Consiliul Județean Cluj a aprobat, joi, într-o ședință extraordinară, transferul dreptului de proprietate către cele 34 de primării de comune a microbuzelor electrice pentru elevi achiziționate recent și prezentate public în urmă cu două zile.

În urma preluării microbuzelor, primăriile au obligația asigurării funcționării stației de încărcare, pe toată perioada de sustenabilitate a proiectului, având parametrii și caracteristicile tehnice solicitate de către furnizorul microbuzelor școlare.

De asemenea, își asumă asigurarea, pe o durată de minimum 4 ani, a șoferului, a costurilor de reparații și întreținere a microbuzelor, cu excepția celor efectuate în baza garanției de către furnizor, precum și costurile de alimentare

De asemenea, primăriile au obligația să înmatriculeze microbuzele electrice într-o perioadă de maxim 30 de zile de la data transferului dreptului de proprietate.

Vicepreședintele CJ Cluj, Radu Rațiu, a spus că alte 25 de microbuze electrice școlare pentru comune vor sosi la Cluj într-o lună, o lună și jumătate.

Comunele care au primit primele 34 de microbuze electrice

1.      Comuna Chiuiești

2.      Comuna Sînpaul

3.      Comuna Cămărașu

4.      Comuna Poieni

5.      Comuna Cășeiu

6.      Comuna Mărișel

7.      Comuna Iara

8.      Comuna Beliș

9.      Comuna Căpușu Mare

10.    Comuna Măguri-Răcătău

11.    Comuna Așchileu

12.    Comuna Negreni

13.    Comuna Mănăstireni

14.    Comuna Rîșca

15.    Comuna Aluniș

16.    Comuna Vad

17.    Comuna Mociu

18.    Comuna Căianu

19.    Comuna Băișoara

20.    Comuna Ciurila

21.    Comuna Luna

22.    Comuna Ciucea

23.    Comuna Sic

24.    Comuna Aghireșu

25.    Comuna Chinteni

26.    Comuna Izvoru Crișului

27.    Comuna Cojocna

28.    Comuna Tureni

29.    Comuna Iclod

30.    Comuna Frata

31.    Comuna Geaca

32.    Comuna Mihai Viteazu

33.    Comuna Săcuieu

34.    Comuna Moldovenești

Academicianul și istoricul clujean David Prodan s-a născut pe 13 martie 1902 în satul Cioara, azi Săliștea, județul Alba. Bibliotecar și profesor universitar, David Prodan a fost și specialist în istoria Transilvaniei.

Şcoala primară de patru clase a urmat-o în sat la şcoala confesională unde învăţătorul şi preotul l-au sfătuit să urmeze restul studiilor la un liceu maghiar din Sebeş. A urmat apoi Liceul Kun din Orăştie şi Liceul Aurel Vlaicu tot din Orăştie, unde şi-a dat şi examenul de maturitate.

david prodan

123 de ani de la NAȘTEREA istoricului clujean David Prodan. A fost specialist în istoria Transilvaniei

A luat drumul Clujului angajându-se translator la Direcţia Generală a Cărţii Funduare timp în care se înscrie la Facultatea de Litere – secţia română-istorie a Universităţii Dacia Superioară absolvind în 1924 cu licenţă în istorie şi arheologie. Teza sa de doctorat a fost „Răscoala lui Horea în comitatul Cluj şi Turda”, teză ce a stat la baza lucrării sale de căpătâi ce avea să poarte acelaşi titlu şi care avea la bază ani de studii şi cercetări minuţioase asupra vieţii iobagilor din Transilvania şi asupra evenimentelor din timpul răscoalei de la 1784.

Odată cu studiile universitare şi-a însuşit cunoştinţe din domeniile: literatura istorică română şi maghiară, paleografie, cronologie, heraldică şi sigilografie.

„A fost preşedinte de onoare la Centrul de Studii Transilvane din Cluj”

După absolvire a lucrat la Arhivele Statului din Cluj, la Biblioteca Centrală Universitară din Cluj şi mai apoi la Sibiu, unde a fost nevoit să se refugieze între anii 1940-1944. Începând din 1948 a fost profesor universitar şi şef de secţie la Institutul de istorie şi arheologie din Cluj. Din 1948 a fost şi membru corespondent iar din 1955 titular al Academiei Române. A fost ales membru al Asociaţiei Istoricilor Americani pe locul rămas liber la moartea lui Fernand Braudel. Din 1991 şi până în 1992 la moartea sa, a fost preşedinte de onoare la Centrul de Studii Transilvane din Cluj.

David Prodan a îmbrăţişat o problematică fundamentală a istoriei Transilvaniei de la sfârşitul evului mediu şi începutul celui modern – iobăgia. Cercetările lui au deschis doar un drum punând temeinice baze cercetărilor viitoare.

Sursa: Wikipedia

Produsul Intern Brut (PIB) al României va înregistra în 2025 o creștere modestă de 1,5%, față de 0,9% cât a fost în 2024, dar cu mult sub potențialul economiei care ar fi mai aproape de o creștere anuală de 3-4%, pe termen lung, apreciază analiștii Romanian Economic Monitor (RoEM), proiect de cercetare al Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universității ”Babeș-Bolyai” (UBB) Cluj-Napoca.

Această evoluție poate fi periclitată însă de o serie de factori interni – necesitatea gestionării stricte a deficitului bugetar, instabilitatea politică (chiar și după decizia CCR din 11 martie) –, și externi – riscuri geopolitice globale, revenirea lentă a economiei zonei euro.

Conform datelor provizorii detaliate, publicate săptămâna trecută de Institutul Național de Statistică, PIB-ul României în anul 2024 a crescut sub așteptările majorității analiștilor economici cu doar 0,9%, fiind însă foarte aproape de ultima estimarea a echipei RoEM de la finalul anului trecut, de +1 %, revizuită în scădere în două etape de la 3%, respectiv, de la 1,8%.

Scădere față de 2023

„Această cifră reflectă o decelerare semnificativă și față de creșterea economică de 2,4% înregistrată în 2023.

Iar creșterea economică din ultimul trimestru al anului 2024 s-a situat, de asemenea, sub așteptări, la doar +0,7% față de același trimestru al anului precedent. Principalul motor al creșterii economice în 2024 a fost creșterea veniturilor reale ale populației din România –  creșterea salariilor, în special în sectorul bugetar, creșterea salariului minim, creșterea pensiilor în an electoral –, combinată cu a temperare graduală a inflației.

Toate acestea s-au reflectat într-o accelerare semnificativă a cheltuielilor de consum ale gospodăriilor care a avut o contribuție de +3,6% la creșterea PIB-ului României pe întreg anul 2024”, explică Levente Szász, prorector al UBB Cluj-Napoca, coordonatorul echipei RoEM.

Exporturi modeste

Dinamizarea consumului final s-a menținut și în ultimul trimestru al anului precedent (cu o contribuție de +4% la creșterea PIB-ului în acest trimestru), care, conform estimărilor analiștilor RoEM, va rămâne cea mai semnificativă creștere pentru o perioadă destul de îndelungată, 2025 aducând probabil cifre mult mai temperate în acest sens.

„Sectorul privat din România nu a reușit să capitalizeze de pe urma aceastei creșteri a consumului final în 2024, iar acest lucru s-a reflectat în dinamica semnificativ pozitivă a importurilor de bunuri și servicii.

Pe de altă parte însă, exporturile au avut o evoluție modestă, atât din cauza problemelor externe, precum evoluția sub așteptări a industriilor din zona euro, cât și a scăderii relative a competitivității economiei românești (creșterea costurilor forței de muncă împreună cu o evoluție mai slabă a productivității muncii).

Toate acestea au determinat ca exporturile nete să aibă un aport negativ la creșterea PIB-ului din 2024, de -2,9%”, precizează Csaba Bálint, membru al echipei de cercetători RoEM.

Scădere a investițiilor

În trimestrul IV al anului 2024, s-a înregistrat o altă supriză negativă din punct de vedere economic, în domeniul investițiilor. Contrar trimestrelor precedente, investițiile au înregistrat o scădere semnificativă (de două cifre!), ca urmare a încetinirii sectorului construcțiilor și a investițiilor industriale, susțin analiștii RoEM.

„În timp ce construcțiile în sectorul rezidențial au arătat deja semne de slăbire în trimestrele precedente, investițiile în infrastructură (alimentate în mare parte de cheltuielile statului) nu au mai reușit să aducă un aport pozitiv la performanța economică a ultimului trimestru din 2024 (cum s-a întâmplat, de exemplu, în 2023): contribuția la creșterea PIB-ului din acest trimestru a fost de -3,3%, împingând astfel și contribuția anuală în zona negativă (investițiile contribuind cu -0,4% la creșterea PIB-ului în 2024)”, explică Levente Szász, coordonatorul echipei de cercetători.

Performanța slabă a agriculturii

Din perspectiva principalelor sectoare ale economiei, ultimul trimestru al anului 2024 a adus doar o creștere modestă a industriei și a serviciilor (cu contribuții de +0,2%, respectiv 0,4%, la creșterea PIB-ului în acest trimestru), pe când construcțiile au avut un impact negativ, în concordanță cu scăderea investițiilor (contribuție de -0,7%).

Aceste evoluții, susțin economiștii RoEM, împreună cu performanța slabă a agriculturii în trimestrul III din 2024, cauzată în principal de secetă, au determinat o creștere a PIB-ului României de doar 0,9% a în anul 2024.

„În 2025, PIB-ul va avea o accelerare modestă față de cifra din anul precedent, ajungând conform estimărilor noastre la o creștere de 1,5%.

La nivelul categoriilor de utilizări componente ale PIB-ului, ne așteptăm ca evoluția dinamică a consumului intern din anul precedent să încetinească semnificativ în acest an: măsurile fiscale destinate reducerii deficitului bugetar vor limita și veniturile populației, iar creșterea record a consumului de anul trecut este oricum nesustenabilă pe termen mai lung. În 2024, exportul net a tăiat mult din creșterea economică, însă, pe fondul decelerării consumului populației, ne așteptăm ca această contribuție negativă să scadă și ea în acest an.

După performanța surprinzător de slabă a investițiilor în anul precedent, investițiile bazate pe fondurile europene ar putea «salva» accelerarea creșterii economice în acest an, cu o revenire moderată față de scăderea neașteptată de anul trecut”, spune Csaba Bálint.

Baza, fondurile europene

Ca acest lucru să se întâmple însă, este esențial ca fondurile europene să fie accesate și utilizate în mod eficient pentru investiții, în special în infrastructură, fără de care accelerarea economică din acest an pare greu de realizat, explică analiștii RoEM.

Un alt factor important pentru economie, despre care s-a discutat prea puțin din cauza crizei politice declanșate la finalul anului trecut, este aderarea deplină a României la zona Schengen,  începând cu 1 ianuarie 2025.

Aderarea poate adăuga un plus la creșterea economică a țării prin dinamizarea comerțului internațional (inclusiv în privința exporturilor produselor fabricate în România), prin atragerea unor investitori noi în România care astfel se pot conecta mai ușor la rețeaua logistică din Europa de Vest. De asemenea, apartenența la zona Schengen poate reprezenta un impuls adițional pentru decidenții politici să accelereze dezvoltările infrastructurale, dinamizând astfel transporturile care traversează granița de vest a țării.

„Luând toți acești factori în considerare, estimăm o creștere de 1,5% a PIB-ului în acest an. Dar această creștere, chiar dacă se află peste nivelul creșterii economice din 2024, este cu mult sub potențialul economiei României, care ar fi mai aproape de o creștere anuală de 3-4% pe termen lung. În plus, contextul intern și extern va pune presiuni suplimentare asupra evoluției economiei țării în acest an”, concluzionează prorectorul UBB.

Despre Romanian Economic Monitor

Romanian Economic Monitor este un proiect de cercetare al Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, prin care cei șase cercetători ai universității implicați în acest demers științific publică o serie de date economice în forma unor infografice interactive, menite să arate o imagine comprehensivă, actualizată în timp real, a situației economice din România.

Scopul proiectului este informarea clară și precisă a românilor în privința evoluției economiei, bazată pe surse de date credibile și verificate, dar și oferirea unui sprijin real factorilor decizionali din politica și economia românească, prin realizarea și actualizarea frecventă a analizei situației economice, și oferirea unui punct de pornire pentru realizarea unor scenarii de previziune, care să ajute funcționarea eficientă a economiei.

U-BT Cluj a pierdut, miercuri seara, cu 74 la 98, meciul cu Valencia din sferturile BKT EuroCup, părăsind competiția după un parcurs bun. Mihai Silvășan, antrenorul echipei, a ținut să-și felicite jucătorii pentru performanță și fanii pentru susținere.

„Felicitări Valenciei, au jucat foarte bine în această seară, la fel cum au făcut pe parcursul întregului sezon. Le urez mult succes mai departe! Din punctul nostru de vedere, sunt mândru de jucători și de realizările lor. Este pentru a doua oară consecutiv când terminăm în TOP 8.

Silvășan (U-BT Cluj), după meciul cu Valencia: Cred că uneori și învinșii pot fi ÎNVINGĂTORI

Au fost suișuri și coborâșuri, însă jucătorii s-au luptat și au arătat că au caracter. Cred că uneori și învinșii pot fi învingători și mă refer aici la băieții noștri. Au muncit în permanență pentru a fi cât mai buni posibil. Le mulțumesc, a fost minunat să îi antrenez în acest sezon european. Acum ne vom concentra numai pe campionat, unde obiectivul este clar.

Le mulțumim fanilor că au fost alături de noi, inclusiv în toate deplasările. Sunt foarte mândru că fac parte dintr-un asemenea grup, format în orașul nostru. Fanii ne susțin în permanență și au încredere în noi, așa că le mulțumesc din suflet. Trebuie să mergem mai departe, avem de învățat din această experiență. Învățăm din greșeli și muncim astfel încât organizația noastră să fie respectată la nivel european.

Referitor la Valencia, ei au o echipă foarte bună, cu o bancă lungă. Au jucat un baschet pe tranziție, au fost agresivi în apărare și ne-au forțat să greșim. Evident, uneori aruncările lor sunt parcă de pe altă planetă. E incredibil felul cum pot marca. Azi orice jucător au trimis pe teren putea înscrie de la trei puncte. Joacă un baschet modern, de calitate, și rezultatele se văd”, a spus Mihai Silvășan.