„Numai epocile extraordinare produc oameni extraordinari”. Marele clujean cu casa dărâmată şi fără statuie. George Bariţiu, 210

George Bariţiu (Bariţ) (Gheorghe Pop), publicist, istoric, îndrumător cultural şi om politic, conducător al luptei de emancipare naţională a românilor din Transilvania, a fost membru fondator (22 apr. 1866) şi vicepreşedinte al Societăţii Academice Române (18 sept. 1876-29 mart. 1879), vicepreşedinte (28 mart. 1887-16 apr. 1888) şi preşedinte (24 mart.-20 apr. 1893) al Academiei Române. S-a născut la 12/24 mai 1812, în Jucul de Jos, judeţul Cluj. De la naşterea sa se împlinesc 210 ani.

Întemeietor al presei româneşti din Transilvania

După ce a urmat şcoala maghiară din Trascău şi gimnaziul din Blaj, a urmat studii universitare de Filosofie şi Drept la Cluj (1828-1829), iar apoi studii de Teologie la Blaj (1831-1835), potrivit dicţionarului „Membrii Academiei Române (1866-2003)” (Ed. Enciclopedică/Ed. Academiei Române, Bucureşti, 2003). În 1835 a fost numit profesor de fizică la liceul din Blaj, apoi profesor de gramatică română şi germană, de aritmetică, latină, istorie, geografie la Braşov (1836-1854).

Întemeietor al presei româneşti din Transilvania („Gazeta de Transilvania”, „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, „Călindariu pentru poporul românesc”, „Observatoriul”, „Transilvania”), a iniţiat, de asemenea, primele spectacole de teatru în limba română în Ardeal.

Luptător pentru cauza naţională a românilor transilvăneni, George Bariţiu a fost un participant activ la Revoluţia de la 1848-1849 din Transilvania, dedicând mai târziu acestei mişcări social-politice lucrarea sa „Părţi alese din istoria Transilvaniei pe două sute de ani din urmă” (3 vol., 1889-1891).

Personalitate polivalentă a culturii

După 1860 a revenit în viaţa politică, militând activ pentru cauza românilor ardeleni, pentru adoptarea legilor de recunoaştere a naţiunii române şi a confesiunilor sale. A fost deputat în Dieta de la Sibiu (1863-1865), deputat în parlamentul maghiar de la Pesta, fiind fondator al Partidului Naţional Român din Transilvania (1869). S-a numărat printre fondatorii, în 1861, ai Asociaţiunii Transilvane pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român (ASTRA) şi a fost secretar al acesteia, precum şi redactor al revistei „Transilvania”, apărute la Sibiu.

G. Bariţiu a fost o personalitate polivalentă a culturii româneşti. A activat în cele mai diverse domenii, afirmându-se ca jurist, economist, istoric, scriitor şi istoric literar, folclorist, filosof. A colaborat la realizarea unui „Dicţionar” al Academiei Române, a realizat un „Dicţionar unguresc-român” şi, împreună cu Gavriil Munteanu, a alcătuit un „Dicţionar german-român”. A murit la 20 aprilie/2 mai 1893, la Sibiu. AGERPRES

Amintire lipsă în judeţul natal

S-a născut în judeţul Cluj, la Jucu de Jos, dar amintirea sa este aproape inexistentă în judeţul natal. Casa sa din Jucu de Jos a fost dărâmată şi nu are nicăieri măcar o statuie publică în judeţ. Are doar două busturi în incinta colegiului clujean care îi poartă numele. De asemenea, Institutul de Istorie din Cluj îi poartă numele, precum şi o stradă din oraş. Cam atât. Apropo de anunţul morţii sale din imagine (arhiva Cluj24), George Bariţiu se pare că a mai murit încă o dată pentru administraţia clujeană.

Ferparul, anunţul mortuar al lui George Bariţiu (arhiva Cluj24)

„A făcut Liceul Piarist la Cluj. A urmat aşa-numitele humanioare, ştiinţe umaniste, şi Facultatea de Filosofie. Are legături cu Clujul în timpul Revoluţiei de la 1848, când îl însoţeşte pe episcopul Ioan Lemeni, ca să discute despre „unirea Transilvaniei cu Ungaria”. În Cluj a stat la căminul Piariştilor şi se pare că a stat şi în gazdă. A stat în Cluj până pe la 20 de ani, prin 1831. Cea mai mare realizare a lui cred că a fost aceea că este întemeietorul presei româneşti din Transilvania. Dacă ne referim la cărţi, are prima enciclopedie românească”, spune, pentru Cluj24, istoricul clujean Vladimir Alexandru Bogosavlievici.

Primul liceu românesc din Cluj îi poartă numele

Este semnificativ, totuşi, faptul că unul dintre cele mai importante şi mai vechi unităţi de învăţământ din Cluj, Colegiul George Bariţiu, îi poartă numele. Liceul i-a preluat numele încă din 1919.

„După 1918, când s-au înfiinţat multe licee româneşti în Transilvania, au primit nume după mari personalităţi care s-au evidenţiat în lupta pentru emancipare naţională şi care s-au născut în oraşul sau în judeţul respectiv. Primul liceu românesc din Cluj i-a preluat numele tocmai datorită activităţii sale fecunde culturale”, mai spune Vladimir Alexandru Bogosavlievici.
Nici în localitatea sa natală, Jucu de Jos, lucrurile nu stau mai bine. Casa în care s-a născut a fost demolată.

„La Jucu de Jos, casa i-a fost demolată, iar pe locul ei a funcţionat parohia din localitate”, mai spune istoricul clujean.

știrile Cluj24.ro pe Google News