identitare, valori nominale și de piață. Au elemente de siguranță și control, precum banii fiduciari.

Emisiunile de obligațiuni sau titluri de stat sunt promovate prin afișe, pliante, rețele sociale, spoturi publicitare radio și tv, presă etc. Se precizează valoarea, dobânda și  scadența. Titlurile de stat pot să aibă putere circulatorie, asemenea banilor sau altor însemne purtătoare de valoare, pot să fie nominale sau la purtător. Ele pot fi exprimate în moneda națională sau în una acceptată pe piața statului emitent. De exemplu, titlul de stat FIDELIS este de 100 de lei pentru emisiunea în lei și de 100 de Euro pentru emisiunea în Euro.

Emisiunile pot fi unice sau repetitive. La fel și scadențele. În 4 ianuarie 2021, Ministerul Finanțelor Publice a venit cu trei noi emisiuni de titluri de stat din programul TEZAUR. Condițiile de subscriere sunt mult mai avantajoase în comparație cu cele anterioare prin drepturile de cumpărare, transfer și răscumpărare, și prin eligibilitatea persoanelor care au împlint vârsta de 18 ani!!!

Împrumutul Reîntregirii a rămas neîntregit

Recurgerea la împrumuturile de stat interne a fost și este  o practică specifică perioadelor calamitate, crizelor economice, războaielor. Este adevărat că unele din acestea nu au mai fost onorate, cum a fost împrumutul din timpul guvernului Antonescu pentru susținerea războiului, numit Împrumutul Reîntregirii din 1941. Era pe 30 de ani, iar cupoanele cu dobândă până în 1970-1980. Am în posesie documentul care a fost emis de statul român cu acest prilej. Două cupoane au fost decupate, probabil pentru încasarea sumelor la scadența anuală. După 23 august 1944 plățile au fost suspendate. Problema a fost reluată prin Legea nr. 142 din n 1947  și Decretul nr. 167 din 1958, iar după 1989 prin unele acțiuni civile ale deținătorilor unor astfel de înscrisuri speciale la Tribunalul București.

Din informațiile de care dispunem, creanța nu a fost acoperită potrivit solicitanților. Dar nu se știe niciodată ce va aduce viitorul. În această lume multe împrumuturi au fost uitate pe… vecie. Și totuși au rebătut la ușa emitenților. Așa a fost situația cu titluri de stat din Marea Britanie, emise în timpul Primului Războiului Mondial de Ministerul Finanțelor, condus de Winston Churchill, care s-au plătit mult mai târziu… în 2015!!!

De altfel, Marea Britanie (statul) are o experiență în aceste operațiuni, rostogolind datoria publică internă de la o generație la alta. Unele împrumuturi au finanțat războaiele împotriva lui Napoleon și au fost stinse după un… secol sau mai mult!!!

Datoria publică externă

Când banii oferiți de piața internă sunt insuficienți, statele apelează la împrumuturi externe. Sumele sunt destinate acoperirii deficitelor bugetare, finanțării unor proiecte economice și publice, formării capitalului public  în vederea stimulării investițiilor, pregătirii și ocupării forței de muncă, acces la tehnică și tehnologie, inițierea unor programe pentru modernizare și reconversie economică. De multe ori  împrumuturile externe, îndeosebi cel pe termen scurt și mediu, sunt destinate refinanțării altor împrumuturi. Este o practică la care apelează statele care și-au cronicizat datoria publică și nu reușesc, din motive diverse, rambursarea împrumuturilor și a dobânzilor aferente.

Într-o astfel de situație s-a aflat și România în ultimii ani ai regimului comunist. Împrumuturile publice pentru consum sunt mai volatile. Mai ales dacă bunurile/mărfurile achiziționate au utilități și grade diferite și interemediare de satisfacere umană și nu finală. De exemplu, procurarea și folosirea unor bunuri, de către persoane publice și private, pentru activități necomerciale. De multe ori, statele apelează la astfel de activități pentru asigurarea liniștii sociale sau pentru satisfacerea unor nevoi, individuale și colective, restricționate sau deficitare subiecților sociali din motive subiective și obiective: calamități, războaie, revoluții, politici economice nerealiste și multe altele.

Panem et circenses (Juvenal) reflectă pe deplin această opțiune promovată de împărații romani, începând cu secolul I d.Hr., pentru a-și asigura prin „pâine și circ” adeziunea maselor. De multe ori, banii pentru astfel de distracții proveneau din împrumuturile oferite cu generozitate, dar la dobânzi „usturătoare”, de cămătari celebri, precum Jucundus, Culvius și Rubirius.

O vânzare la pachet: Dacia şi tehnică militară

În aceeași cheie trebuie văzute și împrumuturile contractate de România imediat după decembrie 1989 și care s-au dus în țigări, ciocolată, băuturi alcoolice și răcoritoare, fructe exotice și multe altele produse/mărfuri care fuseseră restricționate, abuziv, de Nicolae Ceaușescu. Bunurile de consum s-au procurat și… consumat, iar datoria publică a început o nouă istorie. Era și explicația că România nu mai are datorii și că se poate îndatora. Până unde și cât, nimeni nu-și mai bătea capul!!!

Apoi a urmat democrația și economia de piață și din nou banii au fost insuficienți și această insuficiență s-a cronicizat. În această situație, banii împrumutați au mers și merg în salarii și bonusuri sau spre alte achiziții de mărfuri și bunuri de consum. Din aceștia se realizează și promovarea acestora pe piață. Sunt situații când emitentul creditelor condiționează cumpărarea unui anumit produs/marfă de pe o anumită piață sau de la o anumită firmă. Cumpărarea patentului Renault, pentru mașinile Dacia, a fost în tandem cu achiziționarea de tehnică militară și aeronautică din Franța, îndeosebi elicopterul Alouette.

Condiţionări, litigii cu Lumea a Treia

De multe ori, împrumuturile externe sunt condiționate de stingerea unor creanțe mai vechi. România (comunistă) a trebuit să-și achite obligațiile financiare interbelice atunci când a demarat programele postbelice de industrializare. Pentru aceasta a încheiat, între 1959-1972, mai multe acorduri cu Statele Unite, Franța, Marea Britanie, Danemarca, Austria, Turcia, Italia și alte țări. Și România a avut și are astfel de litigii cu alte state, îndeosebi din Lumea a Treia. Deocamdată, ele sunt înghețate.

În multe situații, datoria publică internă se împletește cu cea externă. În timpul Primului Război Mondial, Româna a contractat  9  împrumuturi interne de la Banca Națională a României. La acestea s-au adăugat cele trase de pe piață prin titluri de stat, precum și cele externe, contractate  de la Banca Italiei (10. 012.500 lire) și de la Banca Angliei (12.000.000 lire sterline).

În prezent sunt avantajate în gestionarea datoriei publice statele care au moneda națională nu numai convertibilă ci și acceptabilă pe piețele internaționale, cum sunt dolarul, euro, lira sterlină, coroana daneză, coroana suedeză, francul elvețian, yenul și altele. În aceste situații statele își pot acoperi deficitele externe prin lansarea unor împrumuturi interne sau prin emisiuni monetare suplimentare, precum SUA, chiar dacă acestea generează inflație. România rămâne, atât cât poate și acceptă BNR, numai cu acestă opțiune!!!

Datoria publică nu e a mea, nu e a voastră, ci a urmașilor, urmașilor voștri

Internă, externă sau mixtă, datoria publică este o realitate în viața și activitatea statelor, din antichitate până în zilele noastre. Gradul de îndatorare a fost și este uneori mai presant, alteori mai acceptabil. Uneori, atunci când datoria publică este mai mare, se ajunge la perturbări riscante și dificile, greu gestionat și de depășit. Depinde de decidenții politici și de conjunctura economică care există într-un moment istoric sau altul. Unele împrumuturi se prelungesc și se rostogolesc de la o generație la alta.  Sumele sunt reportate, altele sunt reeșalonate, amortizate, compensate, capitalizate sau stinse/șterse. Sunt situații când după mulți ani ele revin pe agenda publică a statelor, în fapt al oamenilor.

Astăzi ni se spune că  uriașa datorie a statelor (inclusiv a României) va fi plătită de generațiile viitoare. Adaptând cuvintele lui Ștefan cel Mare la această paradigmă, am putea spune că „datoria publică nu e a mea, nu e a voastră, ci a urmașilor, urmașilor voștri”. Ce implică aceasta. E dificil de spus. Nu putem să știm ce vor gândi, cum vor judeca și acționa urmașii și urmașii, urmașilor noștri. Putem, însă, să coborâm în trecutul economic și social și să vedem unele  din năstrușniciile datoriei publice. Aceasta într-un text viitor. Am spus!!!

Prof.univ. dr. Ioan Lumperdean



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger




Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

ACTUALITATE

Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni

Publicat

În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

Când va fi SOLSTIȚIUL de iarnă, cea mai SCURTĂ zi din an

Publicat

solstitiu de iarna

Pe 21 decembrie, la ora 11.21, are loc solstițiul de iarnă 2024. Din acest punct durata zilei începe să crească timp de șase luni, până la solstițiul de vară. Ziua ține sub nouă ore, iar noaptea are peste 15 ore.

În ultimii patru ani, solstițiul de iarnă a fost pe 21 decembrie, cu excepția anului trecut, când a fost pe data de 22. În ziua solstițiului, Soarele va răsări cu câteva minute înainte de ora 8.00 şi va apune în jurul orei 16.30, scrie Hotnews.

Când va fi SOLSTIȚIUL de iarnă, cea mai SCURTĂ zi din an

În 2025, solstițiul va fi tot pe 21 decembrie, la ora 17.03.

Deși normal este ca vremea să fie rece în această perioadă, în ultimii ani au fost câteva cazuri în care temperaturile au depășit 15 grade C în zonele de deal și de câmpie, culminând și cu temperaturi de 20 grade C. Astfel de zile anormal de calde au fost în 2015 și 2019. Prognoza ANM indică pentru data de 21 decembrie, maxime cuprinse între 0 și 9 grade C.

Ce se întâmpla în istorie în ziua solstițiului de iarnă

Populațiile din vechime țineau multe sărbători în preajma solstițiului, chiar dacă nu aveau așa de multe cunoștințe de astronomie precum are omenirea în prezent.

Erau procesiuni în locurile considerate sfinte, se țineau festinuri cu mâncare, băutură și ritualuri magico-religioase. Oamenii sărbătoreau faptul că ziua începea să crească, mai ales după luni întregi de frig și de întuneric, în condițiile în care era scump să iluminezi casele cu lumânări sau opaițe. Aceste sărbători erau un mod grozav de a rupe monotonia.

Cultul Soarelui era extrem de important pentru oamenii din vechime.

Celții țineau ospețe uriașe cu mâncare, băutură și focuri întreținute prin arderea multor trunchiuri de copac, în cinstea faptului că zilele începeau să devină tot mai lungi, după solstițiu.

Cum arată cerul în aceste zile

Seara se vede planeta Venus, care apune la ora 20:10. Saturn și Jupiter se află deja pe cer când se face noapte. Marte răsare la ora 19:20. Venus se vede seara, începând cu ora 17, înspre sud-vest, direcția în care a apus Soarele. Planeta se vede ca o stea foarte strălucitoare pe fundalul cerului destul de aproape de orizont. Se poate vedea până pe la ora 20, când apune. Se află în constelația Capricornus.

Imediat cum se face seară (în jurul orei 17) se vede și Saturn, care la acea oră se află deja înspre sud. Nu este foarte strălucitor și nu se vede foarte sus pe cer, dar nu pâlpâie și asta o deosebește de o stea. Planeta rămâne pe cer până la ora 22:50.

Ce stele se văd

Cea mai strălucitoare stea din Perseus se numește Mirfak (alpha Persei) și se poate identifica ușor ca steaua strălucitoare de sub W-ul format de stelele din Cassiopeia. A doua stea ca strălucire din Perseus se numește Algol (Ochiul diavolului), o stea a cărei strălucire variază în timp, din cauza acoperirii reciproce a două stele. Locul unde se află Algol reprezintă poziția capului Meduzei, monstrul decapitat de Perseus.

Ce spun astronomii

Momentul solstițiului de iarnă, respectiv al începutului iernii astronomice, are loc în jurul datelor de 21 și 22 decembrie. Începând de la această dată, până la 22 iunie, durata zilelor va crește continuu, iar cea a nopților va scădea în mod corespunzător.

La această dată, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore și 50 minute, iar durata nopții are valoarea maximă, de 15 ore și 10 minute (pentru București). În emisfera sudică a Pământului fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcând începutul verii astronomice.

Denumirea de solstițiu („Soarele stă”) este dată de faptul că la data respectivă are loc schimbarea gradientului mișcării Soarelui în raport cu declinațiile acestuia.

„Axa polilor Pământului își păstrează direcția fixă în spațiu”

Iarna meteorologică începe teoretic la 1 decembrie, iar începutul iernii astronomice este marcat de un moment precis, cel al solstițiului de iarnă. El este legat de mișcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezinta consecința mișcării reale a Pământului în jurul Soarelui.

Axa polilor Pământului își păstrează (în primă aproximație) direcția fixă în spațiu, ea fiind înclinata cu 66° 33′ față de planul orbitei terestre. Din acest motiv, Soarele parcurge în decurs de un an cercul sferei cerești numit „ecliptică”, a cărui înclinare față de ecuatorul ceresc este de 23° 27′.

La momentul solstițiului de iarnă, Soarele se află în emisfera australă a sferei cerești, la distanța unghiulară maximă de 23° 27′ sud față de ecuator, el efectuând mișcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit „tropicul Capricornului”. Aceasta explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesiunea anotimpurilor.

La data solstițiului de iarnă, Soarele răsare cu 23° 27′ la sud de punctul cardinal est și apune tot cu același unghi spre sud față de punctul cardinal vest. La momentul amiezii el „urcă” – ținând cont de latitudinea medie a tării noastre, de 45° – la numai 21° față de orizont.

Citește mai departe

EVENIMENT

Doi sportivi de la CS Universitatea Cluj, pregătiti pentru a obține rezultate excepționale pe GHEAȚĂ

Publicat

patinatori

În perioada 20-21 decembrie, la Inzell, în Germania, se vor desfășura Cupa României și Campionatul Național de poliatlon pentru seniori la patinaj viteză. Sportivii clubului Universitatea Cluj sunt pregătiți pentru a obține rezultate excepționale pe gheață.

„Raluca Ștef  va lua startul în probele de 500 m, 1.000 m, 1.500 m și 3.000 m. De asemenea, Adrian Firar va concura în probele de 500 m, 1.000 m, 1.500 m și 5.000 m.  Sportivii vor fi însoțiți de antrenorii Gheorghe Pârv și Horia Timiș.

Doi sportivi de la CS Universitatea Cluj, pregătiti pentru a obține rezultate excepționale pe GHEAȚĂ

Ambii sportivi sunt hotărâți să își pună în valoare abilitățile, oferindu-si oportunitatea de a-și îmbunătăți recordurile personale.

Vă urăm mult succes”, scrie pe site-ul clubului.

Foto: CSU Cluj

Citește mai departe

EVENIMENT

FOTO SPECTACULOASE. Asaltul clujenilor înainte de Crăciun la mall-ul Vivo

Publicat

Clujenii au luat cu asalt mall-ul Vivo, vineri seara, pentru cumpărăturile de Crăciun. Coloana de mașini de la ieșirea din Cluj spre Florești creează imagini spectaculoase surprinse din dronă.

În prag de sărbători, traficul de pe DN1 s-a transformat într-o adevărată provocare pentru șoferi. Un cititor Cluj24 a surprins imagini impresionante din dronă care arată coloanele nesfârșite de mașini la ieșirea din Cluj-Napoca spre Florești, în zona mall-ului Vivo. Aglomerația pare să anunțe un weekend la fel de intens.

Imaginile aeriene surprinse cu drona dezvăluie o perspectivă spectaculoasă asupra șirurilor lungi de mașini, care se întind pe mai mulți kilometri, dar și parcările pline ale centrului comercial.

Un weekend la fel de aglomerat, înainte de Crăciun?

Aglomerația de vineri seara va continua, cel mai probabil, și în weekend, pe măsură ce oamenii se grăbesc să finalizeze lista de cumpărături pentru masa de Crăciun și cadouri.

Sursa: Sergiu Răzvan

   

Citește mai departe

EVENIMENT

Sepsi OSK – „U” Cluj, 0-0. Clujenii nu PROFITĂ de omul în plus, RATÂND cât pentru trei meciuri

Publicat

u cluj

„U” Cluj a întâlnit-o, vineri seara în deplasare, pe Sepsi OSK Sfântu Gheorghe, într-un meci din etapa a 24 a Superligii de fotbal. A fost meciul cu numărul 100 pentru Alex Chipciu în tricoul lui „U”. În tur, clujenii au câștigat cu 3-0. Covăsnenii își doreau să intre în play-off, în timp ce clujenii sperau să termine anul pe primul loc. După un meci controlat autoritar, deși cu un om în plus, clujenii ratând cât pentru trei partide, „U” termină la egalitate cu Sepsi, 0-0.

Echipele de start:

Sepsi: Niczuly – Haruț, Ciobotariu, F. Ștefan – Oteliță, Siger, Mino, Dumitrescu – Oberlin, Neskovic, C. Matei
Rezerve: Gyenge, Gedo, Oroian, Hajdin, Popșa, Kallaku, Drăghiceanu, Breij, M. Coman, Cîmpean
Antrenor: Valentin Suciu

Sepsi OSK – „U” Cluj, 0-0. Clujenii nu PROFITĂ de omul în plus, RATÂND cât pentru trei meciuri

U Cluj: Gertmonas – Oancea, Masoero, I. Cristea, Chipciu – Simion, Bic – Rață, Nistor, Thiam – Blănuță
Rezerve: Gorcea, Mitrea, Lasure, O. Popescu, Codrea, Oaidă, Bota, Silaghi, Tchassem, Bettaieb, Miranyan
Antrenor: Ioan Ovidiu Sabău

Stadion Sepsi OSK
Arbitru George Găman (Craiova). Asistenți Adrian Popescu (Craiova), Florian Vișan (Galați)
Arbitru VAR Florin Andrei (Târgu Mureș). Asistent VAR Stelian Slabu (Brașov)

Clujenii au dominat prima repriză, au pus presiune pe poarta lui Niczuly, însă n-au reușit să înscrie, deși, din min.5, erau în superioritate numerică, Ștefan fiind eliminat pentru un fault dur asupra lui Masoero. Covăsnenii au absorbit bine presiunea însă cea mai mare ocazie au avut-o abia în min.33, când șutul puternic al lui Neskovic trece de puțin perte poarta lui Gertmonas.

Blănuță a fost cel mai periculos jucător al Universității, având două ocazii mari în prelungirile reprizei, o minge fiind scoasă de pe linia porții de Ciubotariu.

Repriza a doua a fost controlată aproape în totalitate de clujeni, ratând cu nonșalanță ocazii cât pentru trei meciuri. Mingea refuza să intre în poartă iar când a făcut-o, golul lui Masoero a fost anulat după un henț al fundașului clujean.

„U” nu reușește să profite de omul în plus și este nevoită să aștepte jocul rezultatelor pentru a vedea dacă iernează pe primul loc.

Notele Cluj24:

Gertmonas 6 – Oancea 6, Masoero 6, I. Cristea 6, Chipciu 6 – Simion 6, Bic 5 – Rață 5, Nistor 6, Thiam 6 – Blănuță 6,
Mitrea, O. Popescu 6, Silaghi 6, Bettaieb 5, Miranyan 5

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate

Știri din Alba

Publicitate
Publicitate
Publicitate

Parteneri Alba24.ro , România24.ro, Ardeal24.ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Cluj24.ro powered by MEDIA CLUJ24 SRL Cluj Napoca & INDEPENDENT MEDIA Alba Iulia. Cluj24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax