Ploaia torențială de sâmbătă după-amiază a transformat mai multe zone din Cluj-Napoca în adevărate lacuri, provocând probleme în trafic și o mulțime de reacții amuzante din partea clujenilor.

În zona de ieșire spre Florești, carosabilul a fost acoperit de apă, șoferii fiind obligați să înainteze cu prudență.

Probleme majore au apărut și în apropiere de centrul comercial Cora, unde apa de pe carosabil a depășit pe alocuri 10 centimetri.

Traficul a fost îngreunat, iar imaginile surprinse de participanții la trafic au devenit rapid virale pe internet. Mulți clujeni au făcut haz de necaz, comparând situația cu scene din stațiuni estivale. „E Veneția sau Costinești?”, a glumit un utilizator pe rețelele sociale.

În paralel, Clujul rămâne sub avertizare de instabilitate atmosferică accentuată și ploi torențiale până duminică dimineață.

U-Banca Transilvania Cluj-Napoca a încheiat sezonul regulat al Ligii Naționale 2024/2025 cu o victorie importantă, impunându-se sâmbătă seara, 26 aprilie, pe teren propriu în fața celor de la CSA Steaua București, scor 95-86.

Partida s-a desfășurat în BT Arena din Cluj-Napoca, în fața propriilor suporteri, cu începere de la ora 18:30.

Deși pornea ca mare favorită, U-BT a avut parte de un meci mult mai dificil decât se anticipa. Steaua, deși ieșită din cursa pentru play-off, a început tare și a câștigat primul sfert cu 25-22. Clujenii au încercat să-și regăsească ritmul, dar la pauza mare tot bucureștenii conduceau, 51-50.

U-BT a întors scorul în ultimul sfert

În sfertul trei, echilibrul s-a menținut, iar Steaua a intrat în actul decisiv cu un avantaj fragil, 75-71. Totuși, experiența și valoarea superioară a echipei clujene și-au spus cuvântul în final: U-Banca Transilvania a dominat ultimele zece minute și a întors soarta partidei, câștigând meciul la o diferență de nouă puncte.

Astfel, U-BT Cluj-Napoca încheie sezonul regulat cu 24 de victorii și 6 înfrângeri, consolidându-și locul secund în clasament și intrând cu moral bun în faza play-off-ului. De cealaltă parte, Steaua București a demonstrat încă o dată că, în ciuda ratării calificării, rămâne o echipă capabilă să pună probleme oricărui adversar.

Locotenent-comandor Romina Mîrza, de la Baza 71 Aeriană din Câmpia Turzii, este prima femeie pilot din România care operează avionul de luptă F-16 Fighting Falcon.

În data de 26 aprilie, în fiecare an, este celebrată Ziua Internațională a piloților. Cu această ocazia Forțele Aeriene Române au prezentat-o pe prima femeie pilot de F-16 Fighting Falcon din România.

Este vorba despre Romina Mîrza, care a absolvit colegiul din Alba Iulia ca șefă de promoție în 2019. Romina Mîrza este comandant patrula II siguranță, subunități de luptă, Escadrila 48 Aviație Vânătoare, Baza 71 Aeriană „General Emanoil Ionescu”, Câmpia Turzii.

Prima femeie pilot de F-16 Fighting Falcon

În anul 2019 a obținut calificarea de pilot operațional pe aeronava Mig-21 LanceR, devenind prima femeie pilot operațional din România care execută Serviciul de Poliție Aeriană sub Comandă NATO.

De asemenea, în vara anului 2024, a obținut și calificarea de a pilota avioanele F-16 Fighting Falcon. Prin obținerea calificării a devenit prima femeie din România care poate pilota asemenea avioane.

Pentru activitatea sa excepțională, Romina Mîrza a fost distinsă cu Premiul de Excelență în cadrul Galei excelenței feminine „Împreună protejăm România”, organizată de Grupul de presă MediaUno, Institutul Național de Statistică și Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din Guvernul României, în 2023.

26 aprilie – Ziua Mondială a Piloților

Cu ocazia Zilei Internaționale a piloților, Forțele Aeriene au felicitat-o pe locotenent-comandor Romina Mirza.

„26 aprilie – Ziua Mondială a Piloților. Cu această ocazie, vă prezentăm prima femeie pilot de F-16 Fighting Falcon din România. Locotenent-comandor Romina MÎRZA, de la Baza 71 Aeriană,  onorează această realizare, în premieră, pentru Forțele Aeriene Române. Felicitări, Romina!  La mulți ani tuturor piloților! Cer senin!”, au scris reprezentanții Forțelor Aeriene Române.

În satul Pruniș, comuna Ciurila, la mai puțin de 20 de kilometri de Cluj-Napoca, realitatea anului 2025 este una șocantă: locuitorii trăiesc fără acces la o rețea publică de apă.

Deși trăim în secolul 21, în Pruniș nu există alimentare centralizată cu apă potabilă. În anii ’70, locuitorii și-au creat singuri o rețea privată de apă, captând mai multe izvoare locale și construind pe cheltuiala lor bazine și instalații improvizate. De atunci și până acum, primăria nu a sprijinit în niciun fel această infrastructură vitală, arată Alina Chiriac, o activistă din localitate. Conflictele interne și abuzurile din comunitate au agravat criza.

„Satul Pruniș, comuna Ciurila, judetul Cluj nu are rețea de apă centralizată. Din anii ’70, localnicii au captat mai multe izvoare și și-au amenajat o rețea de apă privată, care trece pe proprietățile lor. Bazinele au fost întreținute de către oameni pe cheltuiala lor dintotdeauna. Primăria nu a contribuit cu absolut nimic niciodată”, a arătat aceasta.

Conflicte în comunitate din cauza accesului la apă

În ultimii ani, din cauza unei canise ilegale racordate la rețeaua privată și a consumului uriaș de apă al acesteia, între localnici s-au născut tensiuni. Proprietarul canisei, despre care se spune că ar beneficia de protecție din partea autorităților, a fost acuzat că amenință și agresează locuitorii care încearcă să sesizeze abuzurile.

„În ultimii ani, din cauza unui conflict comunitar de proporții, care implică o canisă ilegală care consumă foarte multă apă, cu un proprietar agresiv care este «protejat» de către Primărie, Poliție, DSV Cluj, DSP Cluj inclusiv, oamenii s-au împărțit în tabere. Eu am fost amenințată de proprietarul canisei, atacată pe stradă de un prieten al acestuia, ambii racordați la rețeaua privată, pentru că fac sesizări. Alți vecini rămân fără apă când proprietarul canisei își alimentează rezervele sau face curat și ei nu fac sesizări, de frică”, a mai spus Alina Chiriac.

Astfel, o parte din comunitate a fost intimidată și a renunțat să mai întrețină bazinele și rețeaua de apă, lăsând infrastructura să se degradeze. Accesul necontrolat la bazine permite unor persoane să oprească alimentarea sau să saboteze intenționat rețeaua, iar localnicii trăiesc acum fără apă sau cu apă murdară și în cantități infime:

„Așa am ajuns în situația în care nimeni din oamenii care în mod obișnuit se implicau cu bani și eforturi să curețe și întrețină bazinele de apă nu mai vrea și nu mai poate să se implice. Și bazinele sunt colmatate și tevile înfundate”, a mai explicat activista.

Promisiuni, hârtii și… conducte seci

În timpul elaborării noului Plan Urbanistic General (PUG) al comunei Ciurila, locuitorii au cerut oficializarea și protejarea acestor surse de apă. Cererile lor au fost însă ignorate, Primăria susținând că nu știe de existența rețelei, iar sursele nu au fost niciodată înscrise oficial, arată Alina Chiriac:

„În PUG s-a desenat în schițe că se propune rețea de apă în Pruniș. Dar bazine sau sursă de alimentare nu a fost desenată și indicată nicăieri. Deși exact asta este menirea unui PUG. La petițiile noastre nu s-a răspuns”.

Între timp, în 2022, în localitate au fost introduse țevi de apă pe bani europeni (prin POIM 2014-2020), însă fără a fi încă realizată alimentarea efectivă. Rețeaua de distribuție există în pământ, dar fără sursă de apă funcțională. Licitația pentru alimentare a fost reluată în 2025, și există îndoieli serioase că problema se va rezolva prea curând.

„La licitația nouă participă din nou aceeași firmă AWE Infra care trebuia să facă acest proiect demult, nu s-a realizat pentru că au dat faliment sau ceva de genul, nu am putut afla niciodată informațiile oficiale. Din acest mic detaliu, noi știm că nu vom avea apă prea curând din acest proiect”, a mai arătat aceasta.

Apă pentru dezvoltatori imobiliari, nu pentru săteni

În timp ce locuitorii satelor Pruniș și Săliște sunt lăsați fără apă, proiectele de extindere a rețelelor vizează în principal noile cartiere imobiliare introduse recent în intravilan. Concret, alimentarea cu apă a zonei Sălicea va favoriza în special noile dezvoltări rezidențiale ale marilor jucători imobiliari, în timp ce gospodăriile vechi din Pruniș și Săliște sunt ignorate, mai susține activista:

„Există un proiect de extindere a rețelei de apă în Sălicea care va aduce apă de la CA Someș, din bazinul de apă de sub vârful Peana, care va duce apă până în zona din sudul Morii de vânt, adică la 1-2 km în linie dreaptă față de Săliște și încă 2-3 spre Pruniș. Dar aceste sate nu vor fi alimentate în acest fel, ci doar o zonă nou introdusă în intravilan în actualizarea PUG Ciurila, unde sunt preconizate cartiere imobiliare”.

Această discriminare administrativă este cu atât mai revoltătoare cu cât extinderea rețelei dinspre Cluj-Napoca ar fi fost mult mai eficientă din punct de vedere tehnic și economic pentru toate satele din zonă.

„Acest proiect este la CA Arieș, pentru că, dintr-o aberație administrativă oarbă la realitatea geografică, în comuna Ciurila, satul Sălicea aparține de bazinul hidrografic Someș, iar restul satelor de bazinul hidrografic Arieș. Complet inept, complet ilogic, inflexibil și orb la realitatea geografică…”, arată localnica.

Apel către autorități

În prezent, o mare parte din gospodăriile din Pruniș nu au deloc apă sau au o presiune extrem de scăzută, iar ceea ce curge la robinet este adesea nepotabil, mai arată Alina Chiriac. Localnicii au solicitat în regim de urgență intervenția Primăriei, Consiliului Local Ciurila și Prefecturii Cluj pentru:

• Efectuarea lucrărilor de curățare a celor patru bazine menționate;
• Asigurarea unui tratament sanitar minim al apei;
• Găsirea unei soluții pentru întreținerea periodică a acestora

Pe termen lung, locuitorii cer extinderea rețelei de la CA Someș spre Pruniș și Săliște și au lansat și o petiție online pentru sprijinirea acestei cauze.

Până când autoritățile vor răspunde cererilor, locuitorii din Pruniș sunt nevoiți să trăiască fără apă curentă, într-o realitate care amintește mai degrabă de Evul Mediu decât de o țară membră a Uniunii Europene a anului 2025.