Connect with us

ACTUALITATE

OPINIE/ Ioan Lumperdean/ Bitcoin: calul troian al civilizației monetare? Record după record al monedei virtuale

Publicat


bitcoin

„Banii nu au miros”. Este celebra replică a împăratului roman Vespasian despre banii proveniţi de la toaletele publice. Şi era vorba de bani fizici. Cu atât mai puţin putem vorbi despre miasmele unei monede virtuale”, cum este bitcoin, deşi nu miroase a bine. Bitcoin care înregistrează în ultimele zile record după record, depăşind nivelul de 50.000 de dolari/unitate. O incursiune pe urmele fascinantei monede virtuale, cu prof. dr. Ioan Lumperdean. 

Întrebări și dileme

În ultima vreme s-au (re)activat opțiunile criptomonetariste. Dacă gândim contextual este aproape firesc. Pe de-o parte, asaltul acestora asupra economiei monetare tradiționale s-a intensificat.

Din 2008, când a apărut noțiunea/conceptul/sintagma Bitcoin sub semnătura, invizibilului, Satoshi Nakamoto, ideea unei monede virtuale a câștigat, ușor, ușor teren în spațiul privat și public. Pe baza textului lui Nakamoto, un grup de informaticieni a creat primul client de bitcoint.

Breșa făcută a fost lărgită și adâncită de nonconformismul începutului de secol XXI, de atitudinile descentraliste și nonstatale. La acestea se adaugă exuberanța inovației informatice, de multe ori promovată de adolescenți și tineri, dornici să depășească tiparele tradiționale, acaparatoare și restricționiste.

Pe de altă parte, societatea în ansamblul ei, cu și fără pandemie, dar mai ales din cauza acesteia, a optat preponderent spre virtual și online. Banca, comerțul, școala, munca, lectura, bibliotecile, presa, unele servicii publice și medicale, activități politice și administrative și multe altele au plonjat ori s-au mutat în imensul ocean virtual.

În interiorul sau în siajul acestor rețele online, criptomonedele au început să se simtă tot mai bine și să câștige teren. Un fenomen, am spune firesc, asemănător cu pașii și cuceririle societale făcute de însemnele monetare tradiționale. Și așa cum acestea (monede, bancnote și derivatele lor) au generat întrebări și dileme, acceptări și respingeri, nemulțumiri și împliniri, așa și criptomonedele își „fac veacul și cu veacul” care le-a generat și expandat.

Lungul drum al banilor către oameni

Pregătiți sau nu, cunoscători sau nu, cu poziții economice, sociale, politice și instituționale diverse oamenii folosesc sau au în posesie banii. De când sunt oamenii cu bani sau de când sunt banii cu oamenii?

Răspunsurile sunt dificile, deși în literatura istorică și economică ele nu lipsesc. Se spune că istoria banilor se împletește cu cea a oamenilor. Este un adevăr relativ, ca multe altele din adevărurile pe care la invocăm. De ce? Pentru că nu peste tot oamenii și banii au avut o istorie comună.

În 1492, atunci când europenii au pus piciorul pe continentul american, populațiile indigene nu cunoșteau moneda!!! Un paradox: Columb și oamenii săi au înfruntat necunoscutul pentru metalele prețioase din care să se confecționeze și să se garanteze… banii!!!

În alte spații euroasiatice, banii au fost inventați cu mii și mii de ani în urmă. După unii autori, de timpuriu, după alții, prea târziu. Depinde din ce unghi privim lucrurile, a celor 14 miliarde de ani de la marea explozie cosmică sau a celor 3.100.000 de ani de la antropogeneză.

În fapt, oamenii care au fost și sunt preocupați de nou și noutăți, și-au împlinit această pornire prin invenții, descoperiri și inovații. Cele mai multe în și prin tehnică și tehnologie.

În domeniul economic, după opinia mea, oamenii au inventat numai două invenții: piața și banii. Toate celelalte care au urmat au fost descoperiri și inovații economice. Autorii sunt anonimi. Locul invenției necunoscut sau incert, cu toate încercările pentru reconstituirile de mai târziu. Nu existau în acele vremuri îndepărtate mijloace de stocare a imaginilor și cuvintelor pentru a ni se transmite informația noutății sau invenției. Și totuși realitățile economice și dorința de cunoaștere au contribuit la emiterea de ipoteze pentru reconstrucții și evoluții monetare.

Lungul drum al banilor către oameni și cu oamenii este flancat de obiectele/etaloanele premonetare și criptomonede. Între cele două repere au fost și rămân reprezentative: moneda circulară, plată și bătută (din aur și argint), apărută, după Herodot, în jurul anului 670 î.Hr. în micul regat elen, din Asia Mică, Lydia, bancnota sau banii de hârtie (China, secolul X d.Hr.), și bancnotele moderne, scrisorile de schimb sau de credit, biletele la ordin/chitanțele, extrasele de cont (secolele X-XI), cambia, titluri de credit, viramentul și cecul electronic, cardul, acțiunile, titlurile de stat și altele.

Toate aceste „monede” au avut și au caracterisiticile lor. Toate au apărut și au funcționat din necesitate, oportunitate și dorința de conservare a valorii și transmiterea acesteia de la o persoană la alta, de la o comunitate la alta, de la o țară la alta. Unele din oportunitățile și necesitățile monetare, apărute, păstrate și transmise peste timp le găsim și la criptomonedele de astăzi. Că este bine sau mai puțin bine, că este funcțional sau nefuncțional economic și financiar este o altă problemă. Similitudinile există și nu pot fi ocolite, ignorate sau negate.

Moneda: de la natural la convențional

Atunci când oamenii au inventat piața, au schimbat bunuri contra bunuri sau marfă contra marfă. Se știe că aceste activități s-au numit și se numesc troc sau trampă. Se mai știe că acestea s-a restrâns, dar nu a dispărut niciodată din relațiile de schimb.

Să ne gândim la comunitățile tradiționale și periferice, inclusiv la cele de la noi, unde trocul mai există. Mai mult, trocul a evoluta spre variantele moderne prin barter și clearing. Și se mai știe că pentru facilitarea, fluidizarea și dinamizarea schimburilor, oamenii au inventat banii. Instrumente de schimb și tezaurizare au fost desprinse din mediul înconjurător, natural și social.

Așa au fost folosite în diferite perioade și spații geografice în jur de 200 de obiecte/etaloane premonetare: argila şi ceramica, dinţii de delfin, carapacea de broască-ţestoasă, uleiul de măsline, dinţii de mistreţ, vitele, porcii, ceaiul, tutunul, sarea, porumbul, grâul, vinul, scoicile, peştele uscat, blănurile etc.

Pentru că acestea aveau numeroase inconveniente și inconsecvențe în manevrare, păstrare, divizare și echivalare valorică au fost, treptat, abandonate și înlocuite cu metale prețioase (aur, argint și platină) în stare naturală sau prelucrate.

În cele din urmă s-a ajuns la mica dar marea invenție economică: moneda. Precum trocul, nici metalele și nici moneda nu au eliminat, în totalitate, de pe piață obiectele premonetare. La începutul secolului XX, în Sudan, pentru 20.000 scoici mici, numite cauris, se ofereau 20 de franci euro­peni.

Reconstituirea istoriei monetare ne dovedește că de la natural s-a ajuns la convenționl. Inventarea banilor a fost o pornire naturală, venită dinspre piață și desfășurată/păstrată în perimetrul acesteia, din necesitate și interes, prin consens și convențional. Când oamenii au uitat, au ignorat sau au refuzat etaloanele valorice dintr-un loc s-au altul, din motive diverse de la cele economice, politice, religioase, etc s-a ajuns la nulificarea banilor și reîntoarcerea la economia naturală.

De la scoica monedă la bitcoin

În 1988, o carte cu un titlu incitant, poate prea incitant pentru acea vreme, apărea la Editura Albatros: Moneda, De la scoicile monedă la cecul electronic. Autorul, Radu Negrea, un reputat economist preocupat de istoria banilor și băncilor. La scurtă vreme a mai venit cu alte două lucrări interesante: Banii și puterea (Ed. Humanitas, 1990) și Spoliatorii (Ed. Aureus, 1991).

Dincolo de frumusețea, exotismul și fascinația banilor, mesajele erau limpezi: banii au o istorie milenară, sunt necesari și indisolubil legați de oameni. Aceștia i-au utilizat și-i utilizează pentru mersul firesc al economiei, acumulare, bogăției și putere. Este limpede că banii au fost, sunt și vor rămâne în perimetrul vieții sociale. Este limpede că banii, indiferent sub ce formă există sunt activi, pasivi și spoliatori.

În fapt, îndeplinesc triplul rol de măsură a valorii, mijloc de circulație și mijloc de plată. Pentru conservarea și transmiterea acestor funcții banii (în realiate oamenii) au avut o uriașă putere de adaptare la societate și în societate. Pentru aceasta și-au schimbat, ori de câte ori a fost necesar, înfățișarea, ținuta, capacitatea de cunoaștere și poziționare, de utilitate și funcționalitate. De aceea banii au fost și sunt sub forme variate, după locul de emitere/naștere (batere), epoca (timpul), nevoia (trebuința), opțiunea (alegerea) și scopul (interesul) oamenilor.

Până în secolul al XIX-lea moneda metalică a fost predominantă. Apoi aceasta a făcut „un pas în spate”, în favoarea bancnotelor. A urmat o nouă regresie, de data aceasta a bancnotelor în favoarea banilor scripturali. De la aceștia s-a ajuns la utilizarea, preponderentă, a cecurilor, iar mai apoi la banii virtuali.

Cardurile și aplicațiile monetare sunt vehiculele principale ale acestora. Toate acestea nu au fost negări ireconciliabile. Mai degrabă coabitări și acceptări venite dinspre realitatea și necesitatea socială. Opțiunea de astăzi spre și pentru bitcoin se plasează în spirala dematerializării monetare!!! E bine, e mai puțin bine sau nu e bine este o altă discuție. Oamenii vor opta și vor vedea. Ca de multe ori, uneori, poate de prea multe ori și cu prea puține cunoștințe proiective și anticipative.

Bitcoinul în jocul economic

În lumea de astăzi, dominată de virtual și online, de acceptare, respingere și negare a ceea ce a fost și este,  criptomonedele încearcă să-și croiască/găsească drumul identitar, economic și legislativ. Este un pariu sau un joc economic?

Apologeții și negaționiştii se „încaieră” pe rețelele sociale și în presa tradițională sau virtuală. Neutralii și necunoscătorii stau în expectativă. Și aici, la fel ca și altă dată în istorie, nimeni nu-i consultă și nu-i întreabă. Doar banii lor contează!!! Dacă-i au și o să-i mai aibă.

Nu se știe ce se va întâmpla. Depinde de influența influenței și de puterea decelativă/cerebrală a oamenilor. Până una alta, guvernele și băncile naționale din mai multe țări încercă să găsească argumente pro și contra criptomonedelor, să emită reglementări normative care să stabilească legalitatea sau ilegalitatea noului „cal troian” monetar. Până să se ajungă acolo, bitcoinul este pe cai mari. A ajuns la cote istorice și este disponibil oricui și oriunde, 24 de ore din 24.

Operatorii monetari aproape că nu pot ține pasul cu viteza cursului. E bine sau nu e bine? Mă întreb și vă invit să vă informați și să vă întrebați. Informațiile și părerile sunt „multe și mărunte”. Într-un text viitor o să încerc mă strecor prin acest labirint, nu să evadez cum sugera James Dashner.  Nu știu dacă o să reușesc sau o să rămân captiv în arșița întortocheată a tradiției și inovației monetare.

Prof.univ.dr. Ioan Lumperdean



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger




Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

ACTUALITATE

Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni

Publicat

În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

Ordin ANRE: „Taxa pe țeavă” – toate apartamentele dintr-un bloc trebuie să PLĂTEASCĂ o cotă parte la factura de energie termică

Publicat

calorifer agent termic

ANRE a emis în acest an un ordin care prevede că toate apartamentele dintr-un bloc trebuie să plătească o cotă parte la factura de energie termică, indiferent dacă sunt racordate la sistemul centralizat sau dețin centrale individuale pe gaze. A fost generată o formulă de calcul potrivit căreia cota comună ajunge la 50% din factura totală a blocului, scrie HotNews.ro. Oamenii au numit aceste costuri „taxa pe țeavă”, cu referire la coloana de distribuție a agentului termic în bloc.

În luna martie a acestui an, ANRE a emis un regulament privind repartizarea consumului de energie termică între consumatorii din imobilele de tip condominiu, în cazul folosirii repartitoarelor.

Ordin ANRE: „Taxa pe țeavă” – toate apartamentele dintr-un bloc trebuie să PLĂTEASCĂ o cotă parte la factura de energie termică

„Cantitatea de energie termică aferentă consumului comun de încălzire, repartizată proporțional cu cota indiviză conform prevederilor art. 14, se achită de către toți proprietarii/utilizatorii de apartamente/spații cu altă destinație decât cea de locuință din unitatea de calcul, indiferent dacă:

a) apartamentele sau spațiile cu altă destinație decât cea de locuință sunt sau nu conectate la SACET (sistemul centralizat – n.r.) sau la sursă locală;
b) există sau nu coloane de distribuție a încălzirii ce traversează apartamentele și/sau spațiile cu altă destinație decât cea de locuință și dacă acestea sunt sau nu izolate termic”.

„Cota comună ar trebui să fie maximum 10%”

Radu Opaina, președintele Federației Asociațiilor de Proprietari din România, a scris pe Facebook: „A venit prima factură de căldură! Prima aberație a iernii în blocurile cu repartitoare: jumătate din factura pe bloc o plătesc toți, atât conectații, cât și deconectații (cei cu centrală proprie). Este o aberație colosală. Nu ai cum să ai parte comună 50% din factura totală. Nu înțeleg cum au ajuns la acea formulă”.

„Cota comună ar trebui să fie maximum 10%. Vă fac un calcul: de exemplu un bloc cu 8 etaje și 40 de apartamente, pe scară sunt 8 calorifere, câte unul la fiecare etaj, iar în apartamente sunt câte 3 calorifere, să zicem, deci 120 de calorifere. Ar veni 128 de calorifere în total în bloc, din care 8 sunt la comun. Cum să ajungă partea comună 50%?!”, s-a întrebat el.

„Este abia prima lună cu costuri de încălzire. Să vedeți ce scandaluri vor ieși în blocuri când vin facturile acelea urișe pe decembrie, ianuarie, februarie.

Să zicem că v-ați luat centrală pe gaz, ați făcut o investiție, ați dat bani pe centrală, v-ați debranșat, acum plătiți facturi la gaz, și acelea uriașe, iar acum mai vine și această cotă comună uriașă”, a mai scris Opaina.

„O clădire, o singură soluție de încălzire”

Mihai Mereuță, președintele Ligii Habitat, este de altă părere: „Sunt legile fizicii. Căldura circulă. Vă dau alt exemplu: cineva care are centrală pleacă de acasă și închide centrala, deci nu consumă și nu plătește nimic pentru acea perioadă, însă când vine acasă nu găsește rece ca afară, ci 15 grade cel puțin”.

În opinia sa, soluția este interzicerea posibilității de a avea mai multe modalități de încălzire în același condominium.

„Ar trebui să fie: o clădire, o singură soluție de încălzire”, zice Mereuță.

 

 

Citește mai departe

EVENIMENT

Sunt interzise ANVELOPELE all-season? RAR: Vă anunțăm din timp când vor apărea NOUTĂȚI legislative

Publicat

anvelope

În vară, presa prelua o informație din mass-media europeană legată de faptul că de la 1 octombrie 2024, așa numitele anvelope all-season vor fi interzise.

„Începând cu 1 octombrie 2024, șoferii se pot confrunta cu amenzi dacă nu respectă noile reglementări referitoare la anvelope. O regulă importantă este schimbarea cauciucurilor de două ori pe an. Deși anvelopele all-season oferă o opțiune convenabilă pentru a evita aceste schimbări, o nouă reglementare interzice anumite tipuri de anvelope începând cu aceeași dată”, scria Capital.

Sunt interzise ANVELOPELE all-season? RAR: Vă anunțăm din timp când vor apărea NOUTĂȚI legislative

„Anvelopele de tip all-season nu sunt foarte sigure pe timpul sezonului rece, sunt de părere specialiștii. O serie de studii arată că șoferii aflați la volanul unor vehicule astfel echipate au produs mai multe accidente. Conform statisticilor, anvelopele de tip all-season reprezintă un compromis”, scria Evenimentul Zilei.

Cu alte cuvinte, anvelopele all-season nu că ar fi bune și vara și iarna, ele n-ar fi bune nici vara, nici iarna.

Conform presei, sursa acestei informații ar fi chiar Uniunea Europeană, care consideră că majoritatea accidentelor ar fi fost provocate din cauza echipării mașinilor cu acest tip de anvelope.

„Nu există o perioadă stabilită în care trebuie utilizate anvelopele de iarnă”

Cluj24 a solicitat un răspuns singurului for din România abilitat să ia o asemenea decizie, și anume RAR:

„Primele ninsori aduc și primele întrebări despre ce pneuri trebuie montate pe autovehicule în sezonul rece, despre marcajele de pe anvelope sau despre data de la care acestea devin obligatorii. Vă înțelegem nelămuririle, pentru că în fiecare an sunteți bombardați cu informații nereale, menite să genereze panică printre cei care se tem că au omis să citească modificările legislative. Din acest motiv vă spunem noi tot ce trebuie să știți despre anvelopele de iarnă.

Pe scurt, dacă nu vreți să citiți până la capăt (deși vă recomandăm să o faceți), trebuie să știți că legislația din România nu s-a modificat! TOATE anvelopele, indiferent de denumirea lor comercială, care sunt marcate cu literele M şi S (însemnând noroi <<mud>> și zăpadă <<snow>>), sub forma M+S, M.S. sau M&S, îndeplinesc cerințele de utilizare în condiţiile specifice de iarnă prevăzute în legislaţia națională. Totodată, nu există o perioadă stabilită în care trebuie utilizate anvelopele de iarnă, acestea fiind obligatorii atunci când autovehiculul circulă pe un drum public acoperit cu gheață, zăpadă sau polei.

Acum, mai în detaliu, reamintim că legea din România nu merge dincolo de marcajul format din literele M și S, respectiv dincolo de definiția anvelopelor de iarnă/zăpadă din legislația de omologare a anvelopelor. Textul OG nr. 5/2011, prin care se modifică OG nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, utilizează termenul „anvelope de iarnă”, anvelope care se identifică prin utilizarea literelor M şi S.

Denumirea de anvelopă “all-season” este o denumire comercială care nu defineşte cu exactitate tipul de anvelopă omologată pentru utilizarea pe timp de iarnă conform OG nr. 5/2011.

„Nu ignorați importanța anvelopelor de iarnă în sezonul rece”

Singurul criteriu care certifică faptul că anvelopa este omologată în acest sens este inscripţia literelor M şi S, sub una dintre formele menționate.

Prin urmare, dacă posesorii de autovehicule respectă legislația în vigoare și folosesc pe drumurile publice acoperite cu zăpadă, gheață sau polei, anvelopele marcate cu literele M și S nu se aplică sancțiuni!

Registrul Auto Român vă recomandă să nu ignorați importanța anvelopelor de iarnă în sezonul rece, deoarece acestea sunt concepute ca la o temperatură de sub 7-8 grade Celsius să rămână moi, spre deosebire de cele de vară, pentru a păstra aderența la carosabil.

Înainte de a monta anvelopele, vă recomandăm să verificați anul fabricației (DOT) și adâncimea profilului. Dacă anvelopele au o vechime de peste 4-5 ani, solicitați părerea unui specialist, care să observe dacă există urme specifice de uzură.

Este important de știut că o anvelopă de iarnă, aflată în condiții optime, crește aderența pe carosabilul acoperit cu zăpadă și scade distanța de frânare.

Precizăm că amenda pentru lipsa anvelopelor de iarnă, în condițiile specificate de lege, se încadrează în clasa a IV-a de sancţiuni (9-20 puncte-amendă).

În final, vă asigurăm că am citit și noi știrile despre “anvelopele care vor fi interzise din 2024”, dar rămâne cum am stabilit: vă anunțăm din timp când vor apărea noutăți legislative care pot avea impact asupra deținătorilor de vehicule din România”.

Zvon sau nu, cert este că o asemenea știre are și o componentă comercială. Cui prodest? Cui folosește un asemenea gen de dezinformare? Evident, vânzătorilor de anvelope care, se pare, și-au crescut vânzările la categoria anvelope de iarnă…

Citește mai departe

ECONOMIE

Dragoș Damian: N-ai chef, timp sau bani să investești în resursa umană? Participă la un târg de cariere și fură de la competiție

Publicat

Dragoș Damian, CEO Terapia

CEO Terapia, Dragoș Damian, critică lipsa de investiție reală în formarea resursei umane de către companii și o practică frecventă: recrutarea agresivă de la competitori.

„N-ai chef, timp sau bani să investești în resursa umană? În învățământ dual? În burse și practică pentru studenți? În laboratoare scumpe în facultăți? Nici o problemă! Participă la un târg de cariere și fură de la competiție câți angajați ai nevoie!

Povești de adormit mediul de afaceri

Urmărește o conferință la care iau parte șefii departamentelor de resurse umane și vei realiza ce profesioniști desăvârșiți sunt. Stăpânesc cu măiestrie o mulțime de formulări complicate care te conving cât de mult timp și bani alocă pentru atragerea, retenția și dezvoltarea oamenilor din organizația lor, cât de mult se investește în resursa umană, ce beneficii cuprinzătoare sunt acordate.

Ce nu știi însă este că toate lăudăroșeniile lor sunt povești de adormit mediul de afaceri pentru că, singurul lucru pe care îl fac este să fure angajați de la competiție. Păi are cineva chef, bani și timp să investească în angajați? Are cineva chef, bani și timp să dezvolte un director financiar sau economic, un specialist de calitate, de la director la analist, un specialist în operațiuni industriale de la director la ingineri la supervizori la operatori mașini alfa-numerice, un specialist în planificarea producției, un specialist în lanțul de aprovizionare, un specialist de mediu?

Instructajul costă sute de mii de lei

Uite. Un director financiar se pregătește în 5-10 ani, instructajul costă sute de mii de lei. Specialiști de calitate și de operațiuni industriale nu există, ei trebuie luați de pe băncile facultății, durează 1-3 ani pregătirea lor, tot sute de mii de lei. Specialiști de planificare, de aprovizionare, de mediu, la fel, nu există, costă mii și mii de lei pregătirea lor.

Pentru pregătirea unor astfel de specialiști este necesară muncă asiduă în interiorul organizației, parteneriate cu instituțiile de învățământ, donații de echipamente scumpe către universități în așa fel încât instruirea să se facă de pe băncile facultății, etc.

Mergem la competiție și furăm

Prostii! Timp și bani dați de pomană. Așadar, mergem la competiție și furăm. Luăm oameni gata pregătiți de fraierii din alte companii, care cred bazaconii de tipul învățământ dual preuniversitar și universitar sau pierd vremea în pregătirea angajaților prin parteneriate cu facultățile. Sunt unii angajatori fraieri care cred în rolul angajatorilor de a ajuta societatea să progreseze prin dezvoltarea generațiilor Y și Z.

Cât de fraieri pot fi?

Furtul de angajați este soluția perfectă pentru orice șef de resurse umane:

  1. Poți da salarii mai mari sau beneficii de altă natură pentru că nu te costă nimic pregătirea lor;
  2. Nu există nici o lege împotriva furtului de angajați, dimpotrivă, Codul Muncii „încurajează” furtul de angajați prin prevederi ambigue. Astfel încât poți fura 1, 2, 5, 10, 20 de angajați. Poți fura atâția angajați de la competiție până o închizi și tot nu pățești nimic, degeaba reclamăa unii aceasta practică;
  3. În plus:
  • Bonus 1: merită să vezi fețele directorilor cărora le furi angajații, sunt de neprețuit supărarea și frustrarea lor după ce au consumat timp și bani cu munca susținută în interiorul organizației, parteneriate cu instituțiile de învățământ, donații de echipamente scumpe către universități în așa fel încât instruirea să se facă încă de pe băncile facultății. Niște fraieri, merită să râzi de ei;
  • Bonus 2: daca angajatul furat nu se inseră în organizația ta, îl dai afara fără probleme, fără să fi consumat timp și bani pentru a-l pregăti. Și rămâi cu satisfacția că ai destabilizat competitorul de unde l-ai furat, care trebuie să consume timp și bani ca să pregătească pe altcineva.

Singura cale ieftină, să furi angajați de la competiție

Așadar, fură un angajat de la competiție, fură 2, 5, 10.

Totuși, fii un pic prudent, respectă niște reguli de bază:

  1. mergi tot timpul la conferințe ca să arați publicului că de fapt ești un angajator de top care investește timp și bani în pregătirea resursei umane. Și mai bine, cumpăra un loc într-un anuar ”Angajatori de Top”, e maxim 5.000 de Euro, dă bine;
  2. folosește anunțuri pe situl propriu, târguri de cariere, platforme de recrutare, companii de plasare de forța de muncă și vânători de capete, astfel încât să eviți orice risc ca planurile tale să fie dezvăluite;
  3. lipește afișe de recrutare pe stâlpi sau plasează banere în jurul locației competitorului pe care îl asediezi ca să-i furi angajații, demonstrezi astfel că ai publicat la loc vizibil intenția de angajare.

Singura cale ieftină și rapidă de dezvoltare a organizației tale este să furi angajați de la competiție. Succes!”, a spus Damian.

Citește mai departe

ADMINISTRAȚIE

Trenul metropolitan, „undă verde” de la Consiliul Județean Cluj. Aviz favorabil în Comisia de Urbanism

Publicat

tren gara bun 1

Consiliul Județean Cluj a avizat realizarea trenului metropolitan, în ședința Comisiei de Urbanism de joi, 21 noiembrie.

Comisia Tehnică de Urbanism și Amenajarea Teritoriului (CTATU) din cadrul Consiliului Județean Cluj a avizat favorabil, cu condiționări, Planul Urbanistic Zonal (PUZ) al viitorului Tren Metropolitan Cluj.

Trenul metropolitan va rezolva problema mobilității urbane

„Pentru ca acest important proiect să poată merge mai departe, în sensul depunerii și obținerii finanțării europene, am decis să aprobăm, cu anumite modificări, documentația prezentată în comisie. Este necesar ca proiectul viitorului tren metropolitan să fie corelat cu toate proiectele de infrastructură publice și private aprobate deja pe traseul propus prin PUZ.

Această nouă investiție este una extrem de importantă din perspectiva rezolvării problemei de mobilitate urbană pentru cei aproximativ 500 de mii de clujeni care trăiesc și muncesc în Zona Metropolitană Cluj”, a declarat Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj și al Comisiei CTATU.

Ultima etapă a fazei de proiectare

Elaborarea PUZ-ului aferent Trenului Metropolitan Cluj, ca etapă finală a fazei de proiectare, a fost necesară în vederea stabilirii reglementărilor urbanistice pentru realizarea obiectivelor noi propuse în cadrul acestui proiect de infrastructură, reguli care nu au fost cuprinse, anterior, în cadrul PUG-urilor aflate în vigoare.

Proiectul Trenului Metropolitan constă în introducerea unui serviciu de transport public de călători de-a lungul infrastructurii de cale ferată existentă deja între localitățile Gârbău și Bonțida, via Cluj-Napoca, cu nu mai puțin de 23 de stații. Astfel, de-a lungul celor 48,8 km de traseu, vor fi amenajate noi peroane, un pasaj rutier subteran, trotuare, piste biciclete, parcări auto/moto/velo și stații de autobus.

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate

Știri din Alba

Publicitate
Publicitate
Publicitate

Parteneri Alba24.ro , România24.ro, Ardeal24.ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Cluj24.ro powered by MEDIA CLUJ24 SRL Cluj Napoca & INDEPENDENT MEDIA Alba Iulia. Cluj24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax