ACTUALITATE
OPINIE. Ioan Lumperdean: Bun îi vinul ghiurghiuliu. Via şi vinul, de la afrodisiac, esoteric şi bahic, la război, medicamente şi cosmetice
Am sărbătorit Crăciunul și Anul Nou. Suntem încă în prelungirea sărbătorilor prin Sfânta Bobotează și Sfântul Ioan. Pandemia care ne dirijează de multe luni viața ne sfidează prin implacabila sa prezență. Tot ceea ce era firesc a devenit nefiresc. Tot ceea ce făceam altădată nu mai putem face. Sau facem cu mască și dezinfectant. Cu fereală și distanțare. În astfel de situații, ne punem întrebarea: a fost sau mai este bun vinul ghiurghiuliu?
Maria Tănase ar fi tristă!!!
Maria Tănase, autoarea versurilor și a cântecului care a făcut carieră în muzica românească, ar fi cu siguranță tristă și neîmpăcată. Se știe că era o femeie plină de viață. Vulcanică și exuberantă. Poate nu ar fi înțeles ce se întâmplă în această „lume nebună, nebună de legat”. Și atunci, culoarea roșu trandafirie a vinului, sugerată de marea noastră cântăreață și descrisă apetisant și sugestiv de Negruzzi și Alecsandri ar păli. Precum frumoasa floare care a inspirat și a dat culoare vinului ghiurghiuliu.
Economia viticolă în vremuri tulburi?
Între struguri, must și vin este tulburelul. Cu o traiectorie mai scurtă sau mai lungă, în funcției de cantitatea și calitatea strugurilor, a tehnicilor viticole și ambientale, a priceperii oamenilor, tulburelul poate să se limpezească și să dea frumoasa și atrăgătoarea culoare și gust vinului.
Se pare că în aceste vremuri, tulburelul nu s-a limpezit, cum s-ar fi vrut. Iar economia viticolă a fost și este marcată de vremuri tulburi naturale, sanitare și antropice. Supraoferta și nonconsumaţia sunt prezente în vârtejul acestor tulburenţe viticole și turbulențe economice. Instabilitățile climatice, dăunătorii și bolile viticole au completat și complicat lucrurile. Multe activități au fost restricționate și amânate. Forța de muncă implicată în muncile specifice nu a mai fost activă sau activată numai parțial. Iar cererea pentru struguri și derivatele sale (stafide, must, compot, sirop și vin) s-a contractat.
Vinul rămâne stocat şi mai puţin căutat
În tancurile viticole, în butoaiele, damigenele și sticlele din depozite, pivnițe și cămări, în magazine și supermarket-uri vinul rămâne stocat. Şi mai puțin căutat, cumpărat și consumat. Oare de ce?
Economia viticolă europeană și mondială a stat și cred, că bine spun, a stat, sub semnul vremurilor pandemice. Incendiile de pădure, inundațiile și fenomenele climaterice nefavorabile din America de Sud și Australia au completat tabloul. La acestea se adaugă, inevitabil, modificările naturale din economia viticolă a unor țări, precum Africa de Sud. Unde, după mai muți ani secetoși, s-a înregistrat un reviriment viticol. În timp ce în Noua Zeelandă, paradoxal cu „vecina” sa Australia, se pare că sunt producții record.
În Raportul de la finele anului trecut al Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului (OIVV) se arată că, la nivel mondial, producţia de vin a fost estimată pentru anul 2020 la 258 milioane hectolitri. Volumul fiind apropiat de cel din 2018 şi uşor mai bun decât cel din 2019, când au fost 256 de milioane de hectolitri. Se pare că din punct de vedere cantitativ stăm bine. Însă din punct de vedere al consumului, incertitudinile rămân, încă, incertitudini!!!
După unele surse, care pot și nu pot fi verificate, se pare că cererea pentru vin s-a contractat cu aproape 30% față de anul anterior. Nu știm dacă s-au avut în vedere și producțiile artizanale, casnice.
A dispărut apetitul multimilenar al oamenilor pentru vin și alte produse viticole?
Nu cred. Apetitul a rămas. Dar piața este puternic marcată de vremurile pe care le traversăm. De restricționarea circulație forței de muncă. De interdicțiile turistice. De regândirea comportamentului oamenilor pentru sărbători și evenimente private, nunți, botezuri, zile de naștere, ceremonii religioase etc.
Mesajele și îndemnurile oficiale ne-au recomandat și ne recomandă, imperativ, să petrecem sărbătorile (Crăciun, Anul Nou, Sfântul Ioan) în sânul familiei sau, mai precis, singuri. Am auzit acest îndemn la radio, chiar când scriam aceste rânduri. Ce înseamnă singuri e dificil de precizat. Oare aceasta presupune și renunțarea la paharul sau paharele cu vin pentru marcarea trecerii de la un an la altul, pentru ziua numelui sau alte aniversări?
Desigur nu. Și este sigur că nimeni nu poate, în singurătatea individuală sau familială, să impună comportamente (non)consumiste. Și aceasta din simplul și irefutabilul motiv că omenirea a mai trecut prin numeroase momente dificile. Pe cele mai multe le-a depășit și a ieșit mai puternică. A supraviețuit și a sperat. Sperare humanum est!!! Să sperăm și noi. Mai ales că vaccinurile au apărut (într-un timp record în comparație cu alte situații) și preocupările pentru vaccinare încep să prindă contur. Chiar dacă mai sunt sceptici și contestatari.
Și mai credem că oamenii nu vor renunța la struguri și la vin, din simplul motiv că istoria viței de vie se împletește cu cea a omenirii.
Îndelungata tradiție viticolă
Nu se poate preciza „cine a fost primul”, omul sau vița de vie. Este limpede că au o istorie comună. Şi că au trecut împreună de la sălbăticie la civilizație.
Având obârşia în zona caucaziană şi a Mării Caspice, viţa de vie, în îndelungata sa istorie milenară, a „cucerit” teritoriu după teritoriu. De aici ea s-a răspândit în Mesopotamia, Persia, Palestina, Siria, Egipt, de unde fenicienii au adus-o în Grecia, Algeria, Maroc, Peninsula Italică şi în alte ţări europene şi africane.
Odată cu extinderea Imperiului Roman, viţa de vie a fost introdusă în Portugalia şi Spania. Mai târziu, de aici, în epoca marilor descoperiri geografice, negustorii și coloniștii europeni au răspândit cultura viţei de vie în Australia, Noua Zeelandă şi Africa de Sud, unde iniţial această specie nu a existat.
În America, deși existau soiuri autohtone înainte de venirea europenilor, presiunea celor euro-asiatice și-a spus cuvântul și pe această cale. Primii care au adus noile soiuri au fost spaniolii, în Mexicul și California de astăzi. Așa s-a ajuns la răspândirea viței de vie pe aproape întregul mapamond. De la nord la sud și de la est la vest.
Limitele sale geografice se plasează între paralela 25-50 grade latitudine nordică şi 25-40 grade latitudine sudică. Puţine plante se pot „mândri” cu statutul perenității, teritorialității și universalității şi cu interesul constant din partea oamenilor pentru aceasta plantă iubitoare de soare, lumină și căldură.
Pe bună dreptate se spune că „cine consumă struguri, consumă soare concentrat”. Natura climaterică, fitofiziologică şi fitobiologică, economică şi fiscală, politică, militară şi ecleziastică, dar şi patimi umane conciliabile și ireconciliabile au influenţat extinderea sau restrângerea suprafeţelor cultivate, a producţiilor şi activităţilor viticole.
Utilități multiple
„Domesticirea” și expansiunea viticulturii s-a datorat unor factori naturali și antropici. Tradiția viticolă a fost asigurată de oferta multiplă a plantei „iubitoare de soare”, care a depășit din cele mai vechi timpuri opțiunea strict viticolă. Deși oamenii au reținut și „fug cu gândul” îndeosebi la aceasta.
Însă se știe că vița de vie a fost și este cultivată din motive alimentare pentru struguri și stafide, pentru dulcețuri, compoturi și siropuri, din motive dioniso-bacchusiene (de la cei doi zei ai vinului și viței de vie, Dionisos la greci și Bacchus la romani), pentru vin, șampanie, vin spumos, cognac, lichior și rachiu. Folosirea acestor băuturi în cantități rezonabile are scopuri recreative și festive. Aproape că nu există momente importante din viața oamenilor, de la naștere până la moarte, fără prezența acestora, cumulat sau separat. Împletirea sau combinarea uneori a alimentelor cu aceste băuturi au fost alte motivații care i-au asigurat viței de vie prezența, trecerea prin istorie și rămânerea în istorie.
Sunt opinii care supralicitează rolul afrodisiac al acestor băuturi. Uneori, în cantități mai mari, băuturile alcoolice din struguri contribuie la deteriorarea sănătății și la instalarea unor comportamente deviante.
Vița de vie a fost cultivată și din motive utilitare. Prin valorificarea părților lemnoase (corzilor și tulpinelor), pentru confecționarea unor obiecte precum coșurile, frânghiile și scările. În timpul răscoalei lui Spartacus (73-71 î.Hr.), aceste ustensile au fost extrem de bine venite pentru „evadarea” de pe Vezuviu și atacarea pe la „spate” a legiunilor conduse de Gaius Claudius Glaber. Și astăzi, în zonele montane și submonate din America Latină, corzile viței de vie sunt folosite pentru confecționarea unor scări și poduri suspendate.
Împreună cu alte plante lemnoase, arbori și arbuști, resturile viței de vie sunt folosite ca materie primă pentru celuloză. Iar prin incendiere se asigura, mai de mult, căldura pentru locuințe. Iar cenușa devenea un îngrășământ natural, ieftin și ușor accesibil. Puțini dintre noi știm că în industria coloranților, în cea farmaceutică și cosmetică strugurii și mugurii sunt materii prime pentru medicamente, pigmenți și produse cosmetice naturale.
In vino veritas
Oare cine nu a auzit celebra expresie in vino veritas? Şi, completarea, spune din bătrâni un glas. Când eram studenți o spuneam și o cântam ori de câte ori se ivea prilejul. În limba română, dictonul se traducere prin expresia: „în vin e adevărul”. Se pare că era adevărul expus de cei anchetați după ce li se dădea să bea vin.
Poetul liric grec Alceu din Mytilene (secolul I î.Hr.) ne spune că prin folosirea vinului, limba se dezlega mai ușor și se află mai lesnicios „adevărul”, sau cel puțin „adevărul” anchetatorilor. Nu o să știm niciodată dacă acest adevăr era adevărat, după cum nu știm nici astăzi dacă ceea ce s-a spus despre anchetații/condamnații (recte „penalii”) este real.
Sursele istorice ne transmit informația că Alceu era un iubitor de vin și petreceri. Oricum, a cunoscut efectele vinului, într-o societatea care l-a dat pe zeul Dionisos. Iar băutura extrasă din boabe de struguri era considerată „divină și regală”. Nu trebuie să neglijăm reglementările oficiale pentru cultivarea viței de vie, producerea, păstrarea, transportul, comercializarea și consumul viului.
Dictonul in vino veritas și practicile viticole au fost transmise romanilor. Numeroase combinații cu miere de albine, mirodenii, rășini și fructe mediteraneene au făcut istorie în antichitatea clasică. La masa bogaților, săracilor și chiar a sclavilor vinul era aproape nelipsit. Uneori acesta era amestecat cu apă potabilă. Sau cu apă sărată de mare.
Vinul era considerat și un foarte bun afrodisiac numit, de greci, kottobos. Fresce și reproduceri ceramice din Grecia și Roma antică ne dezvăluie astfel de practici. Imagini erotice și bacchusiene sunt și pe pereții lupanarelor din orașele Pompei și Herculaneum, acoperite de cenușa vulcanică a Vezuviului, care a erupt la 24 august 79 d.Hr.
Grecii și romanii au fost printre primii care au dezvoltat tehnicile de păstrare și transport (terestru și maritim) al vinului în burdufuri din piele de capră și porc, în amfore și chiupuri din lut ars. Și tot de la aceștia ne-a rămas obiceiul garantării vinului prin sigiliul aplicat pe toartele amforelor și vaselor de lut.
Amestecul vinului se făcea într-un vas special numit crater. În cântul al IX–lea din Iliada ni se spune că Ahile, la primirea trimișilor lui Agamemnon, i-a poruncit lui Parocle: „Ia un crater mai mare, fă un amestec tare și dă-l tuturor în cupe”. Textul ne indică modalitățile de păstrare și consum a vinului cu ajutorul cupelor. Dar și obiceiul libațiilor în cinstea zeilor, simbolistică transmisă în practicile esoterice de mai târziu.
Romanii au preluat multe din activitățile viticole ale orientalilor și grecilor. Aceștia spuneau: „Calea vieții noastre trece prin vie” .
Vinul și creștinismul
Vinul a fost purtătorul unor puternice mesaje creștine. Iisus Hristos își face simțită prezența și anunță epoca sa prin transformarea apei în vin la Nunta de la Cana Galillei: „Iisus a făcut acest lucru, primul dintre semnele sale, în Cana Galillei și și-a arătat slava și ucenicii săi au crezut în el (Ioan 2:11)”.
Sfânta Euharistie sau Sfânta Împărtăşanie, cum i se mai spune, este cea mai importantă Sfântă Taină dintre toate. Căci prin ea credinciosul se unește cu Hristos prin însăși Trupul și Sângele Mântuitorului, care a pătimit pentru noi oamenii, pentru ca noi să ne mântuim și să dobândim viață veșnică și mântuirea sufletelor noastre. Pentru aceasta au fost alese două din cele mai importante și răspândite și cultivate plante ale pământului: grâul și vița de vie, în fapt pâinea și vinul.
Ele au reprezentat și reprezintă trupul și sângele Mântuitorului: „Cel ce mănâncă trupul Meu şi bea sângele Meu rămâne întru Mine şi Eu întru el”(Ioan 6, 56). Este legătura dintre om și divinitate, dintre terestru și ceresc, pe orizontală și pe verticală, în ideea unității creștine. Nu este întâmplător că cele două culturi au străbătut veacurile și și-au păstrat pozițiile cultivative la șes și la podiș, pe pantele line sau înalte ale dealurilor și chiar a munților.
Coabitare, contestare, concurență și pericole
Vița de vie și fructele sale (struguri) au fost într-o permanentă însoțire cu alte plante fructifere, fără să-și piardă identitatea utilitară și spirituală. În combinațiile și meniurile alimentare a fost împreună cu merele, perele, prunele, caisele, căpșunii și multe altele. De gustibus non est disputandum!!! Gustrile nu, dar atitudinile și faptele da. Și este suficient să ne aducem aminte de regele dac Burebista (82-44 î.Hr), care i-a obligat pe daci să se abțină de la vin, distrugând culturile viticole în scopul „ascultării poruncilor”.
Respingeri au fost și sunt și din partea unor populații, popoare, persoane care refuză consumul vinului din motive religioase. Uneori, ciocnirea civilizațiilor o întâlnim și în acest spațiu, vino-viticol.
Dar contestarea și concurența au venit și din partea altor licori purtătoare de alcool. Prima a fost berea, cunoscută încă de aproximativ 6000 de ani în Mesopotamia și Egiptul antic. Berea a încercat să se substituie vinului și în parte a și reușit datorită ciclului relativ restrâns de preparare și a materiilor prime folosite: apă, malț, orz, grâu, hamei și drojdie de bere. A rămas multă vreme într-o poziție secundară, datorită dificultăților de păstrare, îmbuteliere, refrigerare și transport. Nu de puține ori a fost și rațiunea protejării cerealelor care intrau în componența berii.
Pâinea era mai importantă decât berea, deși se pare că aceasta a fost la originea sa prin întâmplarea umezirii și a fermentației. Prin bere oamenii au găsit varianta rapid accesibilă și ieftină pentru băuturile alcoolice, recreative, iar reglementările nu au întârziat să apară, cum a fost cele din celebrul cod de legi al lui Hammurabi (1760 î.Hr.).
Vinul a fost concurat după secolul al VIII – lea de alcool distilat din cereale și fructe. La început, acesta se utiliza în scopuri terapeutice și cosmetice. Dar cu timpul „plăcerea” a învins. Iar noul concurent al vinului s-a instalat definitiv în cotidianul alimentar și consumist.
Alcoolul, considerat „apa vie”, are ca „părinți” alchimiștii evreii și arabi. În Europa a ajuns pe cale militară (cruciade), religioasă (pelerinaje), comercială (caravane și expediții comerciale). Este drept, la început concurența alcoolului a fost mai modestă. Interdicțiile religioase și practicile artizanale pentru preparare au fost principalele motive ale acestor „întârzieri”.
Abundența fructelor și a cerealelor, începând cu secolul al XVI-lea, a condus la un reviriment al alcoolului distilat. Se adaugă la aceasta o nouă filosofie fiscală prin care se impuneau taxe și impozite generoase (în comparație cu cele viticole) pentru producția, transportul și consumul băuturilor alcoolice distilate.
Un rol semnificativ l-au avut și în acest caz marile descoperiri geografice. Vinul se transporta și se păstra cu destulă dificultate peste „mări”, iar până la „aclimatizarea” viței de vie euro-asiatice în Lumea Nouă oamenii trebuiau să aibă ceva de băut. Au ales romul, cunoscut încă din antichitate (India și China), dar distilarea sa din trestia de zahăr (adusă de Cristofor Columb) a început în Caraibe, în secolul al XVII-lea. Era relativ ușor de produs, păstrat și transportat și (re)comercializat).
A fost „băutura vedetă” a piraților și marinarilor. În combinație cu frunzele de tutun se folosea în tratarea frigurilor și altor boli tropicale. Nu se știe cu precizie eficiența acestui tratament. Dar se cunoaște că romul a fost folosit ca etalon de schimb (monedă) în comerțul cu sclavi.
Un „atac” puternic asupra vinului a fost din partea vinului însăși, atunci când s-a „inventat” (spontan) șampania. Şi apoi băuturile spirtoase prin distilarea vinului: cognacul și rachiul din vin. Până la urmă, vinul s-a descurcat mai mult decât onorabil prin diversificarea și multiplicarea ofertei. De reținut că și în prezent, datorită restrângerii cererii pentru vin, mulți producători au optat pentru transformarea (prin distilare) a vinului în alcool-dezinfectant.
Viticultura proiectivă, proactivă și redistributivă
„Vânturile și valurile”, opțiunile, acceptările, respingerile și greșelile oamenilor nu au reușit să dărâme vinul de pe piedestalul său. Viticultura a reușit să-și consolideze pozițiile prin aclimatizări, selecții naturale, încrucișări și diversificări. Astăzi există peste 4000 de soiuri de struguri.
În principal s-au impus trei grupe de prolesuri: orientală, occidentală și pontică. Vița de vie sălbatică, în fapt o liană agățătoare, și-a găsit la început suportul „spre înălțimi” în arborii pădurilor: „vița de pădure”. Pretențioasă și iubitoare de căldură și lumină, a părăsit pădurea și a ajuns la marginea ei. Apoi și-a continuat drumul spre zone mai deschise, mai luminoase și mai generoase în nutrienții naturali și apă. A fost și a rămas în apropierea și interiorul așezărilor umane, prin soiuri mai puțin pretențioase și s-a statornicit în mari exploatații agro-viticole.
Treptat, de-a lungul timpului, a devenită o cultură proiectivă, prin simbolistica și realitatea socio-economică, o cultură proactivă prin dinamismul și expansiunea sa și redistributivă prin activitățile lucrative și productive care le generează. Se știe că muncile viticole au complexitatea și specificitatea lor.
Lungul drum al vinului spre… pahar
„Hai să bem un păhărel”, ne îndemnă cântecul. Până la banalul „păhărel” există un drum lung. În culturile artizanale și mai ales în cele moderne, activitățile lucrative și tehnologiile oenologice sunt multiple, complexe, combinative și pretențioase. Cu mulți ani în urmă, un apropiat, știind că m-am născut la Lechința, îmi spunea să ne preocupăm împreună pentru a pune pe picioare o miniexploatație viticolă. Erau anii romantismului investițional. Dincolo de activitățile noastre profesionale, unde eram validați, era necunoașterea în cultivarea viței de vie pe mari suprafețe viticole. Din ceea ce mai știam din anii copilăriei i-am expus unele din fazele acestor activități. Mi-am amintit de toate acestea când am scris un text despre civilizația vinului pentru un volum apărut la Brescia sub coordonarea unui reputat istoric al economiei viticole medievale, Gabriele Archetti de la Universitatea Catolică din Milano.
Pentru vinul din paharul nostru se începe cu pregătirea solului, la începutul primăverii. Cu toaletarea (tunderea) părților lenoase. Cu dirijarea viei spre elementele de susținere. Cu erbicidare și prășire, lăstărire, stropire (de mai multe ori) pentru preîntâmpinarea dăunătorilor și a manei. În timpul verii, via trebuie „păzită” de grauri, păsări nesățioase care consumă mari cantități de struguri. Spre toamnă începe culesul, transportul spre tescuri și butoaie sau tancuri, unde are loc fermentația, filtrarea, tratarea și conservarea, cupajarea (combinarea) vinului.
Ambalarea, etichetarea, negocierea, transportul și comercializarea sunt alte faze din uriașul lanț economic al activităților viticole. Înainte sau în timpul acestor activități investitorii trebuie să se asigure de două resurse indispensabile oricărei activități economice: resurse financiare și umane.
Primele se găsesc în bănci și conturi personale. În timp ce cele umane pe o piață a muncii extrem de volatilă. În final vine reglatorul reglatorilor: piața. Locul unde se întâlnesc producătorii și consumatorii. Dacă piața este sub semnul unor factori perturbatori, ca în această perioadă, au loc distorsionări majore în viața, activitatea și mentalul oamenilor.
Oare mai sunt valabile cuvintele lui Baudelaire: „Dacă vinul ar dispărea din producţia omenirii, s-ar produce în sănătatea şi inteligenţa locuitorilor planetei un gol, o absenţă mult mai înspăimântătoare decât toate excesele de care este făcut răspunzător”.
Am scris aceste rânduri din motive nostalgice și îngrijorare. Într-o lume tot mai complexă și complicată făcută și nefăcută de oameni, vița de vie și derivatele sale au suferit și suferă. De aceea le-am și personalizat! Oare ce ar fi făcut strămoșii mei care, prin tradiție, „trăgeau” (decantau) pentru prima data vinul în jurul zilei de Sfântul Ioan?
Prof.univ.dr. Ioan Lumperdean
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
EVENIMENT
U-BT a pierdut în fața lui Dinamo, scor 93-88, într-un meci strâns din Liga Națională de Baschet Masculin
U-Banca Transilvania Cluj a pierdut la o diferență de cinci puncte partida disputată sâmbătă seară în deplasare împotriva lui Dinamo București, scor 93-88.
Deși clujenii au pornit cu un moral ridicat după victoria de senzație cu Reyer Veneția, de miercuri, ei nu au reușit să depășească echipa bucureșteană, într-un meci cu scor strâns și cu evoluții fluctuante.
Dinamo a dominat prima jumătate a jocului
Dinamo a avut un început de meci puternic, conducând cu cinci puncte la finalul primei reprize (29-24) și continuând cu același avantaj în a doua repriză, scorul la pauza mare fiind de 50-45 în favoarea „câinilor”.
Sub conducerea interimarului Dean Medan, Dinamo a profitat de șansele create, profitând de câteva ezitări ale echipei clujene în faza defensivă.
U-BT dă semne de revenire, dar Dinamo își menține avansul
După pauză, U-BT a revenit pe teren cu o determinare crescută, reușind să reducă diferența și să egaleze în momentele cheie ale reprizei a treia. La finalul acesteia, Dinamo reușise însă să rămână în față, cu un avantaj minim de un punct (73-72).
În ultima repriză, ambele echipe au luptat pentru fiecare punct, scorul oscilând. Spre finalul partidei, Dinamo a reușit să creeze un avans mai consistent și să-și mențină avantajul până la final, încheind partida cu scorul de 93-88.
U-BT Cluj, 4 victorii și 2 înfrângeri în LNBM
După această înfrângere, U-Banca Transilvania Cluj are un bilanț de patru victorii și două înfrângeri Echipa clujeană a acumulat trei victorii în competițiile internaționale. Alb-negrii au cu un meci mai puțin disputat față de majoritatea oponentelor din campionat.
Pentru Dinamo, această victorie aduce un strop de stabilitate după o serie de patru eșecuri consecutive în Liga Națională și trei înfrângeri în European North Basketball League. După demiterea antrenorului Dragan Nikolic, echipa din Ștefan cel Mare a trecut sub conducerea lui Dean Medan, fostul secund al U-BT Cluj, care a reușit să coordoneze o performanță solidă în fața echipei clujene.
Următorul meci din campionat va avea loc pe data de 9 noiembrie, când U-BT va juca contra CSU Sibiu.
CULTURA
Expoziție inedită de trenulețe și miniaturi la Cinema Dacia. Instalații interactive și obiecte realizate cu minuțiozitate
În perioada 21 noiembrie – 12 decembrie, clujenii sunt invitați la Expoziția de trenulețe și miniaturi, organizată la Cinema Dacia din cartierul Mănăștur. Copiii vor fi încântați, iar adulții – fascinați de lumea miniaturilor și a detaliilor realizate cu răbdare și pasiune.
Concret, expoziția cuprinde zeci de locomotive, sute de metri de cale ferată, mii de figurine și detalii, integrate într-o dioramă de peste 150 mp, ce ilustrează cele patru anotimpuri. Există chiar și o zonă „Academy”, unde, cu ajutorul tabletelor puse la dispoziție de organizatori, vizitatorii pot controla trenulețele și garniturile.
nstalații interactive și misiuni cu recompense pentru vizitatori
Organizatorii afirmă că această expoziție ridică standardele la „următorul nivel” în comparație cu alte expoziții organizate până acum în țară. De ce? Pentru că aduce interactivitatea printre participanți: „În sfârșit, poți testa și conduce chiar tu un trenuleț pe dioramele expuse”. Copiii și părinții vor avea misiuni de căutare pe diorama și, bineînțeles, vor fi recompensați la final.
Grupurile organizate vor beneficia de ghidaj și informații detaliate, atât despre peisajul dioramelor, cât și despre tehnologia digitală folosită în realizarea lor și a locomotivelor. Prețul biletului este de 25 lei/persoană, iar pentru grupuri organizate de minimum 20 de persoane, biletul costă 20 lei.
Cea mai mare expoziție de trenulețe și miniaturi organizată până acum în Cluj-Napoca
Organizatorul, Asociația Astronomică Pluto, vă spune de pe acum „ALL ABOARD” și vă așteaptă cu drag la cea mai mare expoziție de trenulețe și miniaturi organizată până acum în Cluj-Napoca.
Accesul la eveniment se face fie pe bază de rezervări la 0758.365.699. Vârsta minimă recomandată pentru vizitatori este de 4 ani, cu însoțitor adult. În zilele de 30 noiembrie și 1 decembrie, locația va fi închisă, fiind zile de sărbătoare legală.
Proiectul Muzeul Trenuletelor Cluj este o inițiativă a Asociației Astronomice Pluto.
CULTURA
Cele mai bune filme ale anului se văd la Les Films de Cannes à Cluj. Festivalul revine la Cinema Victoria și Arta, în noiembrie
Festivalul Les Films de Cannes à Cluj aduce și în acest an o selecție a celor mai apreciate filme de la Cannes 2024 în cinematografele din Cluj-Napoca. Spectatorii vor avea ocazia unică de a viziona, la doar câteva luni de la premierele mondiale, pelicule premiate cu cele mai râvnite distincții din lumea cinematografiei.
Les Films de Cannes à Cluj.8 propune o selecție impresionantă de filme premiate în 2024 la Festivalul de la Cannes: Palme d’Or – ANORA , Grand Prix – ALL WE IMAGINE AS LIGHT, Cel mai bun regizor – GRAND TOUR, Premiul Juriului și premiul de interpretare feminină – EMILIA PEREZ, Cel mai bun scenariu THE SUBSTANCE și alte patru filme din Competiția oficială. Publicul clujean va avea, astfel, ocazia să vadă cele mai bune filme de autor ale anului, la doar câteva luni de la premiera mondială.
Din peste 2000 de filme trimise, la Cannes sunt selecționate în Competiție 20 de filme în fiecare an. Valoarea le propulsează în atentia publicului și a criticilor, iar aceste filme inovează și creează trend-uri. Cu alte cuvinte, sunt highlights-urile anului în materie de cinema.
Marile premii de la CANNES se văd în premieră la Cluj
ANORA, Palme d’Or 2024 (8 noiembrie, Cinema Victoria și Cinema Arta, de la ora 20.00). Trofeul suprem de la Cannes este cel mai prestigios premiu al Festivalului și cel mai important premiu din cinematografia mondială decernat de un festival de film.
„Acest film este magnific, plin de umanitate (…) Ne-a frânt inimile”, îl descria Greta Gerwig, președinta juriului. Sean Baker a scris scenariul, a făcut casting-ul, a regizat și a montat filmul. Este unul dintre cei mai importanți regizori americani independenți (Tangerine, Florida Project, Red Rocket) și declara la Cannes: „Ştiu că voi continua să lupt pentru cinematografie. Trebuie să ne luptăm pentru a face filme care să fie lansate în cinematografe. Lumea trebuie să stie ca vizionarea unui film pe telefonul mobil sau acasă nu este modul în care filmele trebuie să fie văzute”.
Mikey Madison (din Once upon a time in… Hollywood) este nuanțată și plină de intensitate în rolul Anorei, o escortă din Brooklyn a cărei viață ia o întorsătură neașteptată când se căsătorește impulsiv cu Vania, fiul unui miliardar rus. ANORA este primul film american care câștigă Palme d’Or de la Tree of life de Terrence Malick (2011) și este considerat mare favorit la Oscar 2025.
Povestea unei călătorii interioare, premiate cu Grand Prix la Cannes
ALL WE IMAGINE AS LIGHT este câștigătorul Grand Prix la Cannes 2024, al doilea premiu ca importanță, după Palme d’Or (10 noiembrie, 20.00,Cinema Victoria). Regizoarea Payal Kapadia este la primul lungmetraj de ficțiune. Ea a câștigat premiul Golden Eye pentru cel mai bun film documentar la Cannes 2021 cu A Night of Knowing Nothing, iar cu scurtmetrajul Afternoon Clouds fost în selecția Cinéfondation, în 2017.
Filmul spune poveste lui Prabha, care trăieşte în Mumbai şi este infirmieră. Viaţa ei cotidiană, întotdeauna gândită la secundă, se dă peste cap când primeşte un cadou de la soţul înstrăinat. În acelaşi timp, Anu ar da orice să găsească un loc sigur pentru câteva clipe de intimitate cu iubitul ei. O excursie neasteptată pe litoral le va da celor două femei ocazia de a-şi implini, în sfârşit, dorinţele…
„Este un film miraculos, care te trezește ca dintr-un vis, scrie The Guardian. Femeile iconoclaste din All We Imagine As Light lovesc imaginile stereotipe de la Bollywood și Hollywood”, este opinia D Movies.
Thriller muzical, cu patru actrițe în roluri excepționale
EMILIA PEREZ a fost distins la Cannes cu Premiul Juriului și Premiul pentru Cea mai bună interpretare feminină pentru cele patru actrițe din rolurile principale: Selena Gomez, Karla Sofía Gascón, Zoe Saldana și Adriana Paz (9 noiembrie, 20.00, Cinema Victoria).
Filmul regizorului Jacques Audiard (Palme d’Or 2015 pentru Dheepan), îmbină elemente de thriller, musical și comedie. Mexic, zilele noastre: avocata Rita primeste o oferta neasteptată – trebuie sa ajute un mafiot sa se retragă din afaceri și să dispară pentru totdeauna. Filmul spune povestea lui Juan „Manitas” Del Monte, liderul unui cartel important, și a transformărilor surprinzătoare prin care acesta se hotărăște să treacă…
Criticii de la Variety consideră că filmul va fi nominalizat la Oscar 2025 la mai multe categorii: cel mai bun film, regizor, interpretare feminină (Karla Sofía Gascón), montaj, scenariu adaptat, design de producție și pentru două cântece originale. Filmul a fos dejat desemnat pentru a reprezenta Franța la categoria Cel mai bun lungmetraj internațional la Oscar.
Miguel Gomes, premiat la Cannes pentru o călătorie cinematografică epică
GRAND TOUR, un film răvășitor pentru care lui Miguel Gomes i-a fost acordat Premiul pentru Cel mai bun regizor (9 noiembrie,17.30, Cinema Victoria). Cineastul cunoscut pentru Tabu, The Tsugua Diaries și trilogia O mie și una de nopți, s-a întors anul acesta la Cannes cu un film emoționant, o călătorie epică prin Africa, dar mai ales prin sufletul melancolic al protagonistului.
Filmul ne conduce în Rangoon, 1917. Edward (Gonçalo Waddington) este funcţionar al Imperiului Britanic şi se face nevăzut în ziua când logodnica sa, Molly (Crista Alfaiate), ajunge în Burma pentru căsătoria planificată de multa vreme. Dar Molly este hotărâtă să se mărite și ia urma bărbatului în periplul său asiatic…
„Încă o dată, autorul portughez Miguel Gomes propune publicului un film în care cea mai complexă sofisticare coexistă cu inocența și cu farmecul” – The Guardian. Grand Tour propunerea Portugaliei la Oscar 2025.
Un thriller horror despre identitate și transformare
THE SUBSTANCE – Premiul pentru Cel mai bun scenariu la Cannes 2024 (10 noiembrie, 17.00, Cinema Victoria, Nerecomandat sub 15 ani) Regizoarea Coralie Fargeat a venit la Cannes în Competiție cu al doilea lungmetraj, un body horror provocator și feminist.
Elisabeth (Demi Moore, cu o revenire fabuloasă în lumina reflectoarelor), o fostă vedetă de film, este acum prezentatoarea unei emisiuni de aerobic. Când producătorul ei, Harvey(Dennis Quaid), îi spune că va fi înlocuită cu o prezentatoare mai tânără, ea comandă să i se injecteze Substanța pentru a-și crea o altă versiune, Sue( rol jucat de Margaret Qualley), mai tânără și mai frumoasă. Perfectă?
Regizoarea Coralie Fargeat crede că întotdeauna „corpul nostru ne defineşte, generează inegalităţi şi violenţă, inclusiv din partea noastră. Suntem aproape obligate, noi, femeile, să îl detestăm într-un fel sau altul şi așa poate deveni primul nostru instrument de tortură” (AFP).
„Dahomey” – Un documentar de impact despre retrocedarea patrimoniului african
DAHOMEY este documentarul care a câștigat Ursul de Aur la Festivalul de la Berlin 2024 (9 noiembrie, 18.30, Cinema Arta). Filmul spune povestea restituirii către Benin, în noiembrie 2021, a 26 de artefacte. Aceste comori regale din Regatul Dahomey au fost jefuite de trupele coloniale franceze, în 1892. “În calitate de franco-senegaleză, cineastă de origine africană, am ales să fiu una dintre cei care refuză să uite, care refuză să folosească amnezia ca metodă”, a spus regizoarea Mati Diop la primirea trofeului. Subiectul retrocedării patrimoniului colonial este în prezent dezbătut foarte mult în muzeele fostelor puteri imperiale.
Cineasta a facut deja istorie la Cannes: fost prima femeie de culoare în competiție, cu lungmetrajului Atlantique, laureat cu Grand Prix (2019).Filmul este a doua producţie africană care câştigă Ursul de Aur, după filmul sud-african U-Carmen e-Khayelitsha de Mark Dornford-May, în 2005. Documentarul DAHOMEY este propunerea Senegalului pentru Premiile Oscar 2025.
MEGALOPOLIS de Francis Ford Coppola deschide Les Films de Cannes à Cluj
MEGALOPOLIS cel mai nou film al regizorului Francis Ford Coppola, deschide festivalul la Cinema Victoria (7 noiembrie, ora 19.30) A concurat pentru Palme d’Or și a fost unul dintre cele mai așteptate lungmetraje ale ediției. Românul Mihai Mălaimare Jr. este directorul de imagine al filmului, fiind la patra colaborare cu regizorul. Coppola a revenit pe Croazetă și în Competiția oficială după 45 de ani.
După două Palme d’or în anii ’70, pentru The Conversation (1974) și Apocalypse Now(1979), și după trilogia Nașul, cineastul american uimește cu acest lungmetraj aflat la jumătatea drumului dintre epopeea antică și blockbuster-ul contemporan, un film care își împrumută grandoarea și abundența din cele mai mari povești mitologice și cinematografice. Filmul atinge toate genurile dramă, science fiction, thriller, romance, peplum (neo mitologie), parodie și nu numai. Coppola declara ca „Publicul tinde să spună la finalul filmului: <Uau, ce am văzut? Habar n-avem ce e asta>. Și este aceeași reacție pe care o declanșa Apocalypse Now, așa că sper că filmul va rezista probei timpului”.
Regizorul a început să dezvolte acest proiect cinematografic grandios încă din anii ‘80 și a a investit 120 de milioane de dolari din bugetul personal în producția filmului. Cu o distribuție impresionantă, ce-i include pe Adam Driver, Forest Whitaker, Nathalie Emmanuel, Jon Voight și Laurence Fishburne, MEGALOPOLIS este o poveste captivantă despre colapsul societății și încercarea de a o reconstrui într-o formă nouă.
Dragoste neîmblânzită într-o poveste explozivă, semnată de Gilles Lellouche
L’AMOUR OUF (Iubire fără limite) din Competiția oficială de la Cannes, este unul dintre cele mai așteptate filme franceze ale anului (8 noiembrie, 17.00, Cinema Victoria). În prima săptămână de la lansarea în cinematografele din Franța ,16 octombrie, a depășit deja 1 milion de spectatori.
Cu o regie inovatoare, Gilles Lellouche (actor cu mai multe nominalizări la Premiile César) aduce pe ecran o poveste de dragoste din nordul Franței, plasată în anii ‘80. Este o poveste explozivă despre pasiune și despre cât de departe pot merge oamenii pentru dragoste. Când destinele lui Jackie (Mallory Wanecque) și Clotaire (Malik Frikah), doi adolescenți din clase sociale diferite, se intersectează, ei se îndrăgostesc nebunește. În timp ce Jackie își continuă studiile, Clotaire este prins în vârtejul bandelor și ajunge la închisoare. Viața va încerca să-i despartă, dar ei par a fi două jumătăți ale aceleiași inimi…
Paolo Sorrentino aduce o poveste modernă inspirată de miturile vechiului Napoli
PARTHENOPE (9 noiembrie,20.00, Cinema Arta) este filmul cu care Paolo Sorrentino revine în Competiție la Cannes, dupa o “evadare” în lumea serialelor tv (The Young Pope și The New Pope).
Filmul explorează legendele și misterele orașului Napoli, împletind mitologia antică cu realitatea modernă. Titlul face referire la sirena Parthenope, pentru că filmul reinterpretează povestea acesteia în context contemporan. Prin imagini fascinante și o coloană sonoră impresionantă, Parthenope invită publicul într-o călătorie prin istoria și sufletul unui loc plin povesti , Napoli. Directorul de imagine Daria D’Antonio a fost premiată la Cannes de Commission Supérieure Technique (CST) pentru contribuție artistică deosebită la acest film. Șapte dintre cele opt filme ale lui Paolo Sorrentino au avut premiera la Cannes, în competiție sau în proiecții speciale , iar Il Divo a fost laureat cu Premiul Juriului, în 2008.
Riedinger debutează la Cannes cu un portret al faimei și iluziilor generației tinere
DIAMANT BRUT din Competiția oficială de la Cannes, este filmul debut în lungmetraj scris și regizat de Agathe Riedinger (10 noiembrie, 20.00, Cinema Arta). Filmul explorează teme ca aspirațiile tinereții, superficialitatea faimei și complexitatea relațiilor de familie. Liane, o tânără de 19 ani, impulsivă și plină de pasiune,este obsedată de frumusețe și de dorința de a deveni faimoasă. Șansa pare să-i surâdă atunci când este selectată la un casting pentru emisiunea Insula miracolelor, un reality show care îi oferă iluzia unei ascensiuni rapide spre celebritate… Personajul tinerei este interpretat cu forță și naturalețe de Malou Khebizi, și ea la debut. Actrița este credibilă ca parte a acestei generații abrutizate de televiziune și de rețelele sociale.
Philibert explorează psihiatria umanistă într-un documentar captivant
AVERROÈS & ROSA PARKS (10 noiembrie, 17.00, Cinema Arta) a făcut parte din selecția Berlinale Special, după ce anul trecut primul documentar din trilogie, Sur l’Adamant a fost premiat cu Ursul de Aur la Berlin. Regizorul Nicolas Philibert aduce acum prim-plan povestea Averroès şi Rosa Parks, două unităţi ale spitalului Esquirol, care face parte din Grupul de Îngrijire Psihiatrică Parizian. De la interviuri individuale până la întâlniri colective cu îngrjitorii, regizorul explorează o formă de psihiatrie care încurajează pacienţii să comunice şi să se exprime liber. La Machine, ultima parte din trilogie, va fi lansată în Franța în aprilie 2025.
Site-ul filmedefestival.ro și paginile de Facebook și Instagram ale cinematografelor conțin detalii despre filme. Biletele sunt puse în vânzare la caseriile cinematografelor și pe www.cinemavictoria.ro și eventbook.ro.
Program LES FILMS de CANNES à Cluj 2024
Cinema VICTORIA
Joi, 7 noiembrie
- 19.30 MEGALOPOLIS de Francisc Ford Coppola (2024, 138 min, US) ÎN COMPETIȚIE Cannes 2024
Vineri, 8 noiembrie
- 17.00 L’AMOUR OUF de Gilles Lellouche (2024, 166 min, FR) ÎN COMPETIȚIE Cannes 2024
- 20.00 ANORA de Sean Baker (2024, 139 min, US) PALME D’OR Cannes 2024
Sâmbătă, 9 noiembrie
- 17.30 GRAND TOUR de Miguel Gomes (2024, 129 min, PT, IT, FR) PREMIUL PENTRU CEA MAI BUNĂ REGIE Cannes 2024
- 20.00 EMILIA PEREZ de Jacques Audiard (2024, 132 min, FR) PREMIUL JURIULUI și PREMIUL PENTRU CEA MAI BUNĂ INTERPRETARE FEMININĂ Cannes 2024
Duminică, 10 noiembrie
- 17.00 THE SUBSTANCE de Coralie Fargeat (2024, 141 min, UK, US, FR) PREMIUL PENTRU CEL MAI BUN SCENARIU Cannes 2024 ! N15
- 20.00 ALL WE IMAGINE AS LIGHT de Payal Kapadia (2024, 115 min, FR, IN, NL, LU) GRAND PRIX Cannes 2024
Cinema ARTA
Vineri, 8 noiembrie
- 20.00 ANORA , de Sean Baker (2024, 139 min, US) PALME D’OR, Cannes 2024
Sâmbătă, 9 noiembrie
- 18.30 DAHOMEY de Mati Diop (2024, 68 min, FR, SN, BJ) URSUL DE AUR, Berlinale 2024
- 20.00 PARTHENOPE de Paolo Sorrentino (2024, 136 min, IT, FR) ÎN COMPETIȚIE Cannes 2024
Duminică, 10 noiembrie
- 17.00 AVERROES & ROSA PARKS de Nicolas Philibert (2024, 143 min, FR) ÎN SELECȚIA BERLINALE SPECIAL, Berlinale 2024
- 20.00 DIAMANT BRUT de Agathe Riedinger (2024, 103 min, FR) ÎN COMPETIȚIE Cannes 2024
Echipa PSD Cluj s-a întâlnit recent cu reprezentanții sindicatelor din județ la Casa de Comerț Cluj pentru a discuta problemele urgente ale angajaților din diverse domenii.
La întâlnire au participat lideri sindicali ai Federației Sindicatelor din Învățământ, CNS Cartel Alfa, Blocul Național Sindical, Confederația Frăția, CSDR, majoritatea sindicatelor din deconcentrate, APIA, Direcția Agricolă, Administrația Publică, sindicate ce însumează aproximativ 60.000 de membri.
Întâlnire a candidaților PSD Cluj cu liderii de sindicat
Din partea PSD Cluj au fost prezenți Secretarul Executiv Cluj, Alexandru Cordoș, candidat la Senat din partea formațiunii de stânga, avocata Adina Marinca, candidat tot pe lista de Senat, Remus Lăpușan, prim-vicepreședinte PSD, și vicepreședintele Ioan Oleleu, ambii candidați pentru Camera Deputaților. Întâlnirea a fost moderată de Președintele PSD Cluj-Napoca, Ovidiu Săcară.
PSD Cluj și-a reafirmat angajamentul de a sprijini interesele angajaților și a promis colaborarea continuă cu sindicatele pentru soluții concrete și măsuri legislative favorabile. Printre doleanțele reprezentanților sindicali s-au numărat îmbunătățirea condițiilor de muncă, creșterea nivelului salarial, ajustarea legii salarizării pentru profesori și diverse amendamente specifice fiecărui domeniu de activitate.
Sprijin pentru angajați la nivel național
Candidații PSD au declarat că vor susține activ aceste inițiative la nivel național și vor solicita guvernului investiții necesare în sectoarele esențiale. S-a subliniat, de asemenea, necesitatea unui dialog permanent între sindicate și reprezentanții din viitorul parlament pentru soluționarea punctuală a problemelor ridicate de sindicaliștii clujeni.
PSD Cluj este dedicat construirii unei colaborări de durată cu sindicatele, astfel încât vocea angajaților să fie mereu auzită și respectată, contribuind împreună la un viitor mai sigur și echitabil.
CMF: 11240017