Editorial Opinii
OPINIE/ Mihai Moldovan: Unirea și teama de destrămare
De mii de ani în Transilvania,de 14 ani în UE, de 102 în România. Arheologii si istoricii demonstrează cu relativă exactitate de câți ani este estimată viață în Transilvania, dar am ales aceste cuvinte în titlu, pentru că în decembrie 2018 pe strada ”în oglindă” din Centrul Clujului (str. Iuliu Maniu cred – ironică potriveală ), în zona Agape (împinge tava, mai cu ștaif) am văzut afișul (discret postat) al unei manifestări culturale maghiare De 100 de ani în România și de 1000 de ani în Transilvania.
Organizatorii au avut oare motive să îl posteze discret ? Noi nu am aflat…. Nu am apucat să ne punem prea multe întrebări fiindcă întâmplător, la o școală clujeană, tot centrală, cu pretenții (de fițe ar spune unii), am descoperit că trei elevi aleși la întâmplare nu știau câți ani au trecut de la Marea Unire, când toate canalele media te sufocau cu Centenarul.
Am schimbat repede subiectul să nu ajungă de notorietate. Îl trecem sub tăcere în continuare.
Să creezi o școală românescă unde există elevi care să nu știe ce s-a întâmplat la 1 Decembrie la Alba Iulia, și în ce an, este o bucurie la care nici un Horthy nu ar fi visat. Apropo de bucurie, una dintre cele mai spectaculoase filmări neregizate din istorie este bucuria populară la revenirea lui Horthy la Cluj, în 1940, care se poate vedea pe rețelele din internet.
”Da ce măi, noi ne-am dezrobit de la japonezi sau marțieni?”
Motive de bucurie ar fi destule încă/însă. Cumpărăm gaze, benzină, motorină din Ungaria de unde se vede că nu contează ce ai în pământ (ei nu au), ci în cap sau în fruntea țării. Li s-a cedat gratis Moștenirea Gojdu și ”Codex Aureus” (cea mai scumpă carte din lume) și au primit se spune și de câte două ori, foarte multe imobile, păduri și terenuri.
Aici nu avem ce să comentăm fiindcă Justiția Română si structuri ale statului român le-au retrocedat. Își permite cineva să nu aibă încredere în aceste instituții? Cine își permite, să caute imaginile din Mehedinți când o procuroare ia o fetiță de păr (în anul 2020) o târăște pe stradă ca pe un sac de cartofi și o dă la înfiat. A rămas procuror (nu șstim) și zicem că este mai bine a ne abține să nu avem încredere în Justiție.
Ar fi cuvenit și să nu îl pomenim pe Horthy de Ziua Națională a României. Totuși, bunicul care nu a învățat conceptul de politically correct întreba: ”Da ce măi, noi ne-am dezrobit de la japonezi sau marțieni? Ori japonezii vor tot mai multe proprietăți?”
Un prieten maghiar este un prieten adevărat
S-a dus săracul, tot trăncănind și nu am apucat să îl adaptez la termenul de politically correct. Ce-i drept, nici nu prea aveam curajul. Fusese trimis pe front de statul maghiar având 6 copii acasă. Câtă teamă că nu îi va putea revedea și crește. Un țăran ardelean obișnuit, nu un martir. Avea prieteni maghiari extraordinari. Și noi, și e la rang de sentință vorba că un prieten maghiar este un prieten adevărat. Le respectăm valoarea.
Martiri au fost românii civili masacraţi, cu sadism, în multe locuri din Transilvania la momentul Marii Uniri.
Marea Unire nu a fost o simplă horă, ci a fost o sărbătoare sub amenințarea morții. Amintim doar masacrul din noiembrie 1918 de la Beliş când 50 de moţi, au fost împuscaţi şi aruncaţi apoi în var nestins. La 5 decembrie 1918, în județul Someș, la Târgu Lăpuş, în centrul localității, erau adunaţi români în straie de sărbătoare, aşteptând întoarcerea delegaţilor de la Alba Iulia să le comunice hotărârea luată acolo.
Au fost mitraliaţi şi omorâţi 112 (unele surse) oameni printre care şi copii. Un tânăr sublocotenent român a fost schingiuit în public, iar trupul lui batjocorit şi după moarte. Sub tortură nu a încetat să strige ”Trăiască România Mare!”. L-au bătut în cuie de viu pe poarta școlii.
Sacrificiu pentru Marea Unire
Acei strămoși acolo, la Beliș sau în atâtea locuri din Transilvania și din toată România nu s-au mai întrebat şi nu au pus la îndoială dacă înfăptuirea Unirii a meritat sau nu. Au fost martiri, și-au dat viața pentru Marea Unire și acest sacrificiu nu se poate demitiza sau ignora.
De la Unire au persistat diferite temeri că această realizare nu ar putea dăinui, temeri amarnic concretizate în 1940 când am pierdut definitiv Basarabia, Bucovina de Nord, Herța, Cadrilaterul și o treime din Transilvania (singura care a fost realipită – precizări pentru unii tineri).
Împărțirea României s-a mai încercat și în prima perioadă a comunismului când un economist, Valev, a propus un plan de formarea Complexelor economice socialiste interstatale în care România era practic desființată și funcționa pe aici o zonă de aprovizionare cu materii prime a celorlalte țări socialiste mai avansate.
Ideea complexelor nu a prins atunci, dar meteahna a ne stoarce de materii prime a rămas.
În România există două economii
Poate evenimentele din 1990 sunt prea aproape să se certifice că la momentul Revoluției s-a încercat și destrămarea țării. Cert este că am trecut prinp erioade de convulsii, iar acum pe alocuri previziuni sumbre reapar.
Cunoscutul economist și publicist, Ilie Șerbănescu, anticipează că dezastrul economic va fi după pandemie atât de mare încât: „România va fi împărțită de marile puteri”.
”În România există două economii. Una este economia străină, care are toate pârghiile strategice și toate avantajele. Și, foarte important, n-are decât o singură treabă: să facă profit… Pentru că ea nu suportă armată, servicii secrete, ordine publică, sector bugetar, pensii, sănătate, educație.
Toate astea le suportă economia ailaltă. Toată povara e pe asta. Care sunt niște întreprinderi de trei parale, din care să dea Dumnezeu să nu, dar eu cred că cel puțin 100.000 vor dispărea”, mai susține Ilie Șerbănescu.
Teama privind distrugerea școlii românești
Ce se poate întâmpla poate fi foarte grav, dar să nu vedem totul în negru, sunt oameni de valoare în stat, care sperăm să neutralizeze răul. Teama cea mai mare totuși nu ar trebui să vină din restructurări. Foarte mulți dintre cei afectați vor avea puterea de a redeschide alte firme și a se adapta.
Teama cea mai mare vine din afectarea negativă a sistemului de educație, să nu spunem distrugerea școlii românești.
Termenul și cartea ieșeanului Mircea Platon, Deșcolarizarea României, sunt dureros de nimerite. Să iei credite, să aduci experți de doi bani să îți bulverseze un sistem de învățământ tradițional, dar serios și valoros, alimentează o teamă care poate deveni cronică despre posibilitatea de a ne transforma din popor în populație.
Atâta timp cât continuăm să îi învățăm pe elevi pe note ”că în familie copilul are dreptul de a fi respectat și a depune reclamații” , ”că din păcate noi suntem siliți să dăm bacalaureatul la română din niște autori învechiți” etc. această educație așa zis centrată pe elev va obține o populație pentru care 1 Decembrie, înseamnă nu o zi, ci chiar două zile libere.
Eroii noștri – niște expirați
Acum mulți, prea mulți pot anvizaja și achiesa la oportunitatea implementată de a declara două zile libere pentru a ne putea focusa pe telefon, TV, Netflix, Internet ( a se vedea un scurt, dar fabulos articol ”Neologismele” de Andrei Pleșu). O spun din expertiză deși-s extra job.
Popular am spune ”că prostul nu e prost destul dacă nu e si fudul” și obligatoriu cu neologisme nelecturate, auzite, displeite. Nu știți încă ce înseamnă displeit? Dar sună cool, fany? Parfum? Și mai grav când nu se știe ce este 1 Decembrie a fost să îți răspundă un elev: Ce mă entere? A fost. Eroii noștri – niște expirați. Doar bloggerii…
Daunele pe care le produce prezentului și viitorului un sistem de învățământ deficitar, în permanentă și nebunească reformă, cu un corp profesoral puternic afectat valoric, cu accentuarea sistemului on –line total ineficient și este nociv (a se vedea cartea Demența Digitală de prof. univ. Manfred Spitzer sau cărțile lui Mircea Platon) este cea mai mare teamă și cea mai stringentă problemă care ar trebui rezolvată.
Pentru că iubim școala și ne este dor de ea. Ne este dor de dascăli și elevi fericiți. Unde sunt? Pentru că iubim România!
Pentru că știm că peste 800.000 de tineri soldați români s-au jertfit în Primul Război Mondial și alte sute de mii de martiri, zeci de ani.
Sănătate tuturor! Hai România !
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
Mircea Comşa, sociolog, doctor în sociologie și conferentiar la Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala a Universitatii „Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca a realizat o serie de analize pentru a decripta imaginea pe care o are comunismul în societatea actuală.
Acestea au fost realizate pe baza datelor dintr-un sondaj realizat de IRES la finalul anului 2024.
Imaginea comunismului (1980-1989) – Lucrurile bune
De asemenea, sociologul vrea să vadă și modul în care comunismul ne influențează prezentul.
“Să măsori ceva ce nu este vizibil, palpabil, e destul de complicat. Întotdeauna te întrebi dacă ceea ce măsori chiar este ceea ce ai și vrut să măsori. Cu aceste limite în minte, am inclus în cercetarea IRES de la finalul anului 2024 o întrebare prin care am încercat să măsor imaginea populației cu privire la perioada comunistă, mai exact ultimii 10 ani ai acesteia” arată Mircea Comș.
Pentru aceasta, el a formulat 42 de afirmații inspirate din discursurile publice cu privire la viața din perioada comunistă. În varianta finală a chestionarului au fost păstrate 22 de afirmații. Din cele 22 de afirmații, pentru această analiză, profesorul a reținut cinci.
“Fericirea oamenilor”
Profesorul a prezentat și formularea întrebării, și afirmațiile selectate.
“Din câte știți sau ați auzit, următoarele afirmații despre ultimii 10 ani de comunism din România, adică perioada 1980-1989, sunt adevărate sau false?
Alimentele erau mai sănătoase
Oamenii erau în siguranță indiferent de oră și loc
Majoritatea oamenilor erau fericiți
Oamenii se ajutau unii pe alții
Majoritatea oamenilor citeau mult
“După cum se poate observa în graficul de mai jos, cu o singură excepție, afirmația cu privire la fericirea oamenilor, 80-90% dintre respondenți consideră că afirmațiile respective cu privire la perioada comunistă sunt adevărate”, explică Mircea Comșa.
Cele cinci afirmații selectate, arată sociologul, par să măsoare același concept, ceva ce am putea numi imaginea pozitivă a comunismului sau idealizarea comunismului, lucrurile bune din perioada comunistă, aspectele pozitive din perioada comunistă.
“Pentru a avea o confirmare suplimentară, dintr-o perspectivă diferită, am analizat statistic relațiile dintre cele 22 afirmații, iar rezultatul obținut susține existența unui concept diferit, definit de cele cinci afirmații (restul afirmațiilor definesc deprivarea de diferite tipuri; voi discuta despre deprivare în următoarea analiză).
Pornind de la această constatare, am combinat răspunsurile la cele cinci întrebări și am construit un indicator (o măsură) sintetic(ă). Putem numi acest concept și indicatorul asociat „imaginea comunismului: lucrurile bune”, spune Mircea Comșa.
Românii tind să idealizeze perioada comunistă
Concluzia socilologului este că populația României tinde să idealizeze perioada comunistă.
De asemenea, acesta spune că se observă că, având în vedere criteriile considerate, majoritatea populației, respectiv 88% evaluează pozitiv perioada comunistă, iar 43% dintre respondenți au scorul maxim (1), deci consideră că toate cele cinci afirmații sunt adevărate.
Cei născuți după 1996 au un nivel mai redus al idealizării
Pentru a vedea dacă apar diferențe în funcție de caracteristicile respondenților, sociologul clujean a analizat variația indicatorului în funcție de o serie de caracteristici folosind un model de regresie multiplă.
Apoi, pe baza modelului de regresie, a calculat valorile prezise ale idealizării pentru fiecare dintre caracteristicile considerate.
“La modul general, citim datele astfel: ‘Celelalte caracteristici considerate fiind aceleași, în medie, categoria x1 (de exemplu bărbat) idealizează perioada comunistă mai mult/puțin comparativ cu categoria x2 (de exemplu femeie)’. Putem observa că nivelul de idealizare a perioadei comuniste nu diferă (sau diferă foarte puțin) în funcție de gen, mediu de rezidență și direcția percepută în care merge țara.
Un nivel mai redus al idealizării apare în cazul celor născuți după 1996, a celor cu studii superioare, a locuitorilor din Moldova, a celor mulțumiți de traiul personal și a celor care preferă un stat minimal. Un nivel mai ridicat al idealizării apare în cazul celor născuți în perioada 1965-1996, a celor cu studii cel mult medii, a locuitorilor din Muntenia, a celor nemulțumiți de traiul personal și a celor care preferă un stat maximal”, a concluzionat sociologul Mircea Comșa.
EVENIMENT
VIDEO. FOTO. Cei mai buni rideri din lume, spectacol plin de adrenalină la Campionatul Mondial SuperEnduro de la Cluj
Cei mai talentați rideri din lume au turat motoarele și au intrat în competiție, sâmbătă, la Cluj-Napoca.
Campionatul Mondial SuperEnduro, un spectacol cu trasee dificile și extreme a avut loc la Sala Polivalentă BTarena din Cluj-Napoca.
Cei mai buni rideri din lume s-au întrecut la Cluj-Napoca
Este al doilea an consecutiv când acest eveniment are loc în Cluj-Napoca, iar “emoția și energia sunt garantate”, spun organizatorii.
Pe lângă spectacolul cu motoare, plin de adrenalină, cei care au participat la show au putut interacționa cu sportivii, au primit autografe și au aflat poveștile de viața ale riderilor.
De asemenea, publicul a avut parte de cascadorii spectaculoase, dar și alte momente care definesc frumusețea acestui sport extrem, iar BTarena a fost plină.
Un adevărat test de ambiție
Renumit pentru obstacolele brutale din lemn, Grand Prix-ul României este un adevărat test de ambiție care pune la încercare atât abilitățile tehnice și psihice, cât și rezistența fizică a piloților de top. Spectatorii au asistat la o competiție cu adevărat intensă, unde fiecare secundă contează.
EVENIMENT
Mircea Miclea: Din când în când trebuie să simplificăm viața. Asta îmi sfătuiesc pacienții când trăiesc perioade complicate
Mircea Miclea, psiholog, profesor de științe cognitive aplicate la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, face o paralelă între tehnologie și viață.
Mai exact, a spus Mircea Miclea la podcastul Contraste de pe Cluj24, moderat de Florin Danciu, așa cum arată acum tehnologia, care a reușit să simplifice lucrurile, așa trebuie să arate și viața noastră. Cel puțin câteodată.
Mircea Miclea: Din când în când trebuie să simplificăm viața. Asta îmi sfătuiesc pacienții când trăiesc perioade complicate
Putem face față unei complexități enorme, spune Mircea Miclea care a dat exemplul unui telefon mobil, care este “o sculă extrem de complexă”.
“Are zeci de mii de linii de cod în spate. Putem face față unei complexități pentru că s-a creat o interfață simplă, niște iconi pe care noi dăm cu degetul și utilizăm complexitatea asta prin intermediul unei interfețe simple. Mai clar spus, putem face față managementului complexității dacă creăm interfețe simple, dacă simplificăm lucrurile. Și atunci, prin intermediul unei interfețe simple noi putem face față complexității. Asta arată tehnologia. Dar asta trebuie să arate și viața noastră. Din când în când, trebuie să simplificăm viața”, spune Mircea Miclea.
Cum face Mircea Miclea față realității
Profesorul Mircea Miclea a explicat că oamenii tind să complice lucrurile și pentru orice li se întâmplă dau două sau trei interpretări, fac tot felul de analize.
“Și dintr-o complexitate, că viața este complexă, facem o complexitate și mai mare. Și atunci sucombăm sub complexitatea vieților noastre pe care noi înșine le complicăm. Soluția e invers. De a simplifica, de a spune care sunt lucrurile care contează cu adevărat. Și atunci putem să facem fața mai ușor vieții noastre complexe. Vă dau exemplu personal. Am stat în diverse medii, am condus oameni mulți, oameni puțini, adesea, în situații extrem de dificile. Sunt atât de complexe lucrurile într-o realitate volatilă în care trebuie să iei decizii majore și impactul este pe sute de mii de oameni, mii de oameni. Știți ce făceam ca să fac față realității? Simplificam.
La finalul zilei mă întrebam două lucruri, am preluat lucrul acesta de la Immanuel Kant. Kant are o carte de etică, se numește ‘Critica rațiunii practice’. În cartea aceea, la un moment dat scrie ‘Pe măsură ce trece timpul, două lucruri mă minunează și îmi umplu sufletul de fericire: cerul înstelat deasupra mea și legea morală din mine. Pe piatra lui de mormânt a rămas scris doar ‘cerul înstelat și legea morală’. Așa că am devenit kantian. Simplificam totul.
La finalul zilei mă întrebam două lucruri. Primul: am dus astăzi lupta cea bună sau nu? Am fost de partea binelui? Apropo de legea morală. Și a doua întrebare: mă mai pot bucura de faptul că plouă, că a venit primăvara, (când lucram la Cotroceni, aveam un măceș care înflorea primăvara acolo, și mă uitam să vedem dacă mi-a înflorit măceșul), mă mai pot bucura de cerul înstelat? Da sau nu? Și cu asta basta. Doar două variabile contau. Și atunci viața devenea suportabilă”, a mai spus Mircea Miclea.
Astfel, a precizat el, când pacienții lui trăiesc perioade extrem de complicate, asta îi sfătuiește, să simplifice.
“Să nu înceapă să analizeze excesiv, că atunci complică realitatea și managementul complexității se poate face mai eficient simplificând complexitățile, nu complicând complexitățile”, a mai spus Mircea Miclea.
Întregul interviu îl pteți urmări pe pagina de Youtube Cluj24.
Sâmbătă, pe Cluj Arena, liderul „U” Cluj a întâlnit lanterna roșie, Gloria Buzău, în etapa a 22-a a Superligii de fotbal. După un joc mai puțin reușit, mai ales în prima parte, clujenii înving cu emoții, 2-1, goluri marcate de Nistor (84 și 90, ambele din penalty), respectiv Matos (min.35).
Echipe de start:
„U” Cluj (4-4-2): Gertmonas – Oancea, Van der Werff, I. Cristea, Chipciu – Simion, Nistor, Bic, Oaidă – Blănuță, Thiam
Rezerve: D. Moldovan, R. Boboc, Masoero, Mitrea, Ov. Popescu, D. Codrea, V. Rață, A. Artean, Silaghi, Bota, Bettaieb, Miranyan
Absenți: –
Antrenor Ioan Ovidiu Sabău
„U” Cluj – Gloria Buzău, 2-1. Liderul câștigă cu EMOȚII după două penalty-uri
Gloria Buzău (4-2-3-1): D. Lazar – Ciranni, Puerto, Cestor, Dumitraşcu – L. Mihai, D. Tavares – Budescu, Ișfan, I. Gheorghe – R. Matos
Rezerve: Greab, Dobrosavlevici, Turda, Ferraresso, Vito, S. Pîrvulescu, Al. Jipa
Absenți: –
Antrenor Eugen Neagoe
Stadion Cluj Arena
Arbitru Cătălin Roman (Timișoara). Asistenți Andrei Constantinescu (București), Constantin Ghiciulescu (Lugoj)
Arbitru VAR Istvan Kovacs (Carei). Asistent VAR Marius Omuț (Satu Mare)
Deși părea că va fi un joc la îndemâna clujenilor, n-a fost chiar așa. Liderului nu i-a ieșit mai nimic în prima repriză, cu excepția unei lovituri de cap a lui Blănuță în min.9, în timp ce buzoienii au fost mai incisivi și mai periculoși. Ca dovadă și scorul la pauză, 0-1, gol marcat de Matos în min.35.
Clujenii au jucat foarte slab, Chipciu nefiind în ziua lui bună, ratând numeroase pase și preluări.
În repriza a doua însă, „U” mărește presiunea la poarta lui Lazar, ajungând la un moment dat să joace cu 4 atacanți. După câteva șuturi pe poarta Buzăului a lui Artean și Boboc și o bară a lui Nistor în min.78, vine și egalarea. Același Nistor înscrie din penalty, în min.84, după un fault a lui Cestor asupra lui Miranyan.
Peste doar 6 minute, același Nistor își aduce echipa în avantaj, 2-1, după un nou penalty acordat pentru un fault al lui Ișfan asupra lui Van der Werff.
Clujenii înving greu, după un joc în care și-au luat cam de sus adversarii.
Notele Cluj24:
Gertmonas 7 – Oancea 5, Van der Werff 6, Cristea 6, Chipciu 5 – Simion 6, Nistor 8, Bic 6, Oaidă 5 – Blănuță 6, Thiam 6,
Boboc 7, Artean 6, Bettaieb 6, Miranyan 6
Profesorul clujean Vasile Pușcaș împlinește 72 de ani. A negociat intrarea României în Uniunea Europeană
VIDEO. Bartolomeu Anania şi-a prevestit moartea!? „Nu mi-e frică”. 13 ani de la trecerea sa la cele veşnice
E ziua ta. Istoricul şi criticul literar Mircea Popa, 85 de ani
Sociologul Mircea Comșa (UBB): Imaginea comunismului (1980-1989) – Lucrurile bune
VIDEO. FOTO. Cei mai buni rideri din lume, spectacol plin de adrenalină la Campionatul Mondial SuperEnduro de la Cluj
Mircea Miclea: Din când în când trebuie să simplificăm viața. Asta îmi sfătuiesc pacienții când trăiesc perioade complicate
„U” Cluj – Gloria Buzău, 2-1. Liderul câștigă cu EMOȚII după două penalty-uri
VIDEO. FOTO. Protest AUR la Cluj-Napoca. Oamenii cer reluarea alegerilor prezidențiale din turul doi
Locuitorii de pe mai multe străzi din Chinteni au rămas fără apă, din cauza unei AVARII. Când se va relua furnizarea apei
Dan Petrescu, antrenorul CFR Cluj: Nu e lotul pe care mi-l doresc 100%, dar o să ne batem la titlu
Anunț al Casei de Pensii Cluj: Cererile pentru bilete de tratament se pot depune începând de luni. Cum se acordă
