Connect with us

ACTUALITATE

Opinie. Ioan Lumperdean: 24 ianuarie 1859, ziua în care românii și-au spus: „Hai să dăm mână cu mână”

Publicat


Astralitatea românilor

Academicianul Ioan Aurel Pop vorbeşte, ori de câte ori se ivește prilejul, de generozitatea zilelor astrale ale României în 1918.  O altă zi/dată importantă care nu trebuie să o uităm sau să o ignorăm este 24 ianuarie, când sărbătorim Unirea Principatelor Române.

Ceea ce s-a întâmplat în urmă cu 162 de ani nu a fost un act simplu. Nu a fost un act întâmplător, nu a fost conjunctural. Nu a fost numai pentru oamenii de atunci, ci și pentru cei de mai târziu. Toate reconstituirile și reluările tematice și/sau încercările de (re)interpretare ne conduc spre aceiași concluzie: la 24 ianuarie 1859 a fost prima mare zi astrală a românilor.

Poate că și până atunci astralitatea a mai fost în istoria noastră, dacă ne gândim la momentul Mihai Viteazul. Și, sigur, și după aceea, dacă reiterăm ziua proclamării independenței (8 sau 9 mai 1877) și, cu siguranță, zilele din 1918, când s-au unit cu România: Basarabia (27 martie/9 aprilie), Bucovina (15/28 noiembrie) și Transilvania (18 noiembrie/1 decembrie 1918).

De ce este bine să ne amintim de 24 ianuarie

Din nefericire,  de-a lungul timpului, au apărut destule voci potrivnice prin care s-a încercat trecerea în derizoriu a momentului istoric când românii au ales ca Alexandru Ioan Cuza să fie domnul lor. Prima dată, s-a întâmplat încă în timpul vieții lui Alexandru Ioan Cuza, când, după abdicarea acestuia, potrivnicii unirii, care acceptaseră „de voie, de nevoie” dubla alegere doar pe timpul vieții lui Cuza, au și sărit cu punerea în aplicare acestei opțiuni. Nu au reușit, pentru simplul motiv că erau și alții care au luptat din răsputeri ca unirea să fie păstrată și chiar să se împlinească.

Au urmat alte și alte „răfuieli” cu făuritorii actului de la 24 ianuarie 1859. În fapt, cu România și tot ceea ce însemna ea în această parte de lume. Cuza, acuzat de autoritarism, încă înainte și după abdicare, a fost aproape uitat și a trebuit să treacă prin experiența amară a exilului.

Abia la moartea sa și aducerea rămășițelor sale pământești în țară avea să se spună: „cât va avea ţara aceasta o istorie, cea mai frumoasă pagină va fi a lui Alexandru Ioan” (Mihail Kogălniceanu). Mai apoi, printr-o simbolistică multiplă (cărți, memorialistică, imagini, articole,  opere de artă etc) viața și epoca lui Cuza Vodă au fost (re)așezate pe soclul istoriei.

Cuza, Rusia, comunismul

Nici regimul comunist nu a reușit să dărâme acest soclu, chiar dacă multe din mesajele Unirii din 1859 au fost distorsionate și diminuate. Printr-o abilă și inteligentă abordare, cu unele compromisuri și supra dimensionări despre implicarea Rusiei, momentul 1859 a fost conservat în memoria individuală și colectivă a românilor. Au urmat anii unor abordări cerebrale și multiforme, care au oferit imaginea faptelor de atunci și din România modernă. Unele derapaje ideologice nu au reușit să diminueze importanța acelor vremuri.

Astăzi, se vorbește mai mult sau mai puțin apăsat de dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza și Unirea Principatelor Române. Desigur, față de tumultoasa și accelerata istorie de astăzi, faptele de atunci sunt, după unii, într-un orizont temporal îndepărtat, deși la scara timpului istoric, 162 de ani sunt extrem de puțini.

Să nu uităm că vârsta multor oamenii s-a statornicit în prezent, datorită calității vieții și progreselor medicale, spre 80-90 de ani, și tinde (unii chiar au ajuns) spre 100 și chiar mai mult.

Dezinteresul unora pentru 24 ianuarie 1859 pleacă și de la necunoaștere sau reținere în abordarea disciplinei istoriei în spațiul public și educațional. De peste trei decenii, vorbim și încercăm să ne reconectăm la civilizația occidentală. Și considerăm, cu sau fără discernământ, că aceasta se poate înfăptui prin negarea trecutului și a faptelor care l-au populat. O opțiune care se poate să devină păguboasă și chiar periculoasă, dacă ne uităm la alții, din spațialitatea noastră, mai apropiată sau mai îndepărtată.

Desigur, nici abordările triumfaliste, inclusiv cele despre Unirea din 1859 nu sunt bune.

În atelierul istoriei

Incursiunea în istoria timpului care a fost înainte și după 1859 poate fi realizată prin reluarea sau punctarea faptelor înfăptuite. Literatura uriașă ne arată că nu ducem lipsă de astfel de texte. Nici nu putem face abstracție de ele. Originalitate și noutate despre un subiect atât de generos este dificil de înfăptuit. Unele interpretări și puncte de vedere pot fi exprimate și, cred, și acceptate. În „atelierul istoriei” (François Furet) există încă loc și pentru alte „piese”.

Istoria timpului care a fost înainte și după 1859

Spre deosebire de alte popoare, românii au fost în „bătaia vânturilor”. Și au trebuit să găsească cele mai iscusite mijloace de răspuns și apărare la acesta. Nu de puține ori au greșit sau au mers pe drumuri ocolite. Uneori, atunci când astralitatea a fost cu ei și pentru ei, au găsit calea bună. Poate nu cea mai favorabilă, dar mult mai bună decât s-ar fi putut găsi.

Au știu ca vrerile lor să fie ascultate și corelate, chiar și numai parțial, cu ale altora. Așa s-a întâmplat la finele secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea, când românii intră pe scena modernă a istoriei. A fost o întâmplare, a fost conjunctură,  a fost voință și dorință?

Poate una sau unele din acestea, sau toate la un loc!!! Este cert însă că, după secole de nesiguranță și luptă spre și pentru apărarea identității, românii au găsit formulele prin care să se facă mai bine știuți în Europa și în lume. Moștenitori ai romanității orientale, încă din antichitate și evul mediu, românii au reușit să și-o afirme și să și-o revendice. Au făcut aceasta, la marginea și în interiorul imperiilor în care au trăit. Și și-au dat seama că pot să fie iarăși ce au fost și chiar mai mult!!!

Între Ex Oriente și Occidente Lux

Un asediu otoman nereușit la Viena în 1683 și o contraofensivă austriacă au adus mai aproape coliziunea, dar și opțiunea, între Orient și Occident. Prin expansiunea, explorările și cuceririle orientale ale Austriei s-a ajuns la ciocnirea dintre Orient și Occident.

Opțiunile românilor pentru o varianta sau alta au fost extrem de dificile, uneori cu opinteli, respingeri și reveniri. Dar la începutul epocii moderne, după o jumătate de secol (1800-1848), Țările Române au făcut alegerea care trebuia: spre Occidente Lux.

Spre Occident prin Austria și Rusia…

A fost poate cea mai grea alegere: pe unde și cu cine trebuie să ne însoțim ca să ajungem unde doream să ajungem? Se întrebau românii, și nu numai ei, ci și alte popoare din centrul și sud-estul Europei.  O întrebare legitimă atunci când istoria a fost nu de puține ori mai puțin binevoitoare.

Însă, tot istoria are ciudățeniile ei. În siajul acestora regăsim disputele dintre „cei mari”, iar odată cu aceasta, opțiunea occidentală se consolidează. Pentru teritoriile intracarpatice a contat mult impulsul austriac, iar pentru cele extracarpatice, ca un paradox al istoriei, cel rusesc.

Este o istorie extrem de densă și complexă, care nu poate fi expediată în câteva rânduri. Este, însă, mai mult decât obligatoriu să consemnăm rolul generalului rus Pavel Kiseleff, care a condus Principatele Române între 1829-1834. Modernizarea propusă de acesta a fost mai profundă, în comparație cu ceea ce se întâmpla în țara sa și a apropiat și mai mult cele două țări. A fost și deschiderea mai mare spre Franța și lumea occidentală.

Apetitul spre cultura franceză a fost mai mare, dorința pentru educație în această parte a Europei mai accelerată. Limba saloanelor din Principate a devenit franceza. S-a ajuns la folosirea excesivă, cu alterările deșănțate ale limbii române, prin „furculisioanele” coanei Chirța!!! Opțiune modernizatoare, mai mult „în formă” decât „în fond”, care se aseamănă cu englezismele/americanismele de astăzi.

Crimeea favorabilă în comparație cu cea de astăzi

De câțiva ani știm de (re)ocuparea peninsulei Crimeea de către Rusia putiniană și protestul (mai mult formal) al occidentalilor. În fapt, este o altă (nouă) ciocnire între Vest și Est, cu rădăcini adânci în istoria europeană și orientală.

La mijlocul secolului al XIX-lea erau în Europa patru imperii: otoman, habsburgic, țarist, francez și mai multe regate, principate și ducate. În lume mai erau trei imperii coloniale: britanic, spaniol și portughez. Primul, „în mare formă”, iar următoarele în „pierdere de viteză”. Aceste construcții statale încercau să aibă preeminențe, unele față de altele, să obțină poziții economice, politice și militare într-o lume și o piață economică tot mai aglomerată.

Țările occidentale erau la începutul sau în timpul revoluției industriale, iar rezultatele sale s-au concretizat printr-o abundență de mărfuri și lichidități. Acestea trebuiau să se (re)verse și spre spațiul oriental și românesc. Inevitabil, concurența, directă și indirectă, loială și mai puțin loială și-au spus cuvântul. În forma sa explozivă, aceasta a dus la ceea s-a numit războiul Crimeii (1853-1856), încheiat cu pacea de la Paris din 1856. A fost marea șansă a românilor, care a deschis cale Unirii Principatelor Române.

Să înțelegi șansa istoriei

În această conjunctură, într-un colț de Europa, în Carpați și la Dunărea de Jos, o parte din elita românească a înțeles că istoria le „zâmbește”. Își dăduseră seama de această încă de la 1848, și făcuseră tot ceea ce au putut să facă ca „trenul șansei” să oprească și în „gara” lor.

Multe au fost activitățile lor, de la cele politice, economice, militare, diplomatice, culturale, masonice și chiar investiționale și filantropice. Toți cei care doreau, luptau și sperau au „pus mână de la mână” ca proiectul lor să devină realitate.

I.C.Brătianu și-a vândut o moșie ca să asigure promovarea cauzei românești, acolo unde se luau marile decizii ale timpului. Oare când o să vedem astfel de fapte și în zilele noastre?

Ce s-a întâmplat apoi se știe. S-a înfăptuit Unirea Principatelor Române prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza. Sunt convins că a fost cea mai mare faptă din istoria modernă a României.

Semnificația și importanța actului de la 24 ianuarie 1859 sunt de netăgăduit, din perspectiva coeziunii interne și a exploatării „scăperii” deciziilor europene. Se cunoaște că, după mai multe episoade contorsionate pentru organizarea Principatelor, după Congresul de la Paris, a avut loc întâlnirea dintre împăratul Napoleon al III–lea și regina Victoria, la Osborne (august 1857). S-a găsit formula de compromis, cu doi domnitori, două capitale și instituții guvernamentale și parlamentare paralele. O scăpare (ne)intenționată a fost extrem de abil și cerebral exploatată de fruntașii politici români. Pentru că nu se preciza (im)posibiltatea alegerii aceluiași domn în Moldova și Muntenia, posibiltatea a devenit realitate!!!

Cum a apărut ideea și cum s-a înfăptuit?

La 5 ianuarie 1859, la Iași, colonelul Alexandru Cuza (încă nu era și Ioan) a fost ales domn. La București, disputele și căutările au continuat. În timpul acestora s-a invocat și numele lui Cuza. Se considera o idee himerică și imposibilă, fără șanse de izbândă. Se pare că ea fost exprimată pentru prima dată de Cezar Bolliac, într-o discuție privată cu generalul Barbu Vlădoianu. Acesta a subscris la  propunere și, mai mult, a fost de acord să se întâlnească cu I.C. Brătianu. Cei doi nu-și vorbeau de 15 ani!!!

Au trecut peste orgolii și dubla alegere s-a realizat. Trupele conduse de general au rămas în cazărmi, suţinătorii unirii nu au fost arestați și muţimile pregătite să „năvălească” spre centrul capitalei au putut să-și manifeste entuziasmul. Așa s-a ajuns la Alexandru Ioan I, domnitor al Principatelor Unite. În 1862, dualitatea instituțională a fost înlocuită cu cea unitară. Constituția din 1866 o va consacra.

Prof.univ.dr. Ioan Lumperdean



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger




Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

ACTUALITATE

Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni

Publicat

În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Citește mai departe
Publicitate

CULTURA

Lansare de carte Gaudeamus Cluj. „Despre iubire ca fapt divers. În sala pașilor pierduți”, autori Daniela și Felix Ostrovschi

Publicat

De

Gaudeamus

O nouă carte aparținând istoricului Felix Ostrovschi va fi lansată în cadrul Târgului de Carte „Gaudeamus” din Cluj-Napoca, în ziua de joi, 25 aprilie, la ora 15.

Deja suntem familiarizați cu modul de abordare a recuperării trecutului de către istoricul Felix Ostrovschi care ne-a convins, de altfel, prin cele trei volume deja publicate, „Faptul divers în Clujul interbelic”, „Cartierele Clujului în anul 1937” și „Vremea vremurilor. Oameni sub povara extremelor”, că materialele publicate în presa de altă dată constituie o reală sursă de recuperare a trecutului.

Cartea care se va lansa în curând, „Despre iubire, ca fapt divers. În sala pașilor pierduți”, are de fapt doi autori și anume Daniela Ostrovschi (bibliotecar în cadrul Bibliotecii Universitare) și pe Felix Ostrovschi (istoric).

Această colaborare specială a celor doi a dus la finalizarea unui proiect de cercetare vizând iubirea de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, materializată într-o carte care are  trei volume și peste 1200 de pagini.

Despre iubiri

Gaudeamus

În primul volum, găsim două mari capitole dedicate „Iubirii împlinite” și „Iubirii interzise”. Iată deci, povești de iubire în antiteză, unele materializate metaforic, altele interzise tragic. Cel de-al doilea volum cuprinde povești despre „Iubiri răpite” și „Iubiri fatale”, iar ultimul volum, al treilea, ne prezintă povești de „Iubire răzbunată” și „Iubire refuzată”.

Love story din 1888

Și dacă tot am răsfoit cele trei volume, să vă redăm și una din cele peste șapte sute de povești conținute de acestea. Am ales la întâmplare o poveste reală, publicată în ziarul „Tribuna”, apărut la Sibiu în luna martie a anului 1888:

„La Bolon, o nuntă a dat peste o întâmplare de tot caraghioasă. Întorcându-se invitații de la biserică, s-au pus cu mirele, mireasa și părinții în jurul mesei și au mâncat și au băut într-atâta că au fost cuprinși de un entuziasm de nedescris pentru jocul numit ciardaș.

Tinerii au dat numai decât scaunele și mesele afară și s-au pus să bată scândurile cu tălpile, la sunetul vioarelor și cobzelor.

Tropoitura a continuat vreun ceas cu un avânt din ce în ce mai mare. Deodată se aude o trosnitură, scândurile se lăsară fără de veste în jos și invitații, cu mirele, mireasa și lăutarii, se deșteptară în pivniță.

Un invitat căzu în putina cu varză, care era descoperită; un muzicant își scrânti mâna; ceilalți se aleseseră cu spaima și arcușurile rupte.

Fetele și femeile ieșiră repede din pivniță și plecară spre casă. Bărbații continuară nunta în pivniță cu un singur lăutar și între poloboace cu mai multe feluri de vin”.

Procesul iubirii

Cei doi autori prezintă de fapt încercarea a doi tineri ziariști interbelici de a găsi un subiect fabulos pentru un viitor articol al lor.

În căutările lor, ajung în „Sala pașilor pierduți”, acolo unde se judecă „procesul iubirii”. Astfel, au ocazia să răsfoiască peste 700 de „dosare”, care conțin tot atâtea povești de iubire.

Printr-un efort gigantic, bazat pe o enormă bibliografie, cei doi autori reușesc să ne aducă în față o enciclopedie a iubirii, ante și interbelice, reușind să ne întoarcă în timp, într-o vreme de mult apusă. Citite și simțite, toate aceste povești, reușesc să ne încălzească inimile, să ne ofere o rază de speranță, să fim poate mai buni și mai iubitori.

Nu vom spune mai multe despre această carte, pentru că cel mai bine ar fi ca fiecare dintre noi nu doar să o aibă, ci chiar să o citească. Interesantă va fi cu siguranță și întâlnirea de joi cu cei doi autori, care cu siguranță ne vor explica motivele pentru care au ales să re-spună „povestea iubirii”, dificultățile cu care s-au confruntat și, mai mult decât atât, ne vor oferi și chei de lectură, cheia cu care vom reuși să pătrundem și noi, în „sala pașilor pierduți”.

Citește mai departe

EVENIMENT

O elevă a căzut de la etaj la o școală din Cluj-Napoca. Tânăra a fost transportată de urgență la spital

Publicat

De

Elevă căzută de la etaj la școală

O elevă de aproximtiv 16 ani a căzut, luni, de la etajul I al școlii la care învață. Un echipaj SMURD a transportat-o la spital cu multiple traumatisme.

Pompierii din cadrul Detașamentului 1 Cluj-Napoca, alături de un echipaj SMURD, tip terapie intensivă mobilă, au intervenit pentru a acorda asistență medicală de urgență tinerei, elevă la Liceul de Arte Plastice.

O elevă a căzut de la etaj la o școală din Cluj-Napoca. Tânăra a fost transportată de urgență la spital

Potrvit ISU Cluj, aceasta a căzut, cel mai probabil, de la înălțime în cadrul unei unități de învățământ situată pe strada Dorobanților din Cluj-Napoca.

Echipajele operative au găsit tânăra în stare de conștiență.

Acesata era cooperantă, dar prezenta multiple traumatisme.

Echipajul SMURD i-a acordat asistență medicală de urgență, ulterior fiind transportată la spital pentru îngrijiri medicale.

UPDATE

Potrivit reprezentanților Inspectoratului Școlar Cluj, incidentul de la Liceul de Arte Vizuale „Romulus Ladea” din Cluj-Napoca, a avut loc între orele 14.00-15.00, la ora de limba engleză, în prezența colegilor și a profesoarei.

Fata stătea pe pervazul unei ferestre din sala de clasă

Din declarațiile profesoarei reiese că eleva s-a dus înspre colegii din spatele clasei, în timp ce profesoara discuta cu un alt elev.

Când a văzut-o stând în șezut, pe pervazul geamului din spatele clasei, a atenționat-o să coboare, îndreptându-se spre ea, moment în care fata s-a lăsat pe spate și a căzut în gol.

„Precizăm faptul că directorul Liceului de Arte Vizuale <<Romulus Ladea>> Cluj-Napoca a informat imediat I.Ș.J. Cluj cu privire la incidental petrecut în spațiul școlii, potrivit procedurii de comunicare a incidentelor în regim de urgență”, au mai arătat reprezentanții Inspectoratului Școlar Cluj.

Citește mai departe

EVENIMENT

FOTO. Delgaz Grid investește circa 51 milioane de lei pentru modernizarea rețelei de gaze naturale din județul Cluj

Publicat

gaze naturale

Un număr de 12 proiecte de investiții în distribuția de gaze naturale, a căror valoare totală este de circa 51 milioane de lei (peste 10,2 milioane de euro), au fost planificate pentru acest an în județul Cluj. Lucrările vizează modernizarea rețelei de gaz pe o lungime de circa 49 de kilometri în 7 localități din județ. În urma investițiilor, va fi îmbunătățită alimentarea cu gaze naturale a clujenilor, fiind asigurată continuitatea și siguranța în exploatare a rețelei de distribuție.

„La nivelul întregii companii, pentru distribuția de gaze naturale ne-am planificat în acest an investiţii în valoare de 365 milioane de lei, obiectivul principal fiind modernizarea și extinderea rețelei.

Totodată, împreună cu primăriile, vom înființa distribuții în opt localități din țară.

Mulțumim autorităților locale pentru că ne sprijină în mod constant în derularea lucrărilor de investiții care duc la creșterea calității serviciilor noastre și a numărului de clienți racordați la rețea”, declară Cristian Ifrim, directorul general adjunct al Delgaz Grid.

Conducte înlocuite

gaze naturale

Cele mai importante proiecte de investiții, care constau în înlocuirea conductelor și branșamentelor de gaze naturale, se vor derula în comunele Baciu (cca 13 km), Gilău (cca 11 km), municipiul Cluj-Napoca (cca 10 km), Florești (7 km) și Dej (cca 6 km).

Anul trecut, în județul Cluj investițiile s-au axat preponderent pe extinderea rețelei de distribuție pentru a permite racordarea de noi consumatori. Astfel, aceasta a fost extinsă cu circa 24 km, valoarea depășind 7,5 milioane lei (peste 1,5 milioane euro).

În anul 2023, Delgaz Grid a investit în distribuția de gaze naturale circa 419 milioane de lei, în special pentru modernizarea a peste 250 km de conducte și branșamente gaz, rețeaua de distribuție fiind extinsă cu 468 km.

Totodată, în parteneriat cu autoritățile locale, au fost înființate 14 noi distribuții de gaze naturale, pe o lungime de 110 kilometri, în localități din județele Iași, Bacău, Satu Mare, Suceava, Botoșani, Cluj și Harghita. Tot anul trecut au fost modernizate șapte stații de reglare măsurare a gazelor naturale în județele Sibiu, Suceava, Bacău, Satu Mare și Bihor.

Despre Delgaz Grid

Delgaz Grid, compania de distribuție din cadrul Grupului german E.ON, operează o reţea de gaze naturale de 25.800 km în 20 de judeţe din partea de Nord şi de Vest a României (Cluj, Bistrița Năsăud, Maramureș, Satu Mare, Sălaj, Timiș, Arad, Bihor, Caraș-Severin, Hunedoara, Mureș, Sibiu, Alba, Harghita, Iași, Botoșani, Vaslui, Suceava, Neamț şi Bacău) şi o reţea de electricitate de 81.500 km în şase judeţe din Moldova: Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava şi Vaslui.

De la intrarea pe piaţa locală, în anul 2005, E.ON a investit 2,3 miliarde de euro în principal pentru modernizarea reţelelor de gaze şi electricitate şi a virat către stat impozite şi taxe de 3,4 miliarde de euro.

Citește mai departe

EVENIMENT

FOTO. Trei persoane, prinse de jandarmii clujeni cu droguri asupra lor

Publicat

jandarmi

Echipaje de jandarmerie aparținând Inspectoratului de Jandarmi Județean Cluj, aflate în misiune de asigurare a ordinii publice pe raza municipiului Cluj-Napoca, au identificat, în weekend, trei persoane de 25, 29, respectiv 39 de ani, asupra cărora au fost găsite droguri, respectiv 15 bucăți de cristale care conțineau o substanță tip praf de culoare albă.

”Având în vedere suspiciunea rezonabilă că ar putea fi substanțe interzise, jandarmii au întocmit pe numele celor în cauză actele de sesizare sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de deținere de substanțe interzise, conform prevederilor Legii 143/2000.

Documentele și substanțele descoperite asupra acestora au fost înaintate organelor abilitate, în vederea continuării cercetărilor”, arată Jandarmeria.

Jandarmii clujeni vor continua să fie vigilenți pe timpul executării misunilor specifice din spațiul public.

jandarmi

 

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate

Știri din Alba

Publicitate
Publicitate
Publicitate

Parteneri Alba24.ro , România24.ro, Ardeal24.ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Cluj24.ro powered by MEDIA CLUJ24 SRL Cluj Napoca & INDEPENDENT MEDIA Alba Iulia. Cluj24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax