O iniţiativă clujeană forţează adoptarea Legii Burnout în România: epuizarea profesională e reală şi poate fi devastatoare

Proiectul clujean Hacking Work lansează un apel public pentru adoptarea urgente a unei legi anti-burnout, în contextul în care România se confruntă cu una dintre cele mai ridicate rate de epuizare profesională din Europa.

Potrivit iniţiatorilor, peste 70% dintre angajaţii români s-au confruntat diferite forme de burnout de-a lungul timpului, iar lipsa unei reglementări legale afectează grav sănătatea oamenilor, echipele și performanța organizațiilor.

Burnoutul îi răneşte şi pe cei din jur

Fondatorii proiectului solicită măsuri legislative clare pentru prevenție, diagnostic și sprijin acordat angajaților afectați de epuizare profesională. În apelul public lansat recent, aceștia propun includerea burnout-ului în legislația muncii ca afecțiune profesională recunoscută și reglementarea modului în care angajatorii pot interveni.

„Burnoutul declanșează episoade de depresie severă, anxietate, atacuri de panică, insomnie și stări de deznădejde. Nu discutăm doar despre neplăceri temporare, ci despre probleme grave de sănătate mintală și fizică. Unii oameni ajung la colaps psihic, pierd orice urmă de satisfacție sau sens în ceea ce fac, nu mai reușesc să se bucure de nimic, iar relațiile cu cei dragi suferă și se destramă.

Epuizarea profesională nu rănește doar individul, ci și pe cei din jur. Familii întregi suportă efectele burnoutului: copii crescuți într-un mediu tensionat, parteneri nevoiți să privească neputincioși cum persoana iubită se prăbușește, prietenii și relații care se destramă sub presiune.

Consecințele burnoutului pot ajunge până la renunțarea completă la carieră, pierderea sursei de venit, izolare socială sau chiar gânduri suicidale. Bolile cardiovasculare, tulburările digestive, sistemul imunitar slăbit sau dependențele de substanțe apar mult mai des la cei afectați”, notează Hacking Work în Manifestul pentru Legea Burnout.

Hacking Work este un proiect social, civic și educațional dedicat provocărilor din piaţa muncii şi îmbunăţirii relaţiilor dintre angajaţi şi angajatori.

Proiect de lege împotriva epuizării profesionale, propus în 2024 şi retras în 2025

Un astfel de proiect de lege a fost depus în Parlament în toamna anului 2024, de către parlamentari USR. Proiectul viza modificarea Legii securității și sănătății în muncă, introducând burnout-ul ca boală profesională și oferind un cadru legal pentru protejarea angajaților.

Printre prevederile propuse se numărau: concediu medical plătit și consiliere psihologică pentru angajații afectați, evaluări periodice de sănătate mintală în companii, sesiuni de informare, posibilitatea reducerii temporare a normei de muncă și adaptarea programului pentru reintegrare.

Cu toate acestea, inițiativa a fost retrasă în martie 2025, înainte de a ajunge la votul final. Comisiile parlamentare au emis avize negative, iar guvernul și mediul de afaceri au criticat proiectul pe motiv că ar implica costuri suplimentare pentru angajatori. Potrivit reprezentanților USR, proiectul urmează să fie reluat într-o formă revizuită.

Burnout-ul, recunoscut oficial de OMS

La nivel internațional, burnout-ul a fost recunoscut în 2019 de către Organizația Mondială a Sănătății (OMS) drept un „sindrom asociat stresului cronic la locul de muncă”. Definiția OMS include trei elemente-cheie: epuizarea, distanțarea mentală față de locul de muncă și reducerea eficienței profesionale.
Burnout-ul nu este doar o stare temporară de oboseală, ci o formă gravă de epuizare care poate duce la insomnie, anxietate, depresie și afectarea relațiilor personale și profesionale. Deși este tot mai frecvent în societățile moderne, în România burnout-ul nu este încă recunoscut oficial ca boală profesională.

Surse:

Hacking Work

Euronews România

Proiect de lege (PDF)

OMS (Organizația Mondială a Sănătății)